20,309 matches
-
Acasa > Orizont > Portret > ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREȘELI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului O cronică de spectacol jucat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București n-ar fi de ajuns a descrie sumar evenimentul, a prezenta actorii principali, a vorbi în două cuvinte despre regie, scenografie, muzică etc., și atât...! S-ar îngrădi sub
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419701871.html [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
Îmi place sa port mănuși de macrame și camee. Pun bordură de dantele la batiste și țin în șifonier flori de levănțică și ciocolată englezească. Volumele de căpătâi ale adolescenței și studenției mele au fost “Craii de Curtea Veche” și „Cronica de familie”, prima a lui Mateiu Caragiale și ultima a lui Petru Dumitriu. Ambele vorbesc despre o lume care s-a stins de mult, ce se distingea prin personalitate și absența timidității. O lume care știa să se consume, neacceptând
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Lumea_de_atunci_.html [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
toarce leneșă, o pisică mare și albă. Caut și nu mă opresc din mers. Nu am tovarăși de drum, ci doar amintiri ce se trezesc din somn toamna, dintre paginile unor cărți cu titlu efemer - “Craii de Curtea Veche” și “Cronica de familie”. Atunci îmi spun, fericită și înfrigurată, cu un zâmbet nervos, în colțul gurii: “Ce-ar fi să să pleci din nou, în căutarea timpului pierdut?” Corina Diamanta Lupu București, 3 august 2011 Referință Bibliografică: Lumea de atunci... / Corina
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Lumea_de_atunci_.html [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Parasca, susținătorul ideii că bătălia împotriva tătarilor s-ar fi dat nu în primii ani de domnie a regelui Ungariei Ludovic I (1342-1382), ci mult mai înainte, în 1285 în timpul regelui ungar Vladislav al IV-lea supranumit Cumanul. Astfel, potrivit Cronicii Anonime a Moldovei legendarul „descălecător” Dragoș ar fi intrat în aceste ținuturi mai târziu, ca voievod real și, găsindu-le pustii, i-au plăcut și le-ar fi populat cu oamenii săi. Nu lipsește comentariul și propria opinie a autorului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
-le pustii, i-au plăcut și le-ar fi populat cu oamenii săi. Nu lipsește comentariul și propria opinie a autorului, totdeauna bazată pe confirmarea simultană a mai multor dovezi: „fapt incredibil, după umila mea părere, deoarece spun copiile unor cronici ale lui Grigore Ureche și ale lui Miron Costin, că acest Dragoș a ieșit cu oamenii săi din Maramureș și a descălecat în Moldova „în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
oroare, De tot ce astăzi moare... Aș scrie despre frumuseți cu nuferi, Când lacurile străjuiesc în noapte, Dar văd, cum verdele în pietre zace, În codrul, alteori patern, e umilit pe jumătate. Aș scrie, revenind la veșnicie, Împărtășind crâmpeiele din cronici, Dar toate par a fi lipsite de temeiuri, Împiedicându-ne prin epoci. Dar scrie-voi, păstrând în suflete lumina, Și candela istoriei, ce m-a lăsat, păstrând, Aș scrie... dar condiția nu e o vină, Că scriu, ce simt, și
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1439233166.html [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Dorin Vasile Ghilencea Cronică literară Elemente fantastico-mitice și viziuni cosmice în literatura română veche și modernă Încet
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
a fost primit de-a lungul vremii actul dumneavoastră critic - de altfel destul de riguros și complex vizavi de o lucrare și cum priviți idea de critică, în general? - N-aș vrea să mă întorc în tinerețe, în perioada când scriam cronică literară. Mi s-a întâmplat, relativ recent, să fiu invitat să lansez anumite cărți, de către anumiți autori. Eu vreau să spun ceea ce cred despre respectivele cărți, să spun ceea ce îmi place, dar și ce îmi place, evident, dar neîntreținând - cum
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_scriitorul_adevarat_este_acela_care_gabriel_dragnea_1354794954.html [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
vremuri normale. Dumnezeul normalității, partidul oamenilor muncii normali, este schimbat cu Dumnezeul normalității, partidul oamenilor normali. Căci să ai un loc de munca, de pe urma căruia să îți câștigi existența, este oare normal? Pe vechile vremuri normale, Domnul Normalu compunea, pe lângă cronici dramatice, și texte normale pentru elogiul oamenilor muncii normali, a partidului lor normal, și a conducătorului lui. Numele lui, Normalu', era chiar una din puținele rime asociate numele acelui conducator, Moralu'. Pe noile vremuri, Domnul Normalu' a compus alte partituri
