154 matches
-
referitor la cronicile slave din Moldova în secolul al XV-lea, iar Ion C. Chițimia despre originalul cronicii lui Mihai Viteazul; G. Mihăilă - istoriografia română veche în raport cu istoriografia bizantina și sud-slavă și despre izvoarele antice, bizantine, sud-slave și românești ale cronografului lui Mihail Moxa; Diomid Strugaru - cel mai vechi cronograf românesc de proveniență rusă; Alexandru Rosetti - dată Cronicii Țării Moldovei și Munteniei de Miron Costin; Gabriel Ștrempel - un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul); vechiul drept românesc scris (Pândele Olteanu despre
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
XV-lea, iar Ion C. Chițimia despre originalul cronicii lui Mihai Viteazul; G. Mihăilă - istoriografia română veche în raport cu istoriografia bizantina și sud-slavă și despre izvoarele antice, bizantine, sud-slave și românești ale cronografului lui Mihail Moxa; Diomid Strugaru - cel mai vechi cronograf românesc de proveniență rusă; Alexandru Rosetti - dată Cronicii Țării Moldovei și Munteniei de Miron Costin; Gabriel Ștrempel - un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul); vechiul drept românesc scris (Pândele Olteanu despre textele juridice slavo-române în raport cu nomocanoanele slave vechi și despre
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
bizantina și sud-slavă și despre izvoarele antice, bizantine, sud-slave și românești ale cronografului lui Mihail Moxa; Diomid Strugaru - cel mai vechi cronograf românesc de proveniență rusă; Alexandru Rosetti - dată Cronicii Țării Moldovei și Munteniei de Miron Costin; Gabriel Ștrempel - un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul); vechiul drept românesc scris (Pândele Olteanu despre textele juridice slavo-române în raport cu nomocanoanele slave vechi și despre Pravila de la Govora în lumina izvoarelor bizantino-slave); cărți populare (Ion C. Chițimia - funcția literară a romanelor populare în literaturile
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
imperiului. L-au interesat apoi, în egală măsură, legăturile grecității postmedievale cu lumea românească și ecourile pe care românii le-au stârnit între scriitorii eleni, mulți dintre ei adăpostiți la curțile generoșilor voievozi români, gata mereu să patroneze elaborarea unui cronograf sau să înființeze școli care să își pună catedrele la dispoziția umaniștilor din veacul al XVIII-lea. Toate aceste întrepătrunderi și-au găsit locul în scrierile cu caracter istoriografic ale unui Mitrofan Grigoras sau N. Chiparissa, pe care R. le-
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
potrivit lui Epifanie, fusese ilustrată de Origen. Fragmentele ottoboniene conțin în schimb o interpretare diferită a aceluiași pasaj și provin din secțiunea centrală a unei „istorii a creației” care se găsește la începutul compilațiilor lui Teodosie din Melitene și ale altor cronografi bizantini. Bibliografie. Ediții: C. Blondel, P. Foucart, Makariou Magnêtos Apokritikos ê Monogenês. Macarii Magnetis quae supersunt ex inedito codice, Paris, 1876; F. Corsaro, Le Quaestiones nell’Apocritico din Macario di Magnesia, Catania, 1968; fragmentul despre Facere în J.B. Pitra, Analecta
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sud-slave (care o izolase de Bizanț), dovezile materiale nu sunt mai numeroase. Majoritatea cercetătorilor (N. Cartojan, Șt. Ciobanu) tind să acrediteze ideea pătrunderii liturghiei slave la nord de Dunăre încă din secolele X-XI, dar probele materiale - inscripții, manuscrise, referiri în cronografele bizantine - lipsesc cu desăvârșire. De aceea, primul fapt atestat în legătură cu pătrunderea textului biblic în literatura română este manuscrisul unui Evangheliar slavon, copiat la 1405 de Nicodim de la Tismana, călugăr athonit originar din Prilep (Macedonia) și exilat la nord de Dunăre
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
fost pârcălab de Hotin (funcție preponderent militară) și a ajuns hatman al Moldovei în trei rânduri(1671-1673, 1673-1677 și 1678-1684). Lângă arme, ziceam, la el stăteau muzele. în 1683, l-a pus pe un Gheorghe diac să-i copieze un cronograf. A alcătuit - arăta scriitorul - această carte de istorie „din porunca și cu cheltuiala marelui hatman Alexandru Buhuș”304. Stolnicul Constantin Cantacuzino a mai fost însurat și cu Maria. Nevestele - cele trei - ale spătarului Mihai Cantacuzino, al patrulea fiu al marelui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
paginile sale își accentuează și prin aceasta carcterul anacronic. El tratează istoria Țării Românești între 1796 și 1820, cu incursiuni în trecut, până la daci și romani, și reveniri în actualitate, până la 1848. Sursele, vag amintite, „istorii vechi și nouă”, includ cronografe, istorii universale (și scrieri despre Napoleon), cărți religioase și populare, dar și lucrarea istoriografică a lui Mihail Cantacuzino, clar menționată: Istoria Țării Românești, Viena, 1806. Se adaugă informațiile contemporanilor și propria mărturie, consemnată în paralel cu succesiunea evenimentelor. Amestecă, mai
