11,104 matches
-
franchețe vecină cu asprimea. "Unii se nasc complicați, cu darul de a complica totul; eu m-am născut simplă, cu darul de a simplifica", se auto-diagnostica Maria Callas, recunoscînd că darul de a simplifica, de a privi în față esențialul crud, neameliorat de nuanțe, cere un anumit curaj. De aici și curajul de a-și simplifica viața la maximum, la 53 de ani; doar că "simplificarea la maximum a vieții" poate să însemne și moarte. Ceea ce a și însemnat. În viziunea
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
al treilea volum de poezie după o tăcere destul de lungă. Spre deosebire de precedentele, aceste poeme sunt mai ancorate în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie e crudă și, de ce nu, nedreaptă, căci „partitura suflețelului" n-are ce căuta în poezia-strigăt: „doamne, cerem o mântuire mai domestică / crimă să fie oare dacă mobilăm vidul / și strigăm furioși și nemulțumiți / oblojindu-ne complexele / să ni se întoarcă memoria / căci
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
limbii printr-un asemenea comentariu de început ne aduce în atenție simțul său literar, controlul asupra celor două limbi în care se exprimă, mitologia personajelor, mistica limbajului, chiar și a limbajului gazetarului, mereu sincer cu el însuși, amar și entuziast, crud, capabil totuși de mare capacitate de înțelegere umană, vehement în tonul militantului sindical, într-o neobosită efervescență, specializată în neliniștea socială. Atent mereu la surprinderea exactă a datelor, de care depinde - printre altele - limpezirea momentelor debutului pe diferite direcții, Ion
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Silviu Purcărete. Dincolo de cortinele albe, diafane, transparente și aproape inocente, în spatele lor, se puneau la cale și se înfăptuiau oribile crime, mutilări, tragedii ce-și sporeau nu doar numărul, ci și gradul de bestialitate. La Darie, totul este mult mai crud într-un fel, mai violent, pentru că se petrece la vedere, într-un soi de demonstrație ad-hoc a cruzimii primitive. Am văzut spectacolul de două ori, cu ambele variante ale Naratorului - Radu Amzulescu și Dan Aștilean - cu emoțiile primei reprezentații și
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
TIMPUL ieșean, în care dl Dan Petrescu își publică scrisoarea cu numărul doi către Liviu, prilej de a mai bălăcări nițel România literară, dar și pe Dan C. Mihăilescu ("pe cale de înverzire") ori pe N. Florescu ("acesta de un verde crud indubitabil"), iar dintre morți pe Z. Stancu. Dar cine scapă de sepia cu pricina? Cronicarul citește cu stupoare emisiile albăstrii și se întreabă cu candoare: oare de ce nu scrie dl Dan Petrescu literatură? Scrisorile d-sale au un aer fictiv
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
cruzime" (ibidem). Cinismul e, firește, o manifestare a cruzimii iar aceasta e, după cum afirmă Nietzsche, "una din cele mai vechi desfătări ale umanității (...) pentru că procură cea mai înaltă voluptate a sentimentului puterii". Solitarul ultragiat care e poetul în discuție apare crud în gesticulația d-sale ce acreditează absurdul asezonîndu-l cu sarcasme. E o violență derivată a singurătății ce-și divulgă slăbiciunea în chip paradoxal, ducînd la acea "bufonerie sîngeroasă" indicată de Baudelaire: "o disperare ca toate celelalte/ la urma urmelor/ ombilicul
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
cărțile lui ar fi schimbat ceva în literatura română? V.N.: Nu-mi dau prea bine seama cum ar fi schimbat literatura română a anilor '80. Da, probabil că ar fi schimbat-o, ar fi adus mai multă realitate, mai multă crudă întunecime în ea. Altceva sunt însă absolut sigur că ar fi schimbat, și anume imaginea României. Vezi, dacă Adio Europa ieșea în Occident prin 1986, când a fost terminată, brusc ar fi făcut senzație. Era mai tare decât proza ce
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
puternic marcată de alegorii ale spațiului și politicii totalitare (primele piese ale lui Vișniec au circulat în ediții samizdat) prin renunțarea la o anumită excentricitate a absurdului. Refuzul îndârjit de acceptare a realității și de respingere a ei prin denunțarea crudă a absurdului existenței prin parabole valabile oriunde și oricând a lăsat locul unei identificări exacte a "spațiului răului" printr-un act de responsabilitate politică sporită. Matei Vișniec scrie acum despre Bosnia, forțele NATO și comunism, "alegoria" fiind localizată și individualizată
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