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA DOMNULUI NORMALU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marirea_si_decaderea_domnului_normalu_.html [Corola-blog/BlogPost/361781_a_363110]
-
spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de lupta românilor pentru afirmare politică, bisericească, culturală și socială. Găsim aici o adevărată cronică a noutăților editoriale ale vremii, apariția și răspândirea publicațiilor românești din Banat și Transilvania, care și-au adus din plin aportul lor la progresul poporului român. Găsim aici figurile unor mari luptători pentru drepturile românilor, apariția și dezvoltarea școlilor, asistenței
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
preot și credincioșii săi, între preot și cititorii săi. A fost altceva decât predica propriu-zisă. A fost una din cele mai sărace publicații din ultimii ani, dar a înglobat în paginile sale mult material, care se poate constitui ca o cronică a vremurilor noastre și a celor trecute. Alte surate sunt bogate, mari, frumoase, cu multe poze frumos realizate. A noastră e simplă și se adresează în primul rând oamenilor simpli, credincioșilor noștri din parohie, țăranilor noștri. În paginile ei și-
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Mitropoliei Olteniei, 2008, 100 pag., 8 lei; 114. Schaff, A., Istorie și adevăr, București, Editura Politică, 1982, 372 pag., 7 lei; 115. Schneider, Fr., Introducere în fiziologia clinică, Timișoara, Editura Facla, 1977, 160 pag., 10 lei; 116. Schumann, R., Din cronicile Davidienilor, București, Editura Muzicală, 1972, 320 pag., 7 lei; 117. Scott, W., Quentin Durward, Craiova, Editura Oltenia, f.a., 326 pag., 8 lei; 118. Scott, W., Rob Roy, București, Editura Cartea Românească, 1972, 486 pag., 15 lei; 119. Silvestri, A., Critica
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
în 1981 a publicat cartea „Legendele Rarăului” - culegere de minunate legende bucovinene, Editura Junimea; în anul 1985, „Pământ de Bucovina” - versuri, la aceeași editură, iar în anul 1995 volumul de versuri „Ora locală” - Editura „Biblioteca Miorița”. A scris multe eseuri, cronici literare și versuri, apărute în majoritate prin diferitele publicații românești (ziare și reviste). Adeseori rostirile sale din multe pagini țin de filosofia culturii, în sens mistic și religios. Mare parte a cronicilor și eseurilor le-a adunat și le-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
locală” - Editura „Biblioteca Miorița”. A scris multe eseuri, cronici literare și versuri, apărute în majoritate prin diferitele publicații românești (ziare și reviste). Adeseori rostirile sale din multe pagini țin de filosofia culturii, în sens mistic și religios. Mare parte a cronicilor și eseurilor le-a adunat și le-a înmănuncheat într-un bogat buchet pe care l-a făcut cunoscut publicului sub titlul „Secante prin cercuri concentrice” (2008) pentru ca, nu peste mult timp, să ofere și volumul II al cărții, sub
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Ei bine, doresc să spun că „O viață neobișnuită”, prin suflul său epic mai amplu decât al celor două cărți menționate, vine să întărească substanțial afirmația semnatarului acestei idei. Autorul se întrece pe sine prin limba literară cu parfum de cronică moldovenească pe care o folosește parcă îmbogățind-o în această plăcută lucrare inspirată din viața reală a personajelor. Este „ o limbă domoală, blajină, cu largi volute metaforice, epitete și comparații neașteptate” (Gheorghe C. Patza / „Cuvânt înainte”). Pe de altă parte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
idei ale lui fusese să se izoleze în pod și să-și asume slujba de păstrător al antifonariilor și studiului consacrat bestiarelor, sacrament ariilor, breviarelor și ceasloavelor. Pe rafturile bibliotecii lui se mai găseau texte și tratate despre gramatică, medicină, cronici și anale istorice, volume de poezie, de calcul, de coduri de legi, de canoane și tabele astronomice dominant religioase, ornate cu ilustrații și miniaturi grațioase. Ore în șir Ignațio le studia cu delicatețe, le ștergea de praf, le îndrepta colțurile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
