20,496 matches
-
foii, chichiriciosul Ștefan Agopian, celebru pentru limba sa ascuțită, s-a prostit de admirație față de bunul soț al Ștefaniei Plopeanu și mai ales coleg de casetă, Marin Mincu? Și: chiar cred cei trei făcători de zi literară că, vorba poetei, cronicile lui Soviany "mînă publicul" spre literatură?
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
de spus pe marginea celor două reacții. De ani buni scriitorii optzeciști încearcă să ne convingă că în literatură, după 1989, nu se mai poate ca înainte. O realitate nouă cere o literatură nouă, o altă critică, alt fel de cronică literară etc., etc. În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie un nou chip de a face cronică literară. N-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
alt fel de cronică literară etc., etc. În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie un nou chip de a face cronică literară. N-a fost să fie. Cronica a rămas ce era. Vezi, între altele, chiar Observator cultural. Ar fi de adăugat și că ideea partizanatului îi macină pe optzeciști, nu de azi, de ieri. Dacă nu faci revistă de grup
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie un nou chip de a face cronică literară. N-a fost să fie. Cronica a rămas ce era. Vezi, între altele, chiar Observator cultural. Ar fi de adăugat și că ideea partizanatului îi macină pe optzeciști, nu de azi, de ieri. Dacă nu faci revistă de grup, se cheamă că n-ai, vorba lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît. Și dacă directorul nu e de părerea cronicarului, asta nu înseamnă că-i ia cronica. Pînă una-alta, așa incoloră ideologic cum e, România literară se comportă democratic față de opinii. Cît privește valorile, aici nu încape... multiculturalism. Vîrsta, sexul și celelalte nu contează. Lipsa de parti pris ideologic nu exclude spiritul critic: nu vreau să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
Nicolae Manolescu Ideea acestui editorial pleacă de la cronica literară pe care o publicăm în numărul de față al revistei, ca și de la alte articole, recenzii ori simple consemnări pe care criticii din noua generație le-au consacrat în ultima vreme unor scriitori din generațiile vechi. Nu numai în
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
nici ca gestul meu să fie interpretat drept cenzură. O revistă poate, din cînd în cînd, să amîne un text, să-l "perie" ori chiar să-l refuze. Tocmai fiindcă le respect colaboratorilor noștri părerea, am procedat diferențiat: publicăm, iată, cronica de azi despre un roman al lui N. Breban, așa cum am publicat-o pe aceea despre Fănuș Neagu, dar am scos din pagină una despre culegerea de articole a Ilenei Mălăncioiu. Motivele țin de politica revistei și nicidecum de cenzură
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
citi și de a-i înțelege - pe care noii critici le au cu scriitorii vechi. Din mai toate comentariile negative ale criticilor tineri la opere ale unor scriitori considerați canonici rezultă o anumită idee de literatură. O formulează limpede autorul cronicii la Voința de putere : "...Scriitorul român afirmat în anii '60-'80 [...] a crezut că este luptător și [...] s-a trezit după '89 că nu știe prea multe despre literatură, că și-a dus lupta cu arme extrem de rudimentare, cum ar
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
Cornelia Ștefănescu Concepția constituirii ediției I.L. Caragiale, Opere, în trei volume (2000, 2001) a stat în atenția Cronicii anterioare. Îmi revine plăcuta îndatorire să-mi continui prezentarea, folosindu-mă de argumentele puse în circulație de ediție, care îi asigură integrarea în pretențioasa definire de ediție "integrală". Încercare, sensibilă, dacă ne gândim că unghiurile din care sunt privite argumentele
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
copleșitoare, iar prin complexitate, provocatoare. Să ne gândim numai că unele publicații periodice, rămase undeva în necunoscute funduri de depozite, pot fi rezervoare de posibilități de înregistrare, datare, interpretare, cu nimic mai prejos de periodicele cercetate cu asiduitate. În finalul cronicii precedente, am comentat Notele, pentru ceea ce aduc ele nou de pe urma parcurgerii periodicelor vremii lui Caragiale. Am rămas datoare cu identificările, parte definitorie pentru unitatea valorică a ediției; cu textele introduse, fără să fi fost incluse, chiar dacă uneori au figurat ca
