260 matches
-
celular constă atât în activarea limfocitelor B producătoare de anticorpi, cât și în proliferarea limfocitelor T și apariția unor celule atipice reactive (Downey). Prezența acestor limfocite atipice, caracterizate prin dimensiuni mari, contur neregulat, citoplasmă vacuolară bazofilă și nucleu mare cu cromatină difuză, constituie un criteriu pentru diagnosticul hematologic al MNI. 5.3.4 Tablou clinic Incubația MNI este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
componentele lichidului amniotic. Investigații genetice Explorările paraclinice genetice corelate cu celelalte investigații ocupă un loc de frunte în genitologie. Patru tipuri de explorări constituie în mod obișnuit obiectul investigației genetice propriu-zise, dintre care două sunt mai importante (practic): 1) Determinarea cromatinei sexuale (testul Barr) S-a descoperit [Barr, 1949] în celulele sexului feminin (la mamifere inițial și ulterior la om), prezența unei structuri particulare situată în nucleu imediat sub membrana nucleară; se pune în evidență prin colorare cu reactivul Feulgen, denumită
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sexuale (testul Barr) S-a descoperit [Barr, 1949] în celulele sexului feminin (la mamifere inițial și ulterior la om), prezența unei structuri particulare situată în nucleu imediat sub membrana nucleară; se pune în evidență prin colorare cu reactivul Feulgen, denumită cromatină sexuală sau corpuscul Barr, pentru a-i defini în acest mod componența în material genetic. Corpusculul Barr lipsește la bărbat și reprezintă de fapt un cromozom X inactiv organizat la femeie într-un mic corpuscul. Este prezent în peste 30-35
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
descuamate și prezente în lichidul amniotic, prelevate cu ocazia amniocentezei. Colorarea se face cu violet cresil. Corpusculul Barr, când este prezent, are o formă plan convexă, alipit de fața internă a membranei nucleare. La sexul feminin testul Barr este pozitiv, cromatina sexuală fiind decelată în 30-50% din celulele examinate; la sexul mascul lipsește, fiind decelat la mai puțin de 5% din celulele studiate. testul presupune examinarea a cel puțin 500 de celule pentru a se stabili dacă este pozitiv sau negativ
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ADN induse de iradiere, ceea ce reorientează celula spre apoptoză prin activarea mecanismelor de moarte celulară programată genetic, proces în care P53 joacă un rol crucial. Apoptoza apare ca un proces activ de moarte celulară caracterizat prin contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de lezarea ADN și se presupune că ea este avantajoasă pentru organismul pluricelular, deoarece elimină celulele purtătoare de mutații potențial dăunătoare. Celulele deficiente în P53 eșuează în activarea apoptozei, ca răspuns la iradiere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Se realizează complecși macromoleculari ADN-cDDP, aducții fiind formați la una sau la ambele catene ale duplexului ADN, modificându-se conformația dublului helix de la forma B la forma A sau la forma C. Legarea cDDP poate avea loc și la proteinele cromatinei cromozomilor cu același efect de denaturare a stereo structurii dublu helicale a ADN cu blocarea replicării sale normale și a diviziunii celulare, fiind afectată și sinteza proteinică și etapa premergătoare acesteia, transcripția genică (Garban și colab., 1998). Cisplatina are efecte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Proteina, deși normală, induce nivele înalte de fosforilare a resturilor de tirozină ale proteinelor celulare, ceea ce determină transformarea malignă a celulei, printr-un mecanism de modulare cantitativă. Uneori, procesul de amplificare a protooncogenei poate fi vizualizat microscopic, deoarece sectorul din cromatină cu ADN amplificat, corespunzând copiilor multiple ale acesteia, apare sub forma de HSR sau DM. În unele neuroblastoame are loc amplificarea genei N-myc, înrudită cu protooncogena c-myc. De altfel, izolarea lui N-myc s-a realizat prin utilizarea unei probe c-myc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogene celulare poate avea loc și prin acțiunea carcinogenilor fizici, chimici sau biologici, prin oricare dintre mecanismele prezentate, care realizează amplificarea protooncogenei asociată cu conversia sa în oncogenă celulară. Agenții mutageni și/sau carcinogeni pot induce modificarea stării fizice a cromatinei. Trecerea cromatinei din starea condensată, neadecvată transcrierii genice, într-o stare relaxată, favorabilă desfășurării transcrierii genice, poate condiționa activarea unor gene, inclusiv a protooncogenelor ce pot fi transcrise cu o rată mult mai mare, condiție necesară și suficientă pentru instalarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