Americii sunt disecate de Francisc Ion Dworschak În maniera istoricului de carieră, a intelectualului obiectiv. Pe acest fundal al situației create, se lămurește starea de fapte ale evreilor În raporturile lor de conlocuire cu nativii români. O incizie În adevărul crud al situației a realizat istoricul Eugen Weber, de la Universitatea California, din Los Angeles, În 1966 (apud. F.I.D.) Ideea de naționalism, des invocat la Mircea Eliade, este echivalent cu cel de românism, propovăduit mult Înainte de Eminescu, prin zeci de exemple. Mai
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
mai gustat ceva asemănător... Nu prea am mai citit în memorialistica românească o întîlnire cu personalități atît de "parfumată", de exotică. De obicei autorii noștri cad hipnotizați de mărimea partenerului. Georgică este omul care notează lucrurile simple, cu un ochi crud și umoristic, în același timp. Sadoveanu apare în carte într-o scenă memorabilă. Păstorel Teodoreanu îi spune lui Georgică povestea cu pricina. Marele prozator vine să ceară niște fonduri pentru o revistă, "Comoara". "Zis și făcut a apărut Comoara. Tot
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
ingineri de sunet au încercat într-un interval incredibil de scurt să prindă pe peliculă conturul chipului României, de la aurolaci și cerșetori pînă la elementele de tradiție și spiritualitate. Unii s-au arătat indignați de anumite imagini, refuzînd să privească crudul și complexul adevăr în față. Zografi ne arată cam aceeași oglindă și cam aceleași linii - groase, delicate, subțiri, proeminente, tragice, comice - formează portretul. Un lucru absolut meritoriu este jocul autentic, aș spune, al fiecărui actor din distribuția Nonei Ciobanu, aleasă
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
înseamnă, din păcate, doar "până la ora 14") de căutări, nu s-a găsit colecția decât până la sfârșitul lunii martie ("Nimic, din aprilie-mai? - Nu, nimic"). La BN aveam să aflu că numărul există în fondul Bibliotecii, dar adevărul este mult mai crud: nici numărul respectiv, nici ziarul din 1947 și nici alte ziare mai vechi decât cele din ultimii trei ani nu pot fi consultate. Nu mai este vorba despre vreun "fond secret" - dar bariera este chiar mai de netrecut decât pe
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
Civilizațiile străvechi utilizau masca și travestiul, neavînd o comportare naturalistă, ci una artificială. Revenirea la natură e, în pofida aparențelor, o caracteristică a unor societăți obosite (romantismul neconstituind decît un stigmat al epuizării!). Astfel că estetica urîtului, variantă al unui carnavalesc crud, a unei "bufonerii sîngeroase" (Baudelaire), cu conotații cultice, atît de "modernă", de "decadență", nu reprezintă decît o mișcare a unei regresiuni răscumpărătoare a spiritului care se scaldă, chiar și atunci cînd nu ne dăm seama, în misterul începuturilor.
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
adevăr, iubirea pentru această femeie este totală, ea e reperul lui intelectual, prietena cea mai bună, obiectul unei dorințe fizice obsedante. El o percepe și o descrie pe Shimamoto cu voluptatea și precizia expertului. Gesturile ei sunt stranii, melodramatice, adesea crude. Shimamoto e cea mai enigmatică femeie posibilă, de vraja ei simte că nu l-ar putea elibera decât moartea. Această iubire imposibilă transfigurează realitatea și revelează deșertăciunea unei existențe aparent perfecte. Mai mult decât o poveste de iubire, acest roman
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
-un melc cu crucifix/ Care ține pe un corn/ Patru fluturi ce-și beau supa/ Cu cravatele la fix./ Iar în cel de dedesubt,/ Lîng-un domn cu portocală,/ Două rîme pentru supt/ În clipe de plictiseală” (Ecuson). În momentele mai „crude” sînt produse monstruozități, e drept cumva estompate, eterate, precum secvențele unor filme horror de demult, cu efecte naive: „Piratul ce n-avea o mînă/ Iubea în taină o balenă/ Dar delicat și plin de jenă/ Bea whisky cu cealaltă mînă
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
sexuală peste toate cele ce sînt, un soi de pansexualism pe care-l cităm în cheia sa „decentă”: „Ochii care nu se văd/ Se uită unii la alții/ Făr’ a ști, ca printr-un văl/ Coborît lin din înalții/ Nouri cruzi în formă de/ Coapse pentru dragoste...” (Ochii care nu se văd). Dar și aci întîlnim, în majoritatea cazurilor, stratagemele timorării. Erosul preferă a se exprima prin galeșe indirectități, prin aluzii ai căror agenți devin obiectele de bucătărie: „O, melancolia/ Acelor
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
Și-n miez de noapte, avînd bluza lipsă,/ Au pus cu sînii luna în eclipsă,/ Și-au îndrăznit să-ntreacă-n rotunjime/ Izvoarele credinței din vechime./ Au tulburat mișcările cerești/ Prinzîndu-și seara fustele în clești/ De rufe pe subțiri și crude funii,/ Miresme cotropindu-ne ca hunii.// Și-acum plutesc și-n palme roze bat/ Mingi pline cu un aer necurat” (Sentința). O artă voluptuoasă, de secol al XVIII-lea, asemenea picturii unui Watteau, se înfiripă pe suprafețele acestei tînjitoare reverii
