7,275 matches
-
prezent ne semnalează asta prin fapte culturale, vrednice de remarcat. În ziua de 21 mai a.c., la M-rea Comana (județul Giurgiu) am fost martor la una dintre aceste fapte și consider că e de datoria mea să fiu modestul cronicar al evenimentului. Pe 19 noiembrie 2012, publicistul Vasile Șoimaru lansa la Chișinău volumul comemorativ “Cotul Donului 1942 - eroism, jertfă, trădare”, dedicat tragediei militare în care au pierit 150 de mii de ostași români care, parte într-o alianță militară fiind
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. A urmat agapa, în “Sala tronului”, unde, din nou dl general R. Theodoru, redutabila actriță și părintele arhimandrit ne-au relevat supremația spiritului asupra trupului. Fiindcă nu sunt un cronicar de profesie, căruia deontologia îi cere să nu subordoneze informația propriei stări emoționale, eu voi încheia prin a adăuga, implicit, și starea mea de spirit de o vibrantă trăire. În consecință, beneficiul excedentar obținut la această Sărbătoare a trimis într-
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
fiece dimensiune a clipei...” (Mircea Radu Iacoban, dramaturg, scenarist și prozator român) *** Dorel Schor este scriitor israelian de limbă română. Medic de profesie, (supranumit și „Doctor în umor”) este născut la 30 iulie 1939 la Iași, România. Umorist, gazetar și cronicar de artă plastică, membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (A.S.I.L.R.). A publicat șase volume individuale: „Șarpele și Cupă”, „Zmeul cel mic”, „Amaratul fericit”, „Doctor în umor”, „Consultații gratuite” și „Înger cu coarne”. Este prezent în numeroase antologii
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_lansare_de_carte_la_editur_george_roca_1358492565.html [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
dovedește că în majoritatea timpului el rezida aici , la Cerneți sau la Ciovârnășani , fiind chemat la Târgoviște numai în situații deosebite , când era nevoie de priceperea sa militară. Motivele pentru care Lupu Buliga intră în tabăra nemulțumiților , adică după cum scria cronicarul printre cei de la Olt și de la Romanați și Jiul de Jos și de la Mehedinți 12-, care în timpul lui Leon Vodă pribegiseră în Ardeal cu Matei aga, Goran Spătari și Aslan vornicul și fuseseră învinși lâmgă București , într-o primă încercare
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
1655 ,marele agă Lupu Buliga comanda artileria răsculaților ,punctul forte al dispozitivului militar al acestora. În timpul luptei s-a petrecut un episod ciudat -defecțiunea artileriei -care a dus în final la capturarea acesteia și la pierderea bătăliei .Despre acest episod ,cronicarul Radu Popescu scria : ... rânduiră și tunurile , unde era agă Buliga , fiind agă mare. Deci începură a slobozi tunurile în unguri , dar îi trecea gloanțele, sau din adinsu Buliga așa le îndrepta, sau din greșeală nu se știe bine ,ci deteră
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
12. N.Iorga , Studii și documente , vol IV , București , 1902, p. 20. 13.Relatată de preotul Haralambie Tudor de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii Rumânești , în Cronicari munteni , vol. I, p. 373. 19.Radu Crețeanu crede că acesta nu a murit la Șoplea , că s-a întors la Ciovârnășani sau la Topolnița , trăind cel puțin un an după bătălie (ibidem p. 944 ) .Greu de crezut . Referință Bibliografică
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
domnie, și au mers de i-au sărutat mâna”(5). Domnului Țării Românești, Io Constantin Brâncoveanu Basarab, voievod, da când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru întamplările ce în pământul acesta în zilele măririi sale s-au întâmplat, (în Cronicari munteni, Vol. II, București, 1961, p.9) Urcușul spre domnie este o adevărată poezie care conferă istoriei o spațialitate și un discurs pe care doar tainele îl dezvăluie din când în când. Singură poezia desfoliază și în lumină neîntinată arată
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
București, 1945, p.200-210; Nicolae Iorga, Constantin Voda Brancoveanu. Viata si domnia, Valenii de Munte, 1914, integral. 4 Radu Greceanu, Începătura vieții luminatului și preacreștinului. 5 Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717 - Cronica anonimă despre Brâncoveanu, în Cronicari munteni, vol. II, București, 1961, p.275-277; C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, București 1971, p.406-407 6 Dan Bodea, Cogito 7 M. Mignot, Histoire de l'empire Ottoman, vol. IV