poate avea loc și prin acțiunea carcinogenilor fizici, chimici sau biologici, prin oricare dintre mecanismele prezentate, care realizează amplificarea protooncogenei asociată cu conversia sa în oncogenă celulară. Agenții mutageni și/sau carcinogeni pot induce modificarea stării fizice a cromatinei. Trecerea cromatinei din starea condensată, neadecvată transcrierii genice, într-o stare relaxată, favorabilă desfășurării transcrierii genice, poate condiționa activarea unor gene, inclusiv a protooncogenelor ce pot fi transcrise cu o rată mult mai mare, condiție necesară și suficientă pentru instalarea stării de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există anumiți cromozomi care inhibă diviziunea. Celulele tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi fiind totuși normal, apare o tendință de proliferare rapidă”. Este uimitor să constatăm în aceste afirmații ale lui Th. Boveri intuiția sa genială asupra
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
savant care a descris anomalii mitotice în celulele tumorale a fost J. Arnold, în anul 1879, iar în anul 1890, D. van Hansemann a postulat că toate carcinoamele se caracterizează prin mitoze asimetrice care conduc la o distribuție inegală a cromatinei, în celulele fiice. În anul 1914, Theodore Boveri a formulat TEORIA CROMOZOMALĂ A ORIGINII CANCERULUI, potrivit căreia distribuția neechilibrată a cromatinei, ca urmare a desfășurării unor mitoze asimetrice, stă la baza creșterii dereglate a celulelor canceroase. Boveri a afirmat că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
van Hansemann a postulat că toate carcinoamele se caracterizează prin mitoze asimetrice care conduc la o distribuție inegală a cromatinei, în celulele fiice. În anul 1914, Theodore Boveri a formulat TEORIA CROMOZOMALĂ A ORIGINII CANCERULUI, potrivit căreia distribuția neechilibrată a cromatinei, ca urmare a desfășurării unor mitoze asimetrice, stă la baza creșterii dereglate a celulelor canceroase. Boveri a afirmat că tumorile maligne se caracterizează printr-o constituție cromozomală anormală. În plus, Boveri a afirmat că orice eveniment care determină anomalii cromozomale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în evoluția celulelor tumorale. În plus, chiar și după aceea, s-a vădit că studiul cromozomilor în celulele transformate malign, mai ales din tumorile solide, este mult mai dificil datorită alterării morfologiei generale a cromozomilor, a modificării stării fizice a cromatinei, a lipiciozității dobândite de cromozomi, pe fondul „zgomotului citogenetic” ce însoțește starea de transformare malignă a celulei. Dificultățile au fost generate și de faptul că în multe neoplasme, anomaliile cromozomale sunt eratice, adică nu au constanță în diferite tumori de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cultură sau șoarecilor de experiență este crescută, asigurând rezistența acestora la concentrații din ce în ce mai mari ale medicamentului. Amplificarea genei dhfr se realizează prin replicare saltatorie a ADN inițiată succesiv de mai multe ori, la nivelul aceleiași regiuni a replicării, în sectorul cromatinei în care se află această genă. Regiunea cu material genetic amplificat devine progresiv mai mare și brațul cromozomal se alungește. Acest mecanism de amplificare genică ar putea explica principiul lamarckist al eredității caracterelor dobândite. Se produc multe replici sectoriale care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
această cale se va putea constata eșecul sau succesul eforturilor terapeutice. Fenomenul PCC sau al „Profazării” (Johnson și Rao, 1970) poate fi indus prin fuziunea unor celule țintă, aflate în interfază, cu celule „inductoare”, aflate în mitoză, fuziune care schimbă cromatina „omogenă” a nucleului interfazic în care cromozomii nu pot fi decelați ca entități individualizate, vizibile la microscop. Metoda permite nu numai o estimare a cineticii interfazice, dar și analiza citogenetică specifică în celulele care au o proliferare slabă, permițând identificarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
leucemii, au evidențiat numeroase aneuploidii și restructurări cromozomale precum prezența unui cromozom marker derivat din cromozomul 17 și manifestarea citologică a amplificării genice sub forma DM. Cercetările lui Brüderlein și Gebhart (1985) au dovedit că DM-urile sunt menținute în cromatina nucleilor interfazici, fapt evidențiat prin tehnica condensării cromozomale precoce (PCC). Echivalenți citogenetici ai amplificării genice în neoplaziile umane sunt prezentați în tabelul 23.3. În leucemiile limfocitare cronice cu celule B (cu celule păroase, mielom multiplu, leucemie cu plasmocite etc.