interes de un regizor. Nu! Era o iubire care m-a copleșit și care ne-a legat până la sfârșitul vieții. De fapt, Radu Stanca a auzit de succesul meu scenic înainte de a mă fi cunoscut direct jucând. -A.S.: O cronică de spectacol semnată în „Contemporanul” de criticul Simion Alterescu evidenția în turneul la București al Teatrului Național din Cluj interpretarea dumneavoastră în rolul Emiliei din Othello și în cel al Oliei din piesa sovietică Cei din urmă, despre care tocmai
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
dacii, au fost cuceriți de romani și din îngemănarea celor două popoare s-a născut poporul român. Cel puțin așa se crede deocamdată! Bizantinii au numit urmașii daco-romanilor „vlahi”, „volohi” sau „valahi” și așa au rămas în documente și în cronici. Vlahii erau foarte răspândiți în Peninsula Balcanică, adică la sud de Dunăre. Dovadă că în sudul Dunării avem și un Imperiu vlaho-bulgar, condus de cei trei frați Asănești, vlahi de origine. Împăratul Ioniță Caloianu, despre care vorbește și azi folclorul
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
Misterul tăblițelor de plumb - autor: Armin Olariu și Horia Țurcanu/p. 65 Emil Botta - poezii /p. 68 Pagini de jurnal - Nicolae Steinhardt - Fragmente din Jurnalul fericirii /p. 69 Marion Raméntol Serratosa - selecție și prezentare: Odette Mărgăritescu /p. 72 Pagina de cronică / p. 73 I. Umberto Eco: Numărul zero: Chipul grotesc al jurnalismului - autor: Cristina Gogianu /p. 73 ÎI. James Allen: Omul devine ceea ce gândește - autor: Arthur R. Pell, Ph. D. /p. 74 III. Toma din Aquino et alii: Despre eternitatea lumii
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1442079540.html [Corola-blog/BlogPost/378192_a_379521]
-
de epigrame scris de Toma Gross Rocneanu, recent ieșit de sub tipar, la 97 de pagini, tipărit la editura Masterlibris din Cluj Napoca cu titlul: “Extrase din ...Spin”. Tot dânsul aduce volumul VI și VII, al “Cubului epigramistic “Spinul” din Baia Mare, o cronică a acestui prestigios club, din ultimii trei ani. Doamna președintă Băințan urează “Bun venit” tuturor și dă cuvântul domnului Milian Oros care pregătește un Cenaclu literar la Ulmeni, cu lansari de carte și prezentări de scriitori care fac parte din
CENACLUL LITERAR AL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI DIN MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1443421420.html [Corola-blog/BlogPost/363447_a_364776]
-
reîntors dintr-o vizită la Paris, aduse de la Max Paleolog, fiul precedentului, un radio cu tranzistori, un dar pentru părintele său. Știindu-se că H.Grămescu provenea dintr-un sat vecin aceluia unde își târa posomăreala fostul moșier, dactilografa autorului CRONICII DE FAMILIE îl contactă și-l rugă să facă oficiul de înmânare a cadoului, atrăgându-i atenția că-și și asuma un risc politic, pe care memorialistul îl trată cu dispreț, nepăsându-i lui că regimul nu îngăduia aducerea din
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
Este drept că viața-ntreagă,/ Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă.” (M. Eminescu, Scrisoarea I) Titlul acestei cărți mă trimite cu gândul la cuvintele lui George Călinescu despre Eminescu, scrise în ianuarie 1965 în „Cronica Optimistului” din revista „Contemporanul”. „Un geniu este, de plânge sau râde, un gânditor care lasă o dâră sonoră de foc pe traiectoria lui cosmică, dând o lecție de construcție umanității”. Ca să putem răspunde la prima întrebare este necesară existența unor
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lumini_pe_panza_timpului_al_florin_tene_1356717278.html [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
și teoretician deopotrivă, dar și directorul Teatrului Național din București. Caragiale a scris, a interpretat, a realizat piese de teatru, dar nu s-a rezumat la atât, ci a contribuit substanțial la teoretizarea teatrului și, totodată, a susținut paginile de cronică teatrală din presa contemporană. Nu trebuie să uităm că dramaturgul avea teatrul în gena sa, aparținând unei ,,dinastii de oameni cu geniul râsului”, fiind descendent al unei familii ale cărei principale trăsături sunt „vocația râsului ca artă și simțul comicului
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
a imaginii, cu paradox și disimulări, marca I.L. Caragiale și M. Preda” și, în același timp, ,,relevă spectacolul scris și cel filmic, cu virtuți relevante în cele două arte: literatură și film”. Un al doilea studiu este reprezentat de o cronică a spectacolului montat la Teatrul Național cu ,,O scrisoare pierdută”, adaptată ,,la politichia actuală (nu neapărat românească, sau nu doar...) situațiile comice, tipologia și fauna eroi-comică a Maestrului”. Cronica apare sub un titlu, nu numai imprevizibil, ci chiar șocant, nemaiîntâlnit
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]