28,300 matches
-
Fascinat de cifra cinci, regizorul dublează identitatea unui ucigaș; spectatorii fascinați de alte cifre magice nu sesizează decât efectul comic creat de interpretarea convergent-divergentă a celor doi actori ( Constantin Cojocaru, Gabriel Pintilei). Crima este obsesia generală a personajelor și chiar crucea poate deveni instrumentul ei de perpetuare și deznodământul concentrează toate firele acțiunii. Crima se naște în spațiul dintre melancolia lui Arden și amețeala etilică a ucigașilor. După ce am fost martori la toate pregătirile crimei, omorul se ascunde insesizabil în toate
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
prea balcanice pentru a fi receptat la un nivel cel puțin satisfăcător de reprezentanții melting-pot-ului culturii americane", dar și o structură afectivă, o sensibilitate ce înclină balanța spre postura conservatoare. Oriunde s-ar afla, asemenea persoane "duc ca pe o cruce nostalgia originilor". Spre a ne da seama de amploarea unei astfel de "nostalgii", să menționăm confesiunea pe care i-o făcea autorului însuși Mircea Eliade: "Adevăratul meu exil n-a fost plecarea din țară la Londra, în Portugalia sau la
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
noi pe sub fereastră; Noi stam cu ochii pironiți, Și fără de suflare, Sunt ângerii veniți din cer Cu sfînta lor cântare. Ei cânt-așa de înălțător Cântări de biruință! Și-auzi-i, cum se plîng acum De-a lumei necredință. De spin, de cruce, de Judei... Dar s-a deschis mormântul Și Crist acum e dus în cer Și judecă pămîntul. Și sfînt fior ne străbătea Și nu vorbiam nici unul Sărac ne-a fost, dar sfînt și drag În casă-ne Crăciunul! Dar când
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
permanență pentru ziarist subiecte ce trebuie scrise numai cu acid sulfuric. Altfel, Amărîtul de ziarist va fi convocat în fața areopagului. Aici i se vor rosti "frumoase declarații de dragoste și iubire." Izvorîte din simfonia grotească a rinocerilor Asemănătoare Evadărilor de pe cruce... Nelu Sutimănescu În "România literară" nr. 2 din 15-21 ian. 2003 am descoperit două greșeli: pag. 16 - Nu se poate "peripatetiza în Jardin de Luxembourg, în ore târzii de noapte" pentru că, întotdeauna, acest parc se închide seara; pag. 32 - Nu
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14126_a_15451]
-
plecat devreme din Haifa, era un drum lung și necunoscut, așa că am ajuns puțin Înainte de oră anunțată; am avut În felul acesta ocazia să vedem cum arată un „Cimitir alternativ”. Nu pot descrie emoția văzând monumentele, pe unele fiind săpate cruci, lângă altele cu „Maghen David”, un pom Împodobit de Crăciun și jucării la mormântul unui copil, care nu a apucat să trăiască măcar o lună, multe monumente cu inscripții În limba rusă, cateva În românește, altele În ebraică. Soțul meu
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
fondat împreună cu Vladimir Streinu, Constant Tonegaru, Pavel Chihaia și Père Marie-Alype Barral (la vremea respectivă secretar al Nunțiaturii Catolice în România), Asociația ";Mihai Eminescu". Principalul scop al acestei organizații a fost rezistența prin cultură și crearea unei rețele ilegale de Cruce Roșie care să se ocupe de ajutorarea intelectualilor persecutați în acei ani de început ai totalitarismului comunist. Experiența s-a încheiat dramatic, în 1948, prin arestarea lui Constant Tonegaru, dar ideea rezistenței prin cultură nu a fost abandonată. Iordan Chimet
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
din interiorul Partidului. Mi-am dorit ca o bătrână ce și-a pierdut fiii să mă menționeze în rugăciunile ei dintr-o biserică de lut, iar asta s-o aflu chiar de la fiii ei. Mi-am dorit să-mi fac cruce când aud cuvinte murdare. Mi-am dorit să tolerez rămășițe păgâne în ritualurile sătești, pledând împotriva Curiei. Mi-am dorit să mă ocup de afaceri imobiliare secrete ca agent al unor miliardari anonimi fără vârstă. Mi-am dorit să scriu
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
scene care mizează pe mișcarea maselor, oameni venind de pretutindeni, în bătălia de la Plevna, alții încrâncenați în ocuparea Vidinului cu predarea lui Osman-Pașa și punerea steagului alb pe cetatea "închinată"de turci, din povestirea lui Vișan, "dorobanț, curcan cu trei cruci pe piept". Sau multe de un pitoresc cu efect exploziv, dedus din mișcarea novatoare a curentelor importate din Apus. Acest studios al științelor economice și împătimit de istorie care este Ion Ghica, devine fără a bănui, poet și dramaturg, odată
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
