703 matches
-
culoarea albastră de pe hartă? Ucraina Ungaria R. Moldova Serbia Bulgaria Barem de corectare Total 100p. I. 1. b 5p. 2. b 5p. 3. a 5p. 4. b 5p. II. 1. 5 5p. 2. Podișul Moldovei 5p. 3. iulie 5p. 4. Crivăț 5p III. a. 502,3 6p. b. - iunie 4p. c. - februarie 4p. d. - iarna 4p. IV. a. - iarna își pierde frunza; 2p. b. - fag, stejar, carpen 6p. c. - mistreț, căprioară, vulpe 6p. d. - oferă un aer mai curat; 6poferă adăpost
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Moldova sau precum era mai înainte, tânăr, pre cînd era Beizade... încă și mai rău și iute la beție. Să scîrbie, și ușa îi era închisă și nu lăsa pre moldoveni nicăiuri din târgu să iasă afară... Suspiciunea vine din Crivăț. Acest intelectual luminat vede acum în jurul său numai urzeli dușmănoase. Nu s-a scris încă un roman al acestei perioade ce ne amintește de marii kominterniști ai mișcărilor comuniste din Europa, adăpostiți cu toții în celebrul hotel moscovit unde se încuiau
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
toate casele cu copii cuminți și ascultători. În trimestrul al II-lea, care este cel mai prolific pentru elevi și profesori, Simona, care avea de parcurs o cale destul de lungă până la școală, pornea din timp la drum prin troiene, cu Crivățul în spate, simțind din plin săgețile de gheață ale iernii. Iarna trecea greu, anevoie, dar trecea. Veneau Babele. Or fi ele aceste zile nesuferite, când Babele își leapădă cojoacele pline de zloată, de frig și zăpezi neașteptate, dar în ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
el, nu putea rămâne multă vreme în umbră. Aștepta de undeva o mână salvatoare, avea nevoie de un sfat, dar cine putea să i-l dea, cine? 4 Î n Podișul Central iernile sunt mai aspre decât în restul țării. Crivățul vine troienit cu toți pegașii din îndepărtata Siberie, trece peste Prut fără pașaport, aducând troiene de zăpezi și geruri cumplite ca tot ce vine în țara noastră din acele locuri din răsărit. Excepție face doar soarele care, deși se ivește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
pe targă și, de acolo, Îl transportară În mare grabă la ambulanță. După ce-l imobilizară În curele, Îi atârnară de fiecare braț perfuzii lungi, ca niște sfori venite de sus și susținute de o mână nevăzută. Aer Înmiresmat Scoală-te, crivățule! Vino, vântule de miazăzi! suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Cântarea Cântărilor Universul Îi devenise plictisitor. Îngerul se irosi o vreme În vârtejuri spectaculoase, privi Pământul ca pe o provocare, apoi, cu o iuțeală neînchipuită, se aruncă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ținem cu firea. Să dovedim că suntem ce-am fost și până acum. Da, ai dreptate. Să ne simțim frumoși, și răzbătători, prin necazurile și nenorocirile vieții, ca doi brazi: deși atât de în etate, totuși, să rămânem neînduplecați, în fața crivățului bătrâneții. Așa-așa. Se despart. Fostul rege pornește către pupitru, bunicul Vovriev, către primul rând de fotolii, din fața acestuia. E privit cu surprindere, cu mirare, dar, nu îndrăznește nimeni să-l tulbure. Își ia nepotul între genunchi. Se așează. Manifestarea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
relieful Într-un mod aproape insesizabil. Spre noapte, când zgomotele celor pe deplin mișcători se stingeau pe culoare, oftaturile statuilor lungite În paturi Încălțau ciorapi de lână și plecau la plimbare prin salon. Minusculul șuierat al lui Jimbo sufla precum crivățul, iar curentul transforma sipetele pline cu giuvaieruri din sinusurile sale În cutii de rezonanță. Anette plângea În interior, din ochii uscați lacrimile Îi curgeau prin catedrala de os a țestei, unind stalactitele de stalagmite. Tot ceea ce trupurile imobile mai aveau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
știut să treacă demni prin urgiile secolului XX Fiicei mele IULIA care, la vremea scrierii acestui roman, mi-a inspirat paginile despre copii Gânduri de călător La câțiva ani după Revoluție, când peste țară încă mai viscolea ca odinioară cu crivăț rămas de pe vremuri, drumurile mele politice, născute din dorința de a organiza mișcarea liberală din România, m-au purtat și pe la Piatra Neamț, oraș dinspre care venea în fiecare primăvară suflul curat și puternic al unui festival internațional de teatru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