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
la marginea pădurii în care își aduseseră obol suprem patriei vreo 5oo de ostași români în primăvara și vara anului 1944. Dar locul acesta fusese ales de părintele-paroh vizând o perspectivă temporală mai adânc pătrunzătoare în istorie. Se știe, de la cronicar, că prin aceste părți, în satul Boureni, megieș cu satul în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
mai puternic și atunci se conformează anumitor comandamente ideologice sau stereotipuri din lumea occidentală, așa cum ieri făceau ascultare față de dogmele ideologice emanate din Uniunea Sovietică: așa e omul bietul de el, slab și ispitit să stea << sub vremi>>, cum zicea cronicarul. dar mai sunt și alții-sărmanii de ei, Dumnezeu să-i ierte!-care s-au învechit în sminteală și li s-a întinat lor și cugetul, și inima; aceștia cred că sunt stăpânii adevărului împotriva lui Dumnezeu, răstălmăcind totul și smintindu
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
La care prof.Mirel Iancovici a răspuns cu modestia care-l caracterizează: În afara faptului că trebuie să fii bine pregătit, trebuie să ai caracteristici personale foarte serioase, pe care să le dezvolți din copilărie și până la finalul carierei Dacă numeroși cronicari și ziariști au scris despre concertele, premiile și cariera profesională a lui Mirel Iancovici, îmi voi permite, în calitate de concetățean al Bacăului, și fost vecin al familiei să subliniez ,,una din caracteristicele de bază: moștenirea din generație în generație a talentului
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487782813.html [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată literatura începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în “Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
la Teatrul Național din Craiova (1942-1943) și a desfășurat o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București și s-a remarcat ca un cronicar vizual al spațiului bucovinean fiind un peisagist și portretist de excepție. A avut mulți prieteni în lumea artistică, scriitori și actori de renume între care Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, Camil Petrescu, George Mihail Zamfirescu, Ionel Jianu, Grigore Vasiliu Birlic
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Baronul_din_gang.html [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
înjurat cu drag și se comandă băutură din plin, fiindcă uite, nu în fiecare zi apare câte un poet care să plângă durerea și suferințele poporului. A doua zi, la fel, mai ales că într-o gazetă concurentă un alt cronicar îl făcea praf pe poet, iar epitetele de analfabet răpănos, bețiv aflat în sevraj, sau dement suferind de diaree verbală erau doar câteva dintre cele mai blânde cuvinte folosite în articol. Însă polemica s-a extins, nici alții nelăsându-se
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
că nu îi mai lipsesc bani din poșetă se hotărî să-l lase pe bietul om să doarmă când ea pleca la serviciu. Nu a fost o hotărâre bună și a regreta-o imediat, a doua zi. De altfel, publiciștii, cronicarii și literații, uitând de la ce porniseră cearta, în scurt timp au ignorat subiectul și au continuat păruiala doar așa pe teme intelectuale ca să nu se piardă spiritul de mahala atât drag lor. Deci, foarte trist, Vergică redeveni consumatorul banal huiduit
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
trucaje.”), atfel încât, actor și poet se contopesc într-un lirism ce poartă o puternică amprentă a acumulărilor culturale și trăirilor, a sensibilității și lucidității ce-i sunt caracteristice. A avut norocul nu numai de roluri mari, ci și de cronicari importanți, de la prima cronică semnată de Mira Iosif, apărută în revista ,,Teatru” pe vremea studenției sale, la zecile de cronici majoritar elogioase (,,dar m-au și ciupit de multe ori”), publicate de nume grele ale criticii teatrale (Valentin Silvestru, Radu
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
unei lansări a cuvântului scris. acoperișul munților se prăbușește în fiecare zi cu o piatră. ascuțită în privirea mea, nivelată în privirea Ta, taie jurnalele fericirilor false în sferturi. un sfert îl mestec pentru prezent. al doilea este răstălmăcit de cronicarii uituci în trei limbi ale pământului. nici una nu-mi aparține. al treilea e aruncat de zidurile prăbușite, pentru a le reînvia arhitectura învechită. pe al patrulea îl ascund între tâmple, aproape de iriși. pasăre și gând răzvrătit în dalta prezentului, redevii
