166 matches
-
de ieșire a gomei din nervurile înnegrite. Boala apare frecvent pe solurile cu pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza creață, gulia, ridichea, muștarul dar și buruienile ca: traista ciobanului (Capsella) și păduchernița (Lepidium). Prevenire și combatere. Întrucât transmiterea cea mai frecventă are loc prin semințele infestate, se recomandă tratarea lor cu apă caldă, 20-30 minute în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratarea lor cu apă caldă, 20-30 minute în apă la 50șC, însă aceasta poate scăderea germinația. Cu 2-3 zile înainte de semănat, sămânța se tratatează cu Tiramet 60 PTS-4 g/kg sau Rovral TS10 g/kg. Solurile în care se cultivă cruciferele, chiar după un asolament de 4 ani, se vor dezinfecta termic cu vapori supraîncălziți, după ce au fost strânse și arse resturile vegetale în care bacteria poate rezista. Se recomandă semănarea de sămânță sănătoasă din hibrizi sau soiuri cu rezistență sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semănarea de sămânță sănătoasă din hibrizi sau soiuri cu rezistență sau toleranță față de bacterie: Morris, Almanac, Doneza dulce, Krautkaiser, Pacha, De Socodor (varză albă), Primera (varză roșie), Famosa (varză creață) și Optiko (varză chinezească). 8.5.4. Putregaiul umed al cruciferelor(varză, rapiță, napi, conopidă) Erwinia carotovora pv. carotovora În culturile de crucifere, boala a fost semnalată abia în 1934, pe rapiță și nap. În România, primele semnalări au fost făcute în 1950 de Tr. Săvulescu pe varză și gulie. Atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
față de bacterie: Morris, Almanac, Doneza dulce, Krautkaiser, Pacha, De Socodor (varză albă), Primera (varză roșie), Famosa (varză creață) și Optiko (varză chinezească). 8.5.4. Putregaiul umed al cruciferelor(varză, rapiță, napi, conopidă) Erwinia carotovora pv. carotovora În culturile de crucifere, boala a fost semnalată abia în 1934, pe rapiță și nap. În România, primele semnalări au fost făcute în 1950 de Tr. Săvulescu pe varză și gulie. Atacul este foarte periculos la culturile semincere și poate produce pagube și în timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost făcute în 1950 de Tr. Săvulescu pe varză și gulie. Atacul este foarte periculos la culturile semincere și poate produce pagube și în timpul depozitării legumelor. Simptome. Putrezirea umedă se observă în a doua parte a vegetației la culturile de crucifere, în anii ploioși sau pe solele unde nu are loc scurgerea apei în mod normal. La varză atacul se observă la locul de prindere a codiței frunzei de cocean, unde apare mai întâi un putregai umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trecut (1878) când a fost studiată de M. Woronin în Rusia. Acum, ea este cunoscută în toate țările cultivatoare, mai ales în zonele umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă al acestei ciuperci cuprinde foarte multe specii de crucifere cultivate și spontane. Simptome. Boala poate fi întâlnită în toate fazele de vegetație ale plantelor, fiind ușor de semnalat datorită simptomelor aeriene veștejiri sau îngălbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe rădăcini. Acestea suferă îngroșări care pot fi de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate pot fi distribuite pe zone extinse. Cercul de plante gazdă a patogenului este larg, el incluzând pe lângă varză, guliile, conopida, rapița, muștarul și alte crucifere din flora spontană. Prevenire și combatere. Se impune folosirea la plantare de răsad sănătos, alegerea de terenuri cu pH ușor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2. Solul ce va fi folosit în răsadnițe va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezinfectat termic, sporii fiind distruși în 30-60 minute, dacă temperatura este de 60șC. Se poate folosi dezinfectarea cu apă clocotită 10 l/m2 și apoi acoperirea solului cu o folie de plastic pentru o răcire încetinită. Solul destinat culturilor de crucifere, se poate dezinfecta cu Bavistin DF-1,5 kg/ha sau Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 %, având grijă să se distribuie 3-5 l soluție/m2. În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie să revină pe aceeași solă, după 4-5 ani. Solele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de plastic pentru o răcire încetinită. Solul destinat culturilor de crucifere, se poate dezinfecta cu Bavistin DF-1,5 kg/ha sau Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 %, având grijă să se distribuie 3-5 l soluție/m2. În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie să revină pe aceeași solă, după 4-5 ani. Solele infectate vor fi cultivate cu mentă, raigras sau golomăț, care nu se îmbolnăvesc. Măsurile de igienă culturală prevăd distrugerea plantelor atacate în timpul vegetației dar și distrugerea prin foc a resturilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