n-ar fi bine să reediteze o parte din romanele publicate în urmă cu un sfert de veac, să mai reîmprospăteze memoria unor nostalgici, care, din dosul perdelelor, de la căldura și liniștea date de obediență ori de indiferență, au perceput crivățul ca pe o ninsoare liniștită a unui Crăciun perpetuu. Astăzi, la plecarea din nou spre inimile cititorilor a Cursei rapide, salut prietenește și cu căldura sentimentelor de odinioară nealterată încă această nouă călătorie a unei lumi din care venim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
puțin Irinei și lui Valeriano, misiunea secretă ce mi-a fost încredințată: să descopăr cine e spionul infiltrat în Comitetul revoluționar, care pregătește cedarea orașului în mâna Albilor. În mijlocul revoluțiilor care, în iarna aceea vântoasă, măturau străzile capitalelor ca rafalele crivățului, se năștea revoluția secretă ce avea să transforme forța trupurilor și sexelor: Irina credea în asta și reușise să-l convingă nu numai pe Valeriano - fiu de judecător de district, licențiat în economie politică, discipol al unor guru indieni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să Înainteze nici măcar cu o milă, s-a trezit dispus să contemple aceeași coastă Îndepărtată, cenușie, murdară și sălbatică și a descoperit că tot ceea ce nu era mare - chiar și vaporul - era acoperit cu o mantie albă, Înghețată. Pe la mijlocul dimineții, crivățul a umflat pînzele, marea s-a Încordat, deși era calmă de-acum, iar Old Lady II a părăsit, În sfîrșit, infernul de la Capul Furtunilor și a Înaintat În Pacific, pornind Încă o dată În căutarea strașnicului șuierat al balenelor. A scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sănătoși care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate să rămână cu puiul schilod care se agăța de ea cu disperare”. O asemenea soluție însă nu era posibilă și totuși o hotărâre trebuia luată. Într-o zi, suflarea dușmănoasă a crivățului a decis-o: ,,Decât să-i moară toți puii, mai bine numai unul...” și a zburat cu puii zdraveni. Opera literară Puiul ne dezvăluie în persoana lui I.Al.Brătescu-Voinești un scriitor precis, deosebit de talentat și fin cunoscător al frumuseților
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ninsoare. Pe câmpurile pustii s-a așezat zăpada cristalină și jucăușă ca un lan de diamante. Se aude fluieratul prelung al vântului. Gerul amar și cumplit a adus cu el zilele babei cele scurte și nopțile vegherii cele lungi. Moș Crivăț suflă cu putere și pișcă obrajii bucălați ai copiilor. Casele dorm sub cușme de nea sclipitoare. La geam au înflorit flori de gheață care zâmbesc trecătorilor. Oamenii zgribuliți se îmbracă cu haine mai groase și mai călduroase. Mamele cântă doine
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se ridică fumuri ca niște coloane înalte a unui templu maiestuos. Pe aceste imense coloane se sprijină bolta senină a cerului. În acest templu se odihnește luna, farul tainic de lumină. Mii de stele argintii ard ca niște făclii veșnice. Crivățul urlă prin codru scoțând zgomote asurzitoare, dar cu toate acestea tabloul pare măreț, fantastic. Pătrund în acest templu cu adânc respect și pioșenie în fața naturii care își are în fiecare anotimp farmecele ei. Monica Popa, clasa a V-a C
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care găbjâte de flăcău ajungeau Într-un mod doar pe jumătate condamnabil pe masa lui, mai mereu sărăcăcioasă. Casa lui Ghiorghi a dacălu’ era așezată În capătul satului, pe coama unui deal așezat aproape de pădure și În iernile grele, când crivățul sufla cu tărie și cu intenția de a Îngheța tot ce-i viu, când căderile de zăpadă nu mai conteneau și „locuitorii din câmpuri și păduri” Își Încercau norocul În grădinile și gospodăriile oamenilor, iepurii veneau să roadă coaja pomilor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o favoare și un ajutor, domnu’ profesor Bella a plecat la Ardeal la Înmormântare de frate și dacă ați putea lăsa băiatu’ să-mi taie niște lemne și să stea să doarmă pe săliță... Știți, este noapte urâtă și urlă crivățul! Numa’ dacă nu e cu supărare! Victor foarte atent cu femeile frumoase, a spus imediat: Dar se poate doamna profesoară! Se Îmbracă și Îl trimit repede! Mulțumesc mult, domnu’ Victor! Victor intră În casă, Îl privi pe Valerică și spuse
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Semnul cel mai sigur că o țară are o guvernare înțeleaptă și fericită este atunci cînd în sînul ei se nasc artele frumoase: flori care cresc pe un pămînt roditor, sub un cer fericit, dar pe care seceta sau suflul crivățului le omoară. Nimic nu face mai celebră o domnie decît artele care înfloresc la adăpostul ei. Secolul lui Pericle este tot atît de faimos prin marile genii care trăiau la Atena, cît prin războaiele mari pe care atenienii le-au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