masă e tot cultură, prin urmare e de competența Domniei Sale. Întrebarea e retorică: oricare i-ar fi opinia, nu se așteaptă nimeni să și-o exprime, de vreme ce este secondat în minister - cu sau fără voie - de câțiva directori frați de cruce cu producătorii canalului Etno TV, care nu fac altceva decât să promoveze aceleași tipuri de gogomănii. Ce părere are Consiliul Național al Audiovizualului? Mă gândesc că ar fi de datoria sa să aibă o părere, pe care să ne-o
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Vadim îi vor lua la purecat, punându-i să explice cum din banalul salar de director sau chiar de ministru poți să-ți cumperi în timp record mașini de vis ori să-ți înalți palate în fața cărora occidentalii își face cruce. Spre deosebire de fosta putere, cei care-i vor înlătura în 2004 pe pesediști știu exact ce trebuie să acapareze și pe cine să elimine (chiar fizic). E suficient să te uiți la mutrele buldogilor extremiști ca să-ți dai seama că ei
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
adîncul lor. Aproapele și departele: "O, de cît mă apropii/ Cu atît mă desfac// Ceva ce ar aduce cu/ oamenii înfloresc/ În tr-un ochi// Tu, petală căzută,/ La cine mai cugeți?// Nu te întoarce/ Nu te opri// Răscrucea e-o cruce" (Plimbări și popasuri). Obiectul și subiectul, în aventura unei picturi rupestre care le inversează subtil-spectaculos: "Desenez mereu același cerb cenușiu pe pereți/ același cerb cenușiu străpuns de-o săgeată// Arcul de mult e un băț prin care scormonesc/ focul stins
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
o poziție fruntașă în ce privește încrederea populației. Mulți comuniști puri și duri, care pînă în decembrie 1989 propovăduiau „ateismul științific”, s-au metamorfozat spectaculos în cei mai bigoți credincioși. La început ușor încurcați în momentul în care trebuiau să-și facă cruce, apoi, pe măsură ce au acumulat experiență, din ce în ce mai relaxați, politicienii români de toate confesiunile și culorile politice au devenit prezențe constante la slujbele de tot felul și, cel puțin la începutul anilor’90, nimic nu se putea începe în țară în afara prezenței
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
țîșnind din mîini fluturau, fluturau,/ păreau iepuri călcînd peste holde sărate.// Într-acolo prea și-a decolorat numele prin toți porii/ femeia cu coadă de pește./ Într-acolo pe vîslele mele cu pene/ din locul unde Marea s-a rupt, Crucea Sudului crește” (Profetul algelor). Constant Tonegaru: Plantația de cuie, Ediție, studiu critic, note și variante de Barbu Cioculescu, Ed. Vinea, 2003, 268 pag.
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
dorm” rezemat de perete și, culmea, încep să visez chiar și în poziția asta. Văd mulțimi de oameni buimaci privind pe pereți, parcă niște tabele - că e cam haos și nu se vede bine -, care citesc nu-știu-ce, își fac trei-patru cruci scuipându-și în sân, mai citesc o dată pe pereți, privesc spre cer, vorbesc singuri sau se întreabă unii pe alții care-i diferența dintre „titular” și “suplinitor”. Nimeni nu știe. Calculatoarele sunt blocate, dicționarul cu terminologia respectivă e într-un
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
apă și lumină” își caută de fapt un dezechilibru. Un salt. Fie în Lethe, fie în lumea palpabilă și nerotitoare. Ieșirea din amnios. („De-ai ști ce tulbure-i cînd te-ai oprit.../ E izbitura limitei sub stele, rămînerea în cruce” - Gimnast la inele) „Viața mea e o fereastră zăbrelită des cu limite./ Iar dincolo de ea stă ascunsă Fiara-Infinit” (Fiara-Infinit). Aceasta pare să fie drama trăită de poetul care, de altfel, imaginează spații ilimitate, mări și țărmuri fără-nceput și fără
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
de multe ori, că nu se mai știe cît e memorie genuină și cît discurs construit. Ion (Marin) Antonescu a făcut trei ani de război și alți trei de prizonierat “la ruși”; cînd s-a-ntors în satul lui din Giurgiu, avea cruce-n cimitir și slujbele de pomenire gata făcute. Pentru Natalia Radu, războiul a-nsemnat fuga din Basarabia natală, o dată cu intrarea rușilor; au venit apoi românii, Natalia și familia ei s-au întors, și-au ridicat iar casa și acareturile, pentru ca
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
află deloc la locul lui: ,, Ce’ar fi să te naști toamna/ Din moartea merilor, mucenici?/ N’ai fi nici tu, nici măr;/ Ai fi poate un fluier ce’ar face/ Să înflorească în ochi petale./ Ai fi poate o cruce/ Pe care hodină și’ar găsi Hristos./ Ai fi o umbră în noaptea lor,/ Pe care dimineața îi găsește îmbrățișați...// Ce’ar fi să mori toamna/ Odată cu merii. Vânzătorii?/ Ți s’ar face leagăn în carnea lor/ Și pe creanga