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Antim Ivireanul, cât și alte scrieri semnificative, tipărite pentru prima oară integral, cum sunt Ceasornicul domnilor de Antonio de Guevara, tradus din limba latină de Nicolae Costin, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, atribuită lui Axinte Uricariul, sau Cronograful tradus din grecește de Pătrașcu Danovici. Textele stabilite pot fi considerate ca „definitive”, întrucât s-a procedat la o transcriere de maximă fidelitate față de original, adoptându-se o redare strict fonetică a semnelor grafice, iar studiile introductive, normele de editare
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
tr. Nicolae Costin, introd. edit., București, 1976; Ion Neculce, Opere, introd. edit., București, 1982, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, București, 1986; Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I-II, introd. edit., București, 1993-1994; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, pref. edit., introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999; Ienăchiță Văcărescu, Istoria othomanicească, introd. edit., București, 2001; Marii cronicari ai Moldovei, introd. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Zamfirescu, Studii, 50-65; Dumitru Belu, O ediție
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
accidentările. Coșul cuprinde un inel și o plasă: Diametrul inelului de 45 cm; Lungimea plasei este de 40 cm, prevăzută cu 12 bucle pentru legarea de inel; Distanța inelului față de panou - 15 cm. Echipament tehnic: cronometru de joc și un cronograf. aparatul pentru 24 secunde. semnale sonore. tabela de scor. foaia de arbitraj. plăcuțe de la 1 la 5 pentru greșeli de jucător. plăcute pentru greșelile de echipă. indicatorul pentru posesia alternativă. Capitolul V. Metodica învățării arbitrajului V.1. Metodica arbitrajului Evoluția
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
XVII), cronicar. Se cunosc puține date despre viața lui M. El însuși menționează în cronica sa că este călugăr și că a scris din îndemnul lui Teofil, episcopul Râmnicului, la 1620, servindu-se de izvoade slavonești. A folosit, pentru întocmirea cronografului său, versiunea slavă a cronicii lui Constantin Manasses (care fusese model de stil pentru cronicarii moldoveni Macarie, Eftimie și Azarie), o cronică slavonă sârbească (1355-1490) și o alta bulgară. M. a prelucrat toate aceste izvoare, le-a îmbinat și le-
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
o cronică slavonă sârbească (1355-1490) și o alta bulgară. M. a prelucrat toate aceste izvoare, le-a îmbinat și le-a dat o anumită unitate, introducând unele date și informații de istorie românească, folosind tradiția și câteva surse interne muntenești. Cronograful său este o istorie universală, prima de acest fel în limba română, care înșiră întâmplările de la „facerea lumii” până la 1489, cuprinzând știri despre asirieni, egipteni, caldeeni, perși, romani și bizantini, despre împărații din Apus și Răsărit, până la stabilirea domniei otomane
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
figuri de domni români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare. Legende fantastice sau narațiuni populare, legate de figurile istorice pe care le evocă, se întâlnesc în scriere mai la tot pasul. Foarte interesante sunt știrile de la sfârșitul cronografului, adăugate de M., despre luptele cu turcii la Rovine și Nicopole. Cronicarul scrie într-o limbă apropiată prin imagini de cea populară. Tot lui i se datorează și traducerea din slavonește în românește a Pravilei de la Govora (1640), pe care
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 488-489; Margareta Ștefănescu-Serghi, Cronica lui Manasses și literatura româno-slavă și română-veche, Iași, 1927; Pușcariu, Ist. lit., 88-89; Cartojan, Ist. lit., II (1942), 135-136; Piru, Ist. lit., I, 94-95; K.H. Schroeder, Un manuscris necunoscut al cronografului lui Mihail Moxa, LL, 1971; Dennis Deletant, Un manuscris al lui Mihail Moxa din Muzeul Britanic, RITL, 1975, 2; Dicț. lit. 1900, 592-593; G. Mihăilă, Cultură și literatură română veche în context european, București, 1979, 380-404; Dicț. scriit. rom., III
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
despre Țara Românească, din care au rămas un Poemation cu versuri despre originea românilor, o cronică a evenimentelor din perioada 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia la „leatul” 1821. Pe la 1800 începe a scrie în limba română un cronograf de la „facerea lumii” până la 1834, învechit ca metodă, dar influențat de idei iluministe. Folosea ca izvoare Geografia veche și nouă (Veneția, 1728) a lui Meletie de Arta, cronologia sârbească de la Vârșeț, o alta a Transilvaniei, Letopisețul cantacuzinesc și Cronologia tabelară
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