m-ai convins de calitățile tale de chirurg și de om al catedrei. Doctorul Gruia a lăsat privirea În jos. Toate câte se petreceau În jurul lui l-au copleșit. Venirea pe lume a copilului, bunăvoința profesorului și acea rafală de Crivăț pornită pe neașteptate. Trebuia să-și recapete echilibrul sufletesc. “Și asta se va produce abia mâine, după confruntarea cu securistul, amice. Acum cred că ar fi bine să-l lași pe profesor să-și vadă de treburi, iar tu să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vorbă cu Vasili !" Gerhad a intervenit cu o voce care parcă venea din mormânt: "Pot să o însoțesc și eu ? Aș vrea și eu să îl întâlnesc pe Vasili." Ofițerul cel tânăr a rostit cu o politețe mai rece decât crivățul siberian: Nu este cazul. Și așa am făcut, la rugămințile tale, excepții și eforturi mari. Sperăm să nu avem necazuri din cauza asta. O persoană în plus la această întâlnire și încă nu una oarecare, ci medicul spitalului, ar da de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cât se poate de rele; decemvri vine cu geruri năprasnice, cu omete și cu vânturi puternice dinspre miazănoapte. În urma noastră, mulți dintre vitejii mei cei credincioși vor deveni stane de gheață... își vorbea sieși de acum resemnatul crai. Din depărtare, Crivățul aducea urlete sinistre și croncănit de corbi înveșmântați în negru. Răzașii ropceni străjuiau cu atenție toate cărările către sat pentru a stâmpăra pohta de jaf a năvălitorilor ajunși la capătul puterilor. De la Ropcea mai la deal,/ Cade leahu de pe cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fața către mândra noastră țară și izbăvește-o de urgia ce va să vină asupra ei! se ruga riga Sobieski în goana cailor și a zvonului de zurgălăi. Din apropierea codrului de stejari răzbăteau urlete fioroase ale haitelor de lupi înfometați. Crivățul sufla cu putere peste întinderile înghețate ale Siretelui de Sus. Către dimineață, cete sprintene de călăreți ropceni au încercuit dealurile de la Brădetul Ropcii pentru a pune stăpânire pe pușcile cele mari care au mai rămas în urma puhoaielor. Că doar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
modela români, nu cu dalta, cu mistria sau cu drișca, ci cu știința, cu cuvântul, cu condeiul și cu trișca. Și în aer persista miros de praf de pușcă, de pilitură de oțele, de vremuri grele și nedrepte bariere. Și Crivățul bătea dinspre Siberii... Și în scurtă vreme a spulberat Hora și Doina, a pălit Codrul și Malanca și ne-a lăsat numai cu Dorul. Iar Dumnezeu însingurat, din bolți înalte de mândră Catedrală, a slobozit o lacrimă amară. Și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ocnă/ - (ocneri de altădată taie sare) / e miezul iernei lumea-i înghețată bocnă/ țurțuri de sare - atârnă de pe cer pe zare (...) și sub cupola nopții cînd se-ntorn/ strigoii pe la casele vecine,/ maria oprișor domnaru cântă-n horn/ cu glas de crivăț bocete saline". De tot hazul rafinat suprarealist este transferul celebrului cuplu Don Quijote și Sancho Panza la Ocna Sibiului: "pe unde ciobanul își mână turma/ până își pierde oile și își pierde urma/ "traiectoria unei păsări în zbor", zici/ (traiectoria unei
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
dispare din țara noastră". Pe la jumătatea veacului XX, tendința, chipurile, părea să se inverseze: ,Dropioilor - mitropoliții aripați ai Odobescului - li se prevedea viitor de aur în largul talazurilor de grîne fără haturi (deci fără tufe sau obstacole naturale în calea crivățului, pline de pesticide și așa mai departe), încît, din cele cîteva mii cîte erau după al doilea război, abia mai înregistrăm vreo cîteva sute și abia că mai găsim dropii în Bărăgan!" (Alexandru Filipașcu, Expediții la noi acasă, 1981) Recent
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
vîntul,/ și cîntul, și cîntul.// Libertate ofticoasă. Pace, umilință./ Vreme care/ între butucii minciunii ne strînge./ A rămas doar moara/ de sînge, de sînge.// Toate sînt, frățioare,/ Împotriva-mi, împotriva-ți!/ Auzi? Departe/ în zări străine,/ huruie mori diavolești/ de crivăț, de crivăț. // Ci, iată, din trudă/ din aburii sîngelui/ pe care îl pierdem/ oblăduitor,/ misterul răsare/ ca noua mișcare, noua mișcare..." Și finalul, care poate fi citit atît ca premoniție, cît și ca un avertisement lansat diriguitorilor lumii: "Zadarnic ne
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]