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
mai multe misiuni în SUA, în special pe lîngă președintele Wilson, pentru a-i convinge pe americani să intre în război de partea aliaților. În 1927, Bergson a obținut Premiul Nobel pentru literatură și apoi a fost decorat cu Marea Cruce a Legiunii de onoare. Dar după moartea lui, în 1941, a început o lungă perioadă de dizgrație pentru cel ce a fost filosoful francez cel mai important al secolului XX. Doar în ultimii ani s-a pus capăt acestui dezinteres
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
repetată pe 6 canale Tv. Foarte bine, îmi zic, fiindcă românului, dacă nu-i spui de zece ori un lucru, interpretează aiurea și astfel poți afla că Traian Băsescu e servus cu Adrian Năstase, Corneliu Vadim Tudor e frate de cruce cu Laszlo Tökes, iar Verestoy Attila locuiește cu chirie (neplătită la zi) în Dămăroaia, la Silviu Brucan. Ba, în subsidiar, mai poate apărea și prietenul meu, psihologul Haralampy, cu interpretarea-minune conform căreia cele trei grațioase zeități ale justiției române - CSJ
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
sînt miile de pagini de studii publicate: „Primele recunoașteri ale acestei abnegații încep să apară. I se conferă Medalia de aur a Institutului de istorie și heraldică al Franței, medalia de onoare «Vermeil» a Societății academice pariziene, «Arts - Sciences - Letters», Crucea Ligii republicane franceze a Binelui Public, cl. a III-a; în 1938, asociația «Hanu Ancuței», patronată de Mihail Sadoveanu, îl răsplătește cu un premiu pentru cercetări istorice. Și în presa străină (franceză, belgiană, elvețiană, austriacă, bulgară, cehă) apar consemnări elogioase
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
care învăluie totul, care întunecă totul. Slavă Domnului, mirosul acela nu ajunge pînă la noi, dar îl simțim toți cu nările sufletului și ne îngheață sîngele în vine. Ciuma, fumul morții. Pun pana de-o parte ca să-mi fac semnul crucii. Înainte de a-mi relua istorisirea. Maimun, care ni s-a alăturat pentru cină, le-a vorbit îndelung nepoților mei și un pic și Martei. În atmosfera ce domnea în jurul nostru, n-am putut face altceva decît să vorbim despre sfîrșitul
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
în care un puști este somat să ucidă un alt puști - oricare dintre cei doi din bătaia armei, amîndoi fiind prietenii săi. Și mai există un scurt "detaliu", lipsit de emfază și profund revelator: un gangster care-și face semnul crucii cu arma... Este mai mult decît un gest "printre altele", mai mult decît un indiciu: este o întreagă metafizică Cidade de Deus se înalță, în asemenea momente, mult deasupra bunelor intenții, a misionarismului documentar și a cinema-ului realist, brut
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
un copil/ Lui îi plăcea stilul aripei/ Mai mult decît lutul umil.// Lui nu-i plăcea viața cu glugă/ Cu lacrima pînă-n mormînt/ Veneau rar slugile să-l scuture/ De păsăret și de pămînt.// Dar păsările îl iubeau / Ele sunt crucile de sus/ Numai pămîntul nu se clintea/ Din somnu-i greu sedus.// Venise șarpele descolăcindu-se/ Din Biblie din Palimpsest/ Și i se-ncolăcea pe trunchi/ Ca să devină mai modest.// Dar el se descojea anume/ De sine și de șarpe deci
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
goală de paing" ( Scrisoare de duminică). Solitudinea, resimțită în calitatea ei de vid ( sacrificiu) social ca o veritabilă crucificare, e înfruntată la nevoie prin procedeele simplității bucolice: "Ești singur, iar nu știi ce zic,/ Eu zac în iarbă ca o cruce/ M-aș ridica doar să-ți ating/ Coroana de copac ferice" ( ibidem). Să ne întoarcem la imaginea lumii, care vădește sub pana poetei o visceralitate sublimată, mitologică. Atrasă și concomitent respinsă de concret, poeta îl cultivă într-un registru dublu
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
s-a oprit asupra noțiunii lui Wittgenstein privind statutul factologic al limbajului religios. Arhitectul Livio DIMITRIU, fondatorul și președintele Institutului de studii urbane și arhitecturale New York și profesor de arhitectură la Institutul Pratt din același oraș Încearcă să descifreze „Structura crucii: tectonica simbolului”, cu referire la monumentul funerar dedicat eroului militar Gh. MILITARU, rănit grav În timpul sângeroaselor lupte din octombrie 1944 la Oarba de Mureș. Autorul evocă cu multă sensibilitate, dar și obiectivitate faptele de arme și curajul excepțional ale acestui
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]