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
în orizontul acelui expresionism cromatic și compozițional care însoțește trăirea intensă și se manifestă prin formule directe, uneori la limita cruzimii. Pensulația nervoasă pe spații mici, tușele largi, sigure, în care energia enunțului și energia mecanică se identifică, tonurile aproape crude, inapte pentru spectacolul rafinat și pentru subtilele ceremonii retiniene, creează un prim nivel al acestei picturi, acela al trăirii nemijlocite, al confesiunii existențiale fără menajamente. Dacă acestor elemente le mai adăugăm și iconografia obsesivă, în centrul căreia se găsește o
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
face caz de „poezia pură”, narînd, descriind, comparînd, relativizînd și pufnind de sarcasm. Rezultă o multitudine de factori ai discursului, întruniți sub semnul vital al unui comentariu intemperant, tangent la comeraj: „Miez de decembrie. Sărbătoare la muzeu./ Discursuri în aerul crud,/ calorifere sparte, meșteri pe schele.// Bonom, primarul molfăie numele/ unor scriitori pe care nu i-a citit,/ deși i-au adus nota supremă/ la școala interjudețeană/ a roșului partid.// Decembrie 1998./ Creștinii cu bani înjunghie porci/ bine hrăniți cu mătreața
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
de a le reproduce fără artificii. Dar viața, viața pe care ați avut-o pînă azi, și care unește extreme, nu furnizează ea oare, așa cum vă întrebam, acea forță cathartică și fascinantă, indispensabilă autenticei literaturi? ALA: Există războaie mult mai crude decît cel în care eu am fost trimis. Căsnicia, de pildă, poate fi un război necruțător. Demult, îmi scriam cel de-al doilea roman...era relația dintre un bărbat și o femeie, era un război atît de sîngeros, încît pentru
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
citit de cîteva ori Ora 25, în același salon al Claudiei Millian, „cu o încordare emoțională poate mai intensă decît în ziua înmînării premiului, fapt explicabil prin prezența unor ascultători ca Alice Voinescu, Mihail Sadoveanu sau Pompiliu Constantinescu”. Urmează o crudă perioadă de tăcere, între 1947 și 1964. Cuvîntului poetic i s-a pus călușul ideologic. „Mult mai mult mi-ar plăcea să vorbesc, scrie Alexandru Lungu, despre cei ce-au purtat valul poetic din vremea războiului numindu-i «poeții cărora
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
previzibilă atît de ușor asociată unei imagini. Ceea ce, la primul impuls, s-ar fi putut transforma într-un memento cu nenumărate accente sentimentalo-funerare, s-a manifestat în pictura Mihaelei Șchiopu printr-o explozie de culoare, prin revărsări fove de tonuri crude. Tehnici mixte în marea lor parte, lucrările au devenit instrumente ale vitalității, forme de celebrare în sine, dincolo de modele și de forme preexistente sau posibile. Artistă complexă și neliniștită, cumulînd în același spațiu interese și disponibilități multiple, cu aceeași vocație
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
ani, poate chiar trei, daca îmi aduc exact aminte, Nora Iuga a venit la redacție cu o traducere și cu o poveste uluitoare. Ne-am îmbibat cu toții, fellinian, de destinul tulburător al Aglaiei Veteranyi, de salturile acrobatice ale unei lumi crude și schizoide, de machiajul abundent practicat la circ, machiaj avariat de lacrimi, beții și atrocități. Nora Iuga o cunoscuse pe Aglaia și legaseră o relație specială. Ne aflam în siajul ei. Rodica Binder, colaboratoarea noastră, ne-a încredințat un interviu
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
gând ca un lup, ca o pajiște arsă.../ te strigă o rană din cer", sau "ca o frumoasă descriere a locului lăsat liber", și altele ca acestea, inspiră încrederea și vădesc talentul. În sfârșit, această Rugăciune, scurtă și sobru articulată: "Crud tipar în ghips malefic/ Ploaie rece-n trupuri fine/ Arde ceasul din perete/ Ochiul alb al rugăciunii/ Om de lemn sub împăcare". ( Lucian Pop, Baia Mare) * Cum nu vă putem publica în spațiul și așa insuficient al rubricii, cele patru poeme
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
rostind nebunește angajamentul de a scrie. De altfel, sunt din ce în ce mai convinsă că dacă nu ar fi fost la mijloc mereu promisiunea solemnă, aș fi avut astăzi, din și așa puținul strâns, mai nimic. Stăruie parcă numai pentru mine, necesar și crud pentru ieșirile mele neglorioase din izolare, acel din tinerețe vers al meu "cu mult curajul fricii", în voia căruia m-am abandonat de atâtea ori, îndurând o stare de imensă trudă interioară pe gol, sufletul meu în atingere cu somnul
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]