raigras sau golomăț, care nu se îmbolnăvesc. Măsurile de igienă culturală prevăd distrugerea plantelor atacate în timpul vegetației dar și distrugerea prin foc a resturilor rămase după recoltare. 8.5.8Mana cruciferelorPeronospora brassicae Boala produce pagube însemnate în culturile semincere de crucifere dar și în culturile de consum. Tr. Săvulescu și Czarna Rayss au semnalat-o pentru prima dată în România în 1930. Simptome. Boala apare mai frecvent pe plantele tinere în răsadnițe sau imediat după plantare în câmp. Pe primele frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha; Ridomil MZ 72 WP-2,5 kg/ha; Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha sau Shavit 71,5 WP-2 kg/ha. Soiurile Resistor, Krautkaiser, Pacha și De Socodor sunt mijlocii de rezistente la mană. 8.5.9. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala este foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Rayss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/ha sau Shavit 71,5 WP-2 kg/ha. Soiurile Resistor, Krautkaiser, Pacha și De Socodor sunt mijlocii de rezistente la mană. 8.5.9. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala este foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Rayss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tr. Săvulescu și Czarna Rayss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a frunzei, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase, bășicate, inelare. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele de pe frunze, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul prin sporii de rezistență și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea sporilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putrezesc. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul prin sporii de rezistență și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea sporilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor ce au fost infectate, se va face o arătură adâncă pentru încorporarea resturilor vegetale ce ar putea conține spori de rezistență. Culturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
50 WP-0,2 %; Merpan 80 WDG-0,15 %; (4-5 l/sol./ m2). Soiurile de varză albă, Resistor și Almanac au toleranță ridicată la atacul de Phoma, soiul Daneza dulce este rezistent, iar Bravissima este mijlociu de rezistent. 8.5.11. Rizoctonioza cruciferelor Rhizoctonia solani În răsadnițe și solarii, rizoctonioza apare destul de frecvent producând pagube prin deprecierea răsadurilor. Semnalarea ei în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/t săm. sau Rovral TS-5 g/kg săm. În spațiile protejate, la primele simptome sesizate, se execută o stropire cu Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o stropire cu Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion yellow dwarf virus Boală cunoscută sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion yellow dwarf virus Boală cunoscută sub numele de strierea galbenă sau nanismul cepei, a fost descrisă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
evita solurile argiloase. Îngrășămintele cu fosfor și amendamentele calcaroase măresc rezistența plantelor față de această bacterie.Spațiile de depozitare vor trebui bine dezinfectate înainte de aducerea materialului, ce va fi sever sortat. Sunt valabile măsurile de prevenire și combatere descrise la bacteriozele cruciferelor. Soiurile de morcov avizate manifestă rezistență diferită: Nantes 3 este mijlociu de rezistent, hibridul Bantry (F-1) are toleranță ridicată, iar Futuro (avizat în 1999), este mijlociu de rezistent la atacul bacteriei. Soiul Rotund de păstârnac manifestă o toleranță ridicată la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La rândul său , Prof. GH. MUSTAȚĂ a participat, ca invitat, la numeroase manifestări științifice, din țară și străinătate, dintre care foarte importantă pentru colaborările ulterioare ale profesorului, a fost aceea din Taiwan, în 1990, referitoare la Plutella xylostella și alte crucifere dăunătoare. De asemenea, Prof. GH. MUSTAȚĂ, ca invitat, a ținut numeroase conferințe la Universitatea din Chișinău (Rep. Moldova), Academia Română și unele Universități din România. În același timp, face parte și activează în 11 societăți științifice dintre care 2 din străinătate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
acelea lutonisipoase. Deși nu suferă seceta, se mulțumește cu puțină apă și nici nu ocupă prea mult timp terenul: cel mult patru luni, și se vrea semănat primăvara devreme, când timpul e mai generos cu omul. În schimb, ca orice cruciferă, poate mai mult decât alți membri ai familiei sale, lasă În sol substanțe alelopatice care alungă pe „alții“, un fel de degradare; dar pasageră. În paranteză fie spus, de asta muștarul are relativ puțini dăunători În raport cu floarea-soarelui. Căci așa e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
contact cu apa, dau naștere substanțelor ce aromatizează condimentul. Muștarul negru conține, ca tioglicozid, sinigrina pe care riscăm s’o pierdem dacă facem din el ulei. Nu-i bai! O regăsim În altă plantă, cum era de așteptat tot o cruciferă: hreanul. Obținem astfel sulf și aromă. Numai atât? În primul rând aroma, pe numele ei chimic izotiocianatul de alil, este un puternic bactericid. Apoi, rădăcina hreanului adăpostește o seamă de oligoelemente: magneziu, fier și, caz destul de rar, cupru, un element
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
verze. Varza știe că oricum acele frunze depozitare nu vor rezista peste gerurile iernii, iar substanța destinată sieși, mai precis urmașilor ei de la anul, o depune În dura tulpină. Stai oleacă, Moti. Asta ai văzut-o În piață, dar varza, cruciferă asemenea ridichii, depune rezerve și În rădăcină. Iar grădinarul - sau țiganul intermediar devenit peste noapte agricultor - Îmi vinde doar căpățâna. Aș spune că rezerva păstrată pentru sine e Împărțită „jum-jum“ Într’un ax care e jumătate tulpină, jumătate rădăcină. Despărțite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]