PASĂRE ŞI GÂND RĂZVRĂTIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Pasare_si_gand_razvratit_anne_marie_bejliu_1344316660.html [Corola-blog/BlogPost/340866_a_342195]
-
al înscrisurilor ori în descrierea altor categorii de mărturii istorice: - În operele autorilor medievali, începând cu cei bizantini (Kekaumenos, sec. XI; Kinnamos, sec. XII) se constata că românii, numiți de ei vlahi, sunt coloniști romani aduși de Traian din Italia. - Cronicarii medievali maghiari constatau că vlahii erau păstorii romanilor”, că ei locuiau în Panonia până la venirea hunilor (sec. V). - Umaniștii italieni din secolul al XV-lea (Enea Silvio Picolomini, viitorul papă Pius al Il-lea ș.a.) de asemenea erau de părere
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
păstorii romanilor”, că ei locuiau în Panonia până la venirea hunilor (sec. V). - Umaniștii italieni din secolul al XV-lea (Enea Silvio Picolomini, viitorul papă Pius al Il-lea ș.a.) de asemenea erau de părere că românii „sunt de neam italic”. - Cronicarii și savanții români din secolele XVII-XVIII (Gh. Ureche, M. Costin, Const. Cantacuzino, D. Cantemir, reprezentanții Școlii Ardelene - Petru Maior, Samuil Micu, Gh. Șincai) au demonstrat originea comună a românilor din Transilvania, Țara Românească și Moldova din „vechii romani”, care au
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
arsenal întreg de informații dintr-o bibliografie vastă pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
I (1774-1862) - De la administrația militară la autonomia provincială - Ed. Academiei Române, București, 1993. 2. I. Nistor - „Românii și rutenii din Bucovina” - Studiu istoric și statistic - Ed. Do-MinoR, Iași, 2001. 3. Anatol Ghermanschi (selecția textelor, glosat) și Dan Horia Mazilu (studiu introductiv) - „Cronicari moldoveni” - Ed. Militară, București, 1987 . 4. Monahia Elenea Simionovici - „Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spritualitate ortodoxă” - Editura Mușatinii, Suceava, 2010. 5. Vasile Sfarghiu și Otilia Sfarghiu: - „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc”- Ed. AXA, Botoșani
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
sărăcie sufletească. Credința face minuni. Avem nenumărate exemple în istorie când, pentru credința lor, românii au fost ocrotiți de Dumnezeu, iar planurile vrăjmașilor n-au reușit. Spunea un professor că "În istorie se aud bubuind pașii lui Dumnezeu". Iar un cronicar, vorbind despre domnul Moldovei, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, scria: "A fost gândul lui Dumnezeu cu el"; aceasta pentru că și gândul lui a fost la Dumnezeu. Cred că dacă tot poporul ar spune, într-un cuget: "Doamne, ai milă de
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
filele îngălbenite de vreme ale cărții. O carte bună este un factor principal în evoluția unei limbi. Slovele adunate din eul artiștilor, înșirate pe hârtie, devin comori neprețuite. Cea mai mare contribuție în evoluția unei limbi a avut-o cartea. Cronicarii au fost primii care au elogiat-o și prin ea au ajutat la dezvoltarea limbii noastre. Marii scriitori, fie măcar o singură dată în viață, nu s-au dat înapoi când eul lor creator i-a îndemnat să elogieze cartea
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ, O BINECUVÂNTARE CULTURALĂ ŞI SPIRITUALĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409231854.html [Corola-blog/BlogPost/371535_a_372864]
-
datorită vârstei, l-am merita. Pe geam pătrunde aroma delicată a liliacului, iar în gând îmi vin versurile lui Topîrceanu: Pe-atunci înflorea liliacul/Și noaptea cădea parfumată/ Umplând de miresme cerdacul/ Și-avea arhivarul o fată...” Și deodată, vorba cronicarului, se sparie gândul... Sper să n-o fi făcut grefier. Dar mă liniștesc. Pe-atunci lucrurile erau mai așezate. Femeile știau care erau rolul și rosturile lor, nu-și sacrificaseră cel mai frumos dar, feminitatea, pe altarul feminismului. Deși, dacă
Sunt o „babă” care și-a sacrificat feminitatea pe altarul feminismului by https://republica.ro/sunt-o-zbaba-care-si-a-sacrificat-feminitatea-pe-altarul-feminismului [Corola-blog/BlogPost/337903_a_339232]