a Transilvaniei, Letopisețul cantacuzinesc și Cronologia tabelară a stolnicului Dumitrache. Mai cita, cunoscându-i indirect, pe Strabo, Dio Cassius, Suidas, pe Nikephoros Gregoras, I. Zonaras, A. Bonfini, L. Toppeltin, C. Baronius, în disertația sa despre originea românilor, aflată la începutul cronografului și intitulată Cuvânt înainte la Adunarea hronologiei domnilor țării noastre. Vorbește despre neamurile și limbile Europei, venind cu o imagine plastică, antropomorfizantă a continentului, pentru a ajunge la Italia și la colonia ei, Dacia. Povestește cum, după războaiele cu romanii
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Sunt deplânse abuzurile fanarioților, excesele dregătorilor și spolierile domnilor Constantin Hangerli, Ioan Gheorghe Caragea sau Alecu Suțu, rămași de pomină prin dăjdiile impuse. La sfârșitul cronicii se află un tezaur de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător de „anarhie
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
cel instaurat la fondare după modelul colegiului din Kiev. Studiile la Constantinopol, la Înalta Școală a Patriarhiei, unde îi va avea colegi pe Dosithei Nottaras (cel care, mai târziu, recomandându-l Moscovei, va spune despre M. că „este ca un cronograf în care sunt adunate toate lucrurile din lume”), viitor patriarh al Ierusalimului, pe Grigore Ghica și pe Ștefăniță, feciorul lui Vasile Lupu, cu un program didactic alcătuit după cele ale universităților din Italia, cu profesori care învățaseră tot acolo, i-
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
douăzeci și cinci de manuscrise păstrate provin în egală măsură din Țara Românească, Moldova și Transilvania, fiind copii executate după tipărirea cărții și ajungând până la jumătatea secolului al XIX-lea. Asocierea în miscelanee se face cu Floarea darurilor, cu Istoria Troiei, cu cronografe, cu cronici în versuri. Uneori manuscrisele au și miniaturi naive, precum cele ale lui Copce Negoiță din Piatra Neamțului (1783), care își schițează singur chipurile a doi filosofi, presupuși autori ai „pildelor”. Spre deosebire de Floarea darurilor, Pilde filosofești sunt alcătuite numai
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
oamenilor, pe aceștia îi pedepsește Dumnezeu, iar de aici decurg toate întâmplările. Interesul pentru istorie era natural: curiozitatea de a afla și plăcerea de a povesti. Atenția cu care a înregistrat tradițiile orale, ca și traducerea din grecește a unui cronograf sunt în consonanță cu atitudinea față de evenimente și cu modalitatea relatării din cronică. La acestea se adaugă și convingerea că a cunoaște trecutul înseamnă a ști să trăiești în prezent. Cronica lui N. s-a păstrat în mai multe copii
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
umanist de mai târziu, grăbit să găsească falsuri sau contradicții în texte pe care Biserica le considera urme ale unei descoperiri dumnezeiești, iar nu surse documentare pentru epoci ascunse în nisipul uitării. Lumea romană târzie a avut o pleiadă de cronografi talentați. Meseria lor depășește rareori competența arhivisticii. Chemați să asigure o posteritate glorioasă bazileului sau teologilor implicați în disputele dogmatice ale Bisericii, cronicari romani precum Socrate, Sozomenos, Evagrie sau Filostorgius erau departe de scrupulele științifice de astăzi și complet imuni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îndreptățire a multelor și întortocheatelor acțiuni politice la care a participat) și pe cei de autobiografii (un Nicephoros Vlemmides, un Grigorie din Cipru, un Gheorghios Pachymeres din Niceea, cu o scriere în hexametri), lângă istoriografi și (acum desueți) alcătuitori de cronografe. Între scriitorii de istorie se cade a fi evocat un Nicephoros Callist Xanthopoulos, autor, la începutul veacului al XIV-lea, al unei importante Istorii bisericești (dusă până la anul 911) din care se va „nutri” Eftimie al Târnovei în scrierea Panegiricul
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
trese de general, cine știe!, poate o răsuflare stingheră mai stăruie printre ei, poate aud vreo șoaptă a tăinuitorului, poate mai deslușesc un cuvînt de Împotrivire... O lume-n carnaval mă petrece pînă la ușă... Cine mai caută acum În cronografe dîra de sînge a lui Isuus ? E prea tîrziu să se audă pasul cadențat al iertării din gură În gură. Din adîncul icoanelor răzbat sunetele unei orchestre de molii, interpretînd un menuet după care dansează mironosițele zilei de joi. Solomonarii
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Biblia în școalele belferești cuvânt după cuvânt. Dovadă însă că limba noastră e aproape neschimbată {EminescuOpIX 408} de două sute de ani și mai bine ne-o dau puținele scrieri originale de pe acea vreme. Iată de pildă o filă dintr-un cronograf manuscris de la anul 1638, scris la episcopia Buzăului: Iară la județ foarte era tare și drept (Traian) că nici mitelor nu se potrivea, nici voie nimărui nu veghea, ci foarte făcea giudeț cu dreptul macar au boiar au sarac, de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]