160 matches
-
oleacă. Tu să faci la fel. Pe urmă să citești în cele cărți fiule. După plecarea bătrânului, am băgat de seamă că prin tot trupul meu alerga deja o herghelie de cai năzdrăvani hrăniți cu jeratic...M-am întins pe crivat și în scurtă vreme am ațipit...Cât oi fi dormit nu știu dar la un timp am simțit cum o mână moale îmi atinge fruntea, în timp ce un glas rostește aproape șoptit: Scoală, fiule, că pentru somn mai este timp și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dacă deschizi o carte și încerci să citești câte ceva. Când te vei trezi, am să trec să te iau... Cu aceste spuse, s-a retras. Rămas singur, am luat primul volum din cărțile aflate pe fundul sipetului și întinzândumă în crivat am început să citesc. În timp ce citeam, mi-am adus aminte de sfatul călugărului: „Să bagi de seamă ce se spune mai ales când îi vorba de biserici și mănăstiri”. Citesc cu nesaț document după document, începând cu cel al Bunului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de fiecare dată, sfinția ta știe să mă liniștească și mă învață cum să am încredere în mine... Precum și în posibilitățile tale, dragule... În fapt de seară, după ce am luat cina, mi-am făcut ruga și m-am întins în crivatul din chilie, cu așternutul lui aspru, călugăresc. Înainte de a adormi, am mai frunzărit prin cele cărți. Somnul a venit pâș-pâș printre rânduri, cuprinzându-mă duios, ca o mamă. Visele mi-l aduceau mereu pe bătrân în preajmă. Dar nici unul din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
măsuța din chilie aburea încă o ulcică cu lapte, străjuită de niște turte coapte pe plită. Lumânarea și chibritul ședeau alături de candelă, puse acolo ca să le pot zări. Am mâncat cu poftă de lup și apoi m-am întins în crivat... Prin fereastra deschisă, picurii cântecului greierilor flutura mângâietor pe deasupra mea. Am adormit mai repede ca niciodată... Când m-am trezit, în zori, pașii bătrânului se auzeau deja cutreierând prin grădiniță... culegea flori... Știam eu pentru cine!... Cum ai dormit, dragule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ședea bătrânul călugăr. Îmi ștergea cu o năframă broboanele de sudoare de pe frunte... Iar ai avut vedenii, fiule? Iar n-ai avut un somn liniștit. Ce te tulbură? Am deschis ochii de-a binelea. Bătrânul s-a așezat pe marginea crivatului și m-a îndemnat: Te ascult, fiule! Descarcă-ți sufletul, că ai să te simți mai bine. Orice povară aruncată din cârcă te lasă să răsufli mai ușor... Spune! Sub privirile lui blajine, am povestit tot visul de peste noapte... Știi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în grădiniță și m-am așezat pe bancă. Când luna își rotunjea chipul pe boltă, dinspre mănăstire unduia cântec de strană... Am rămas acolo multă vreme, ascultând vrăjit armonia cântărilor sfinte. Târziu am intrat în chilie, m-am cuibărit în crivat și am început să citesc într-o carte în care se vorbea despre sfârșitul lui Miron Barnovschi vodă care, în scurtele lui domnii (1626-1629, 1633) a zidit mai multe biserici decât alți domni în zece ani!... În 1633, înainte de decapitare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bătaia privirii. Abia atunci mi-am dat seama că o rază de soare furișată printre frunzele nucului din grădină îmi stăruia în ochi... Asta însemna că soarele a ajuns deja cam la două suliți pe cer!... Am sărit repede din crivat și, până să-mi pun așternutul în ordine, bătrânul a și apărut în prag, purtând în mâini gustarea de dimineață. De unde o fi știut că tocmai atunci am făcut ochi, asta nu pot să pricep... Cum ai dormit? - m-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
el la stareț?” Am încercat un răspuns: „Ei, poate l-a chemat la el să mai schimbe o vorbădouă acolo... Ca între oameni”... După cină, am făcut ordine în chilie și, cu o carte în mână, m-am aciuat în crivat. N-am reușit să citesc prea multă vreme, fiindcă somnul a venit tiptil... și m-a vrăjit... În zori, pe când o lumină difuză se strecura prin perdea dând încet-încet contur lucrurilor din odaie... am deschis ochii și, coborând din pat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