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Ungaria - 21 (...); Irlanda - 3; Macedonia 1; Cipru - 1; România - 0. Firește că nu ne ajunge spațiul să înregistrăm măcar tipologic virtuțile utilitare și malformațiile congenitale ale unei opere atît de compozite, nici măcar pe cele din categoria inexplicabilului, cum sînt absența cronicilor lui Mihail Văcărescu din 1896-1897 sau a celui mai de seamă film mut românesc, Maiorul Mura (1928), datorat mai ales lui Jean Georgescu, cu Elvira Godeanu (care nu figurează nici la Indicele de nume) în rolul principal. Asta în timp ce... Cristina
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
pentru ca abia după ce Brodzky a murit să se scrie despre el că poate tocmai acele incongruențe și stîngăcii ar putea da o nouă dimensiune poeziei americane. Eu n-am avut parte de astfel de comentarii. Din contra, au apărut niște cronici, în care se afirma că poezia mea sună atît de bine și de natural! Deci, se pare că am intrat în miezul acestei limbi, printr-o muncă "herculeană", pentru că una din cronici, de pildă, spune: Credeam întotdeauna că un poet
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
astfel de comentarii. Din contra, au apărut niște cronici, în care se afirma că poezia mea sună atît de bine și de natural! Deci, se pare că am intrat în miezul acestei limbi, printr-o muncă "herculeană", pentru că una din cronici, de pildă, spune: Credeam întotdeauna că un poet nu poate să scrie decît în limba lui natală și nu poate într-o altă limbă... de adopțiune. Ei bine, iată că m-am înșelat." Și vedeți, așa s-a întîmplat... o
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
din timpul vieții lui Caragiale, înmulțite și proiectate în articole și volume, semnate de G. Ibrăileanu, C. Dobrogeanu-Gherea, N. Iorga, E. Lovinescu, Mihail Dragomirescu, Const. Mille, H. Sanielevici, G. Călinescu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu. Observam, încă de la primele rânduri ale cronicii, că ar fi îndreptățită orice reacție, de surpriză în primul rând, față de "integrala" Caragiale, închinată celor 150 de ani de la naștere (30 ianuarie 2002) și 90 de la moartea scriitorului (13 iunie 2002). Reacție firească pentru oricine a consultat sau măcar
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
asistaseră, ce importantă le va deveni contribuția. Este ceea ce constituie epicul notelor, angajanta lor comunicativitate, conceperea lor ca o demonstrație susținută pe scrupulul lămuririi, o dată pentru totdeauna. Întrucât exemplele se potrivesc, chiar prin diversitatea lor, celor trei volume, rămâne pentru cronica viitoare să găsesc formula enumerării lor, pe cât de concentrat, pe atât de convingător. I.L. Caragiale - Opere. I. Proză literară. Ediție îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Colecția "Opere fundamentale". Editura Univers Enciclopedic, București 2000, Academia Română
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
frecventat constant cercurile literare românești din Paris și, deși încurajat să publice (Mircea Eliade, de exemplu, îl aprecia ca prozator), a debutat cu proză abia în 1993 (Ferestre zidite, roman tradus în Franța, Germania, Olanda și Spania, unde a avut cronici favorabile). Volumul apărut anul trecut la editura " Biblioteca Apostrof" reunește povestiri scrise între 1941 și 1997, în aceste condiții unitatea volumului fiind uimitoare. Conexiunea cu Kafka este cea mai la îndemînă, dacă avem în vedere atît obsesia lui Alexandru Vona
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
Arsenievna Tarkovskaia, sora regizorului, intitulată Cioburi de oglindă 1, din a cărei versiune în limba română - aflată în pregătire - am citat un fragment, vine să facă lumină într-o zonă atât de puțin cunoscută. "Am gândit această carte ca o cronică de familie, bazată pe materiale documentare,- adaugă în cuvântul introductiv autoarea. Mi-au luat mult timp strângerea lor, drumurile pe care le-am făcut prin orașele legate de biografia familiei, munca în arhive. Dar amintirile, mai îndepărtate sau mai recente
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