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
q34, din cromozomul 9, este transferată restului cromozomului 22, prin translocația „Philadelphia”. Transferul din regiunea originală, unde se află sub controlul propriului promotor și în ambianța anumitor gene dintr-o regiune cromozomală de silențiere genică, impusă de starea specifică a cromatinei, într-o regiune de înaltă activitate genică în care sunt transcrise genele pentru catene imunoglobinice, este cauza activării acestei protooncogene. Ulterior, prin metode de analiză moleculară s-a arătat că protooncogeneza c-abl este legată la secvențe specifice (bcr) din cromozomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
om la care s-au remarcat, pe lângă celule cu complemente cromozomale normale și celule cu diferite anomalii structural- sau numeric cromozomale care au generat markeri cromozomali caracteristici în cursul progresiei tumorale. În tumorile mamare se constată o incidență scăzută a cromatinei sexuale, ceea ce denotă modificări numerice și/sau structurale care afectează cromozomul X. Cromozomii markeri caracteristici în tumorile solide umane, generați prin translocații, deleții și inversii sunt prezentați în tabelul 24.1. La formarea cromozomilor-marker contribuie existența unor puncte de rupere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi identificată citogenetic prin tehnica bandării cromozomale, deoarece capătul brațului scurt al cromozomului 12 și brațul lung al cromozomului 21 au un model de bandare foarte asemănător. Gena mll acționează ca genă homeotică. Ea are domenii care modifică direct structura cromatinei, prin capacitatea secvenței sale de a suferi procesul de acetilare sau deacetilare a histonelor. Cel mai bine înțeles este efectul proteinelor fuzionate asupra structurii cromatinei în leucemii, fapt dedus din analiza t (15;17) ce apare în leucemia promielocitară acută
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
foarte asemănător. Gena mll acționează ca genă homeotică. Ea are domenii care modifică direct structura cromatinei, prin capacitatea secvenței sale de a suferi procesul de acetilare sau deacetilare a histonelor. Cel mai bine înțeles este efectul proteinelor fuzionate asupra structurii cromatinei în leucemii, fapt dedus din analiza t (15;17) ce apare în leucemia promielocitară acută (APL). În urma rearanjării, are loc translocația celei mai mari părți a genei rara pentru receptorul α al acidului retinoic (RARA) din cromozomul 17, la porțiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genice, transmisibilă în descendență, dar care nu implică schimbări (mutații) în informația genetică primară, adică în secvența de nucleotide din ADN. Modificările epigenetice includ: metilarea ADN, modificarea post-translațională a histonelor și substituția histonelor canonice cu variante ale acestora, remodelări ale cromatinei prin intermediul proteinelor non-histonice, intervenția ARN de intereferență (ARNi). Metilarea ADN este modificarea epigenetică cel mai bine studiată. Metilarea ADN este implicată într-o mare varietate de procese celulare. La mamifere a fost identificată, clonată și caracterizată gena care codifică sinteza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la apariția de modificări ale activității genice prin inactivarea genelor ce participă prin produșii lor în procesele de reparare a leziunilor din ADN, fără a modifica structura acestora (secvența de nucleotide). Studiile de epigenetică au adus clarificări asupra rolului remodelării cromatinei și reglajului genetic în tumorigeneză (Jones și Laird, 1999) și au oferit noi direcții de abordare a strategiilor terapeutice în maladia canceroasă. Există dovezi asupra rolului important deținut de activitățile de remodelare a cromatinei în cancerele umane (Wolffe, 2001). De
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au adus clarificări asupra rolului remodelării cromatinei și reglajului genetic în tumorigeneză (Jones și Laird, 1999) și au oferit noi direcții de abordare a strategiilor terapeutice în maladia canceroasă. Există dovezi asupra rolului important deținut de activitățile de remodelare a cromatinei în cancerele umane (Wolffe, 2001). De exemplu, două tipuri de leucemii: leucemia mieloidă acută (AML -Acute Myeloid Leukemia) și leucemia promielocitică acută (PML - Acute Promyelocytic Leukemia) sunt cauzate de translocații cromozomale ce alterează funcția histondeacetilazelor (HDAC). În cazul PML, produsul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu o proteină denumită ETO ce intereacționează cu HDAC. Astfel, recrutarea aberantă a HDAC determină blocarea diferențierii celulare prin silențiere genică, având drept consecință apariția leucemiei (Amann și colab, 2001). Acestea sunt doar două exemple ale implicării directe a modificărilor cromatinei în inducerea fenotipului oncogenic. De asemenea, este binecunoscut faptul că modificările cromatinei pot altera direct sau indirect profilul de metilare a ADN, un alt mecanism epigenetic care poate iniția silențierea unor gene importante implicate în metabolismul celular, sau chiar poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a HDAC determină blocarea diferențierii celulare prin silențiere genică, având drept consecință apariția leucemiei (Amann și colab, 2001). Acestea sunt doar două exemple ale implicării directe a modificărilor cromatinei în inducerea fenotipului oncogenic. De asemenea, este binecunoscut faptul că modificările cromatinei pot altera direct sau indirect profilul de metilare a ADN, un alt mecanism epigenetic care poate iniția silențierea unor gene importante implicate în metabolismul celular, sau chiar poate bloca pe termen lung această stare inactivă a genelor. În ultimii 40
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]