oameni - Steaua Polară este alfa și omega. Aceasta îi călăuzește când soarele trece pe celălalt tărâm. De n-ar fi Steaua Polară... Cu greu mi-am adunat gândurile zburătăcite în toate zările și am pornit spre chilie... M-am aciuat cuminte în crivat și nu am mai apucat să citesc nimic, fiindcă somnul m-a cuprins îndată cu fâlfâiri de vis... În fața mea, zâmbind luminos, șade bătrânul călugăr parcă... Îmi întinde mâna și mă îmbie: Hai să tragem o fuguță până la mănăstirea Cetățuia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
află o candelă și o fereastră deschisă, năpădită de mușcate, prin care năvălește zefirul dimineții... În ușa potopită de lumina soarelui, șade bătrânul zâmbind... Ai revenit printre noi, fiule? Abia acum îmi dau seamă că de fapt mă aflu în crivatul în care m-am culcat aseară și că obiectele din jur sunt cele din cămăruța în care sunt găzduit de călugăr. Privesc insistent la bătrân și pricep că de fapt discuțiile privitoare la mănăstirea Cetățuia le-am purtat în vis
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sus și, cu ochii Închiși, Înalț capul, sub cuvertură. Sub cuvertură, Duda face să fie bine-bine; ca la noi, În bucătărie, când ea ședea pe scaun; ca la ei, În odaia mare, cu ferestrele astupate, când ea ședea pe marginea crivatului și zicea. Zicea și ea ce zicea, cu josul. Ba parcă și mai, acum, acum e muuul’ mai foarte bine - de aceea și azi sunt supărat pe mama care zmulge cuvertura, Îi trage două palme Dudei și-i zice: - Stricato
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
temurândă, dar în afară de bucatele așezate, ca de fiecare dată, pe masă, sub ștergarul înflorat, nimic altceva. “Să știi că gândul de veghe - mehenghiul - a avut dreptate...” - am gândit eu resemnat. Am mâncat și, după o scurtă hodină pe margine de crivat, am urcat în cerdacul bătrânului. De departe, mi s-a părut că moțăie în fotoliul lui, dar, când m-am apropiat, am băgat se seamă că privea spre mine cu ochii mijiți, ca și cum m-ar fi cântărit, întrebându-se: “Unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Am cercetat fiecare cotlon, cu gând că voi găsi vreun rând scris de mâna Zânei. Nimic, însă. “Asta ar vrea să însemne că e liniște? Bine ar fi” - mi-am zis. Am mâncat pe îndelete și m-am întins pe crivat. În așteptarea orei când mă voi întâlni cu bătrânul, mă gândeam că poate a veni Sevastița să strângă blidele și mi-a spune vreo vorbă din partea Zânei sau... Cine știe? Dar nu a fost să fie... La ceasul potrivit, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de sufletul meu. ― Și eu nădăjduiesc să vie această împlinire, fiindcă o meriți, fiule... După o pauză destul de lungă, am auzit din nou glasul bătrânului: ― Nu ți se pare că e destul de târziu? Hai să pornim către chiliile noastre, unde crivatul așteaptă să ne primească trupurile ostenite... Odată cu aceste vorbe, s-a sprijinit de umărul meu, ridicându-se cu icnet de durere. Apoi, ținându-mă de braț și cu pas târșit, a pornit alături de mine... Ajunși la portița grădinii din fața chiliilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru masa de prânz a călugărilor, am citit cu destul spor. M-am ridicat și, cu desaga plină de cărți, am luat drumul spre chilie. Deși eram destul de indispus, am urmat ritualul obișnuit al ospătării, apoi m-am întins pe crivat, în așteptarea orei când să merg în chilia bătrânului... ― Sărut dreapta, sfințite - m-am prezentat eu la ceasul potrivit. ― Bine ai venit și să-ți fie de bine masa. Ce ne-am propus noi să despletim astăzi din încâlcita istorie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am mâncat cu poftă, iar ulcica cu vin am luat-o pe cerdac, unde am rămas uitat de mine. Luna - neștiutoarea - îmi ținea tovărășie. În cele din urmă, am intrat în chilie, unde cu gândurile vraiște m-am întins pe crivat. Într-un târziu, am adormit... A doua zi, la ora potrivită, cu lecția “învățată”, am urcat la bătrân. L-am găsit în cerdac. ― Sărut dreapta, sfințite. ― Bine ai veinit și să-ți fie de bine masa. ― Și sfinției tale îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
