96 matches
-
în condițiile în care și sistola se scurtează (ca urmare a scurtării potențialului de acțiune prin efect simpatic). Controlul debitului cardiac în efort este integrat și deosebit de complex. Mecanismul central este creșterea activității simpatice, iar la subiecții obișnuiți efectul pozitiv cronotrop apare ca dominant, cu o relativ mică creștere a debitului sistolic. Contribuie și legea fundamentală a inimii, fapt clar demonstrat la pacienți cu transplant cardiac, unde creșterea debitului cardiac în efort nu poate fi asigurată prin mecanism nervos, dar ea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi pe minut ce rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului miocardic și a consumului de oxigen, fiind astfel asigurat un debit cardiac și un lucru mecanic crescut. Efectele simpatice sunt mediate de noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu, ducând la scurtarea sistolei prin creșterea captării calciului de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14.5.2. Circulația cutanată Tegumentul, pe lângă alte funcții, este sediul a multiple mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
diltiazem), dihidropiridine (nifedipina). Medicamentele aparținând celor trei clase au structuri chimice complet diferite, se leagă pe situsuri distincte la nivelul 117 canalelor de calciu și în consecință, au efecte cardiovasculare diferite. Verapamilul are efecte semnificative asupra performanței cardiace determinând efecte cronotrope, dromotrope și inotrope negative, cu vasodilatație modestă. Dihidropiridinele au efecte aproape exclusiv vasodilatatoare. Diltiazemul are efecte intermediare între verapamil și dihidropiridine. Dintre dihidropiridine, nifedipina prezintă efecte inotrope negative modeste, fără relevanță clinică la pacienții cu funcție ventriculară stângă păstrată. Clasele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în condițiile în care și sistola se scurtează (ca urmare a scurtării potențialului de acțiune prin efect simpatic). Controlul debitului cardiac în efort este integrat și deosebit de complex. Mecanismul central este creșterea activității simpatice, iar la subiecții obișnuiți efectul pozitiv cronotrop apare ca dominant, cu o relativ mică creștere a debitului sistolic. Contribuie și legea fundamentală a inimii, fapt clar demonstrat la pacienți cu transplant cardiac, unde creșterea debitului cardiac în efort nu poate fi asigurată prin mecanism nervos, dar ea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi pe minut ce rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului miocardic și a consumului de oxigen, fiind astfel asigurat un debit cardiac și un lucru mecanic crescut. Efectele simpatice sunt mediate de noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu, ducând la scurtarea sistolei prin creșterea captării calciului de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14.5.2. Circulația cutanată Tegumentul, pe lângă alte funcții, este sediul a multiple mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
numai de frecvență, ci și de alți factori, cum ar fi contribuția sistolei atriale, precum și secvența de activare a ventriculului stâng (VS). Astfel obiectivele pacing-ului cardiac ar putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut și necesitatea utilizării unor simboluri speciale pentru a descrie funcțiile acestora. Codificarea universală a pacemakerelor a fost introdusă încă din 1974, când se referea doar la trei poziții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
generatorului de puls. Poziția IV este utilizată numai pentru indicarea prezenței (R) sau absenței (O) unui mecanism de modulare a frecvenței. Poziția IV este astfel unică, ea referindu-se la ajustarea automată a frecvenței de stimulare pentru a compensa incompetența cronotropă, iar la unele generatoare de puls variația simultană a altor parametri legați de timing, cum ar fi perioadele refractare și intervalele AV în funcție de măsurarea unei variabile fiziologice: accelerație, vibrație mecanică sau ventilație pe minut. Uneori, referirile la poziția IV se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de scăpare. Unii dintre pacienții cu FA persistentă sau flutter atrial pot avea o disfuncție latentă de nod sinusal care devine manifestă după cardioversia tahiaritmiei atriale. O modalitate de exprimare suplimentară a disfuncției de nod sinusal este și absența răspunsului cronotrop adecvat la efort. BNS, ca entitate clinică, cuprinde nu numai afectarea formării impulsului la nivelul nodului sinusal sau tulburări ale conducerii acestuia către atriul drept (AD), ci și o gamă variată de anomalii atriale care stau la baza dezvoltării tahiaritmiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
sunt suficient de rapide pentru a produce hipotensiune urmată de amețeală sau chiar sincopă. Alteori, singurele simptome ale bolii sunt limitate la dispnee, fatigabilitate, reducerea capacității de efort și tulburări cognitive, consecințe ale bradicardiei excesive (< 40/min) și ale incompetenței cronotrope (8). Aceasta din urmă poate fi definită ca fiind imposibilitatea atingerii la efort a 85% din frecvența cardiacă maximă teoretică corespunzătoare vârstei. 31.4.3. Paraclinic Diagnosticul BNS se bazează pe o serie de modificări electrocardiografice în relație cu simptome
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de stimulare în BNS la majoritatea pacienților. Aproximativ 20% dintre pacienții cu BNS simptomatică sunt candidați potențiali pentru stimularea AAIR. Trebuie luat în considerare un generator de puls cu posibilitatea modulării de frecvență atunci când este vorba de pacienți cu incompetență cronotropă (11) . Implantarea unui sistem AAIR la acești pacienți este o abordare extrem de economică în termeni de costuri, deși ea este subutilizată din cauza temerilor legate de apariția FA sau de progresia către bloc atrioventricular. Aceste elemente de îngrijorare pot fi ușor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
ventriculară precoce și progresia spre insuficiență cardiacă. Dezechilibrul activității simpatice ar putea să faciliteze apariția unor multiple tulburări funcționale și ar putea crește riscul aritmogen în cordul diabetic. Date de la pacienții diabetici incluși în studiul Framingham au arătat că incompetența cronotropă, respectiv lipsa creșterii corespunzătoare a frecvenței cardiace în condiții de efort este unul dintre cei mai importanți predictori de mortalitate prematură de cauză cardiovasculară. Odată ce manifestările clinice ale neuropatiei apar, mortalitatea estimată la 5 ani este de aproximativ 38%. 1
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
deschide totdeauna cu o viziune calmă. Nici vorbă de viol, de un efort de stăpînire a materiei verbale sau de bruscare a lucrurilor din afară. Penetrația nu angajează niciodată la Alecsandri o tensiune a spiritului. Din cămin (care este sanctuarul, cronotropul său) imaginația se revarsă slobod și abundent spre o natură pregătită să fie cuprinsă, Îmblînzită În poem. Dacă există un viol, el s-a petrecut cu mult timp Înainte ca poetul să intre În spațiul ocrotitor al căminului și să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în condițiile în care și sistola se scurtează (ca urmare a scurtării potențialului de acțiune prin efect simpatic). Controlul debitului cardiac în efort este integrat și deosebit de complex. Mecanismul central este creșterea activității simpatice, iar la subiecții obișnuiți efectul pozitiv cronotrop apare ca dominant, cu o relativ mică creștere a debitului sistolic. Contribuie și legea fundamentală a inimii, fapt clar demonstrat la pacienți cu transplant cardiac, unde creșterea debitului cardiac în efort nu poate fi asigurată prin mecanism nervos, dar ea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]