că trebuie să ne ferim de un cuvînt care va sta pe buzele tuturor celor care vor citi această carte frumoasă. în primul rînd trebuie spus că această frumusețe nu vine doar din gratuitatea estetică. Chiar dacă se pot scrie trei cronici, nu una despre descrierile de natură, despre figurile de oameni care stau la cozi interminabile, despre considerațiile literare, despre aforismele filosofice, despre portretele pe care cartea le conține din plin. Toate scrise cînd cu amărăciune laconică, cînd cu o bogăție
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
cu zgîrcenie. Textele aparțin mai multor critici (Marin Mincu, Mircea Iorgulescu, C. Stănescu, Eugen Simion, Cornel Regman, Ovid S. Crohmălniceanu), dar sînt în general fragmente foarte scurte și urmează cumva o linie comună de apreciere. Lipsește, de pildă, referirea la cronica din 1989 a lui Nicolae Manolescu, cronică foarte importantă în exegeza acestui autor. Fie că sîntem sau nu de acord cu ce scria criticul în urmă cu 13 ani, abordarea lui era mult diferită de aceea a celorlalți critici ai
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
după "junele nemulțumit din poezia anilor '40" și încheind călinescian: "rolul istoric al poetului acesta a fost și de el îi vom lega și pe mai departe numele". Un tablou real al atitudinilor critice ar fi trebuit să cuprindă această cronică, dacă am fi vrut să avem cît de cît o imagine adevărată a contradicțiilor iscate în jurul acestui poet important. De asemenea, o aducere la zi ar fi fost și ea binevenită. În 1999, a apărut la Craiova cartea unui tînăr
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
reviste noastre n-au așteptat înființarea și decernarea Premiilor Naționale: pe un panou de afișaj al teatrului pe care l-am supărat, alături de tăieturi din publicațiile favorabile spectacolului, se poate vedea, din luna octombrie încoace, încercuită cu un roșu pedepsitor, cronica din România literară, ca excepție de la regula corului de lăudători; din ziua apariției cronicii, nimeni de la revista noastră, n-a mai primit invitație la vreo premieră, nici revista nu se mai află în standul de presă.) Vechi deprinderi de activiști
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
afișaj al teatrului pe care l-am supărat, alături de tăieturi din publicațiile favorabile spectacolului, se poate vedea, din luna octombrie încoace, încercuită cu un roșu pedepsitor, cronica din România literară, ca excepție de la regula corului de lăudători; din ziua apariției cronicii, nimeni de la revista noastră, n-a mai primit invitație la vreo premieră, nici revista nu se mai află în standul de presă.) Vechi deprinderi de activiști îi împing pe unii conducători de teatre sau administratori culturali la astfel de atitudini
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
sa de muncă. Că Vintilă Horia și-a transpus pe plan artistic experiența vieții, în aceste proze scurte, o dovedesc amănuntele care nu au mai cunoscut convenția transfigurărilor estetice, mai ales în Recviem în trei pentru un oraș dispărut și Cronica unui turn și a umbrei. Altfel, timpul acțiunii rămîne nedefinit, plutire între vis și imaginație, iar cînd este vorba de realitate, ea apare văzută din multiple unghiuri. Este o realitate sub efectul spaimelor și al speranței. Poate cea mai teribilă
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
alese, dar care se repetă de multe ori de-a lungul cărții. Abordarea cărții de poezie Falanga a Martei Petreu necesită un spațiu separat. Asta nu înseamnă că facem o nedreptate autorilor discutați cu mai multe cărți în spațiul aceleiași cronici, ci doar că acest volum e un bun prilej pentru o discuție mai extinsă în jurul poeziei cu autor feminin și a receptării acesteia în România de azi, prilej de care mă voi folosi în numărul 15 al României literare. Marta
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
fapt divers") cu scenarii halucinante. Echipa de fotbal a României ajunge în finala Cupei Mondiale de fotbal, desfășurate în 1998 chiar în Franța. Știm cu toții că România a ieșit mult mai devreme din competiție... Marele meci beneficiază și de o cronică scrisă de Paul Goma (personajul) în Libération, în care chiar se insinuează existența unui blat... Altă stranie întîmplare: Autorul poartă după el în călătoria spre Maramureș, un pitic de grădină care seamănă foarte bine cu... Paul Goma, iarăși... Sexul ocupă
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]