urmez întregul ritual. Mereu același... La sfârșitul mesei, am luat ulcica cu vin, cu gând să ies pe cerdac, dar nu mai simțeam impulsul din alte seri. Așa că am băut vinul fără prea mare chef. Apoi, m-am întins pe crivat... “Prietene, dacă o ții așa, când te vei întoarce acasă ai să vorbești de unul singur. Prin cap au să-ți mișune ca furnicile numai voievozi, egumeni și călugări, peste care se întinde pulpana larg desfăcută a <patrierșiei> de la locurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aburindă... Am mâncat cu mare poftă. La sfârșitul mesei, ca unul cu tabieturi, mi-am luat ulcica cu vin și am ieșit pe cerdac... L-am băut picătură cu picătură, cu nemăsurată plăcere. Întors în încăpere, m-am întins pe crivat, cum nu făcusem de multă vreme. “Uite ce poate să însemne faptul că ai văzut-o - de departe doar - pe Zâna. În realitate, nu vederea ei în sine ți-a produs această stare, ci acea frântură de gând că aleargă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ștergar mă aștepta o strachină învârfonată cu plăcinte poale-n brâu încă calde. Alături, nelipsita ulcică cu vin rubiniu, ca și cel din oala “uitată” pe colțul mesei. Resemnat, am pus mâna pe prosopul de baie frumos împăturit la capătul crivatului. Eram gata să mă reped afară, dar de pe podea mi-a atras atenția un petec de hârtie, împăturit... L-am desfăcut cu iuțeală și am citit: “Știu că ai sfârșit ce aveai de făcut cu părintele și vei pleca. Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nici o sfială... Abia când am ajuns la chilie mi-am dat seama că e foarte târziu. Nicăiri nu se zărea nici un fir de lumină. Doar lampa din chilia mea, uitată aprinsă, arunca un fuior de lumină în întuneric... Întins în crivat, mă luptam cu gândul că trebuie să-i scriu Zânei câteva rânduri. Dar ce să-i spun? Să o asigur că o iubesc și s-o încurajez? Pe mine, însă... Pe mine cine mă va încuraja? Am amânat treaba pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în chilie, cu inima zvâcnind, m-am repezit să văd dacă nu găsesc vreo noutate în camera mea. Nu. Nu era nimic deosebit... După ce am mâncat, spre deosebire de celelalte zile când trebuia să mă întâlnesc cu bătrânul, m-am întins în crivat, cu gând să împuținez din nesomnul de astă noapte. Nu după multă vreme am ațipit, dar am căzut într-un vis chinuitor... ... Se făcea că am pornit către căsuța din vale, dar nu știu cum am rătăcit drumul și am nimerit prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am pipăit, cu oarecare îndoială. „Sunt treaz ori încă visez?” Nu. Nu visam. Eram treaz de-a binelea. În fața mea se afla chiar bătrânul călugăr.. S-a apropiat cu pași moi, ca și cum ar fi plutit. S-a așezat pe marginea crivatului în care mă culcasem eu de cu seară. Mi-a pus mâna lui osoasă pe frunte și m-a privit lung. În cele din urmă, m-a întrebat părintește: Ce-i cu tine, fiule? Ce gânduri te muncesc de n
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pădurile iestea, care parcă abia așteaptă să audă glas de om... Am mâncat pe îndelete. Apoi, după o scurtă plimbare, pe cărarea din pădure, m-am întors cu sufletul mai ușor. M am închinat cuviincios și m-am întins în crivatul cu așternut aspru...Nu am avut mult de așteptat până să-și facă mendrele Moș Ene... Cât oi fi dormit în liniște, nu știu. Ceea ce știu este că după un timp mă aflam...în sala tronului din palatul voievodal și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pagini), revista menționată anterior și, colateral, alte câteva date diverse pe care le vom menționa la locul potrivit. Ospiciul Neamț funcționa, în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea, cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând, tot timpul, numai bărbați. Numărul de paturi, deși insuficient reprezenta 1/3 din totalitatea paturilor afectate în Moldova bolilor mintale, totalitate care, în ultimele cinci decenii ale secolului, cifrându-se la cca. 200, era totuși important față de populația de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
deși separate total, în general amicale, dar paralele. Inventarul era, în general, sărac, destul de prost întreținut, rudimentar construit. Se găsesc, alături de iconițe, care reveneau cam una la trei paturi, unele obiecte inutile, cum ar fi 4 clopote, precum și obiecte sfărâmate (crivaturi și scaune), mărturisind atât agitația bolnavilor, cât și neglijența administrației. De altfel, despre incuria care exista la Golia, avem încă documente care atestă că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]