161 matches
-
mai sunt așteptările? Ce ne mai rămâne?: ,,Deus ex machina!” Și ... ,,vae victis!” - justificându-mă cu un vers de la mine citire: Ne scoatem țara la mezat prin târguri, // netârguindu-ne, lăsăm din prețuri, // în oase nu avem decât disprețuri, // din crug ne vindem sincopate pârguri. Ne-am ars și sufletul, rănind amurguri, // și semnele heraldice din burguri”. (Mercantilizare) Și ... ne mai amintim de Divina Comedie a lui Dante, Cântul III - ,,Lasciate ogni sperenza, voi ch'entrate!”, să ne resemnăm docili că
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_antologia_de_poezie_arta_sfasiata_73_de_poeti_contemporani_coord_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
pe voi îngeri de pază Care zi și noapte stați de priveghe Cum înfloresc crinii serafici Din țărâna de pe morminte opacă? Cum cresc din cenușă aripile De foc ale Pasărei Phoenix, Înveșmântând cu lumină Cerul întreg și pământul? Pe jeratecul crugurilor celeste S-au topit sorii și galaxiile Și s-au umplut clepsidrele Cu nisipul de aur al stelelor. Râurile de sânge ale veacului S-au vărsat în ocean amurgind. Pe pământ au rămas însingurate, Încremenite în rugăciunea De seara doar
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Citește mai mult Vă întreb pe voi îngeri de pazăCare zi și noapte stați de privegheCum înfloresc crinii seraficiDin țărâna de pe morminte opacă? Cum cresc din cenușă aripileDe foc ale Pasărei Phoenix,Înveșmântând cu luminăCerul întreg și pământul? Pe jeratecul crugurilor celesteS-au topit sorii și galaxiileși s-au umplut clepsidreleCu nisipul de aur al stelelor.Râurile de sânge ale veaculuiS-au vărsat în ocean amurgind.Pe pământ au rămas însingurate,Încremenite în rugăciuneaDe seara doar oasele fragileAle sfinților mărturisitoriSă se
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Cina cea Sfântă unde erau adunați ucenicii laolaltă. Fie ca aceste cuvinte să adune cât mai mulți aspiranți la marea Poezie a Lumii, fără încrâncenări de prisos, fără ierarhizări, fără limite de nici un fel. Un zbor spre înalt într-un Crug nesfârșit în azurul unde, doar păsările stâncilor se încumetă. Un galop al cailor liberi în nesfârșirea câmpiei. Un vis frumos din care, atunci când te trezești, ai dori să-l mai prelungești ori să-l reiei, pentru că ți-a dăruit o
CONTINUITATE DE SPIRIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Continuitate_de_spirit_marian_malciu_1334854520.html [Corola-blog/BlogPost/359173_a_360502]
-
din flori de hâr. Vin, pe buze cu mineiul cu icosul și psaltirea și mai adu-ți martor, Teiul să mă-nvețe ce-i iubirea. Adu-mi plopul cel stingher “Lacul codrilor albastru” adu-mi cântecul de ler înălțat în crug de astru * * * * * Ca-n grădinile celeste, Al Veronei sfânt Emin Ne va fi, ne-a fost, ne este Românesc destin. Amin! Gerar, 2010 C R U G Îmi ațipesc toți greierii pe sân Robiți de taină și de grabnic cântec
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminesciana_acum_si_de_a_pururi_cezarina_adamescu_versuri_cezarina_adamescu_1326264630.html [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
de la Rucăr și Zărneștii Brașovului, ghiocei, liliac și iasomie de pe costișele Poienarilor de Muscel, pe unde îți vei fi lăsat pașii copilăriei - în casa maicii tatălui tău Franz, pe care l-ai pierdut de mic - a adolescenței demult crucificate pe crugul neiertător al timpului. Și mai știi ceva? Doamne, ce-ar fi fost de tine să afli și de frățiorul Aneimaria, de care nici eu care trăiesc încă n-am știut până deunăzi, când am aflat de la nora ta Georgiana că
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
toate orizonturile Moldovei, precum oștenii îndemnați de Domn, moldovenii de azi, chemați acum să se bucure și să se înalțe în vis, pe toate căile sufletești ale cântecului ce dă fiori și dragoste. Cântecele lui Julio Iglesias sunt prinse în crugul veșniciei, parcă dintotdeauna, parcă de când ne știm noi trăitorii acestui veac în care fenomenalul artist spaniol a zidit muzicii o coloană sub via boltire din inimi! Unde cădea odinioară săgeata Voievodului Ștefan urma să se zidească altarul. Unde cheamă azi
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404384280.html [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
în apropiere, era granița spre Cornu Luncii și Bunești; aici s-a înființat în anul 1858 una din primele școli; aici, în febra Unirii, Toader Grumăzescu a devenit primar de Rădășeni și deputat în partida lui Alexandru Ioan Cuza. Și crugul timpului adaugă alte și alte date ale istoriei moderne și contemporane. Aici profanul se îmbină cu sacrul. Aici, purtat de mână ca Tobie de îngerul său, având capacitatea de iradiere a credinței și a iubirii divine, arhimandritul ne apare ca
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Cina cea Sfântă unde erau adunați ucenicii laolaltă. Fie ca aceste cuvinte să adune cât mai mulți aspiranți la marea Poezie a Lumii, fără încrâncenări de prisos, fără ierarhizări, fără limite de nici un fel. Un zbor spre înalt într-un Crug nesfârșit în azurul unde, doar păsările stâncilor se încumetă. Un galop al cailor liberi în nesfârșirea câmpiei. Un vis frumos din care, atunci când te trezești, ai dori să-l mai prelungești ori să-l reiei, pentru că ți-a dăruit o
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_poemul_cel_mai_lung_din_lume_au_romeo_tarhon_1336018716.html [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
de la Constantinopol din 1923), împreună cu calcularea anului lunisolar pe cicluri și o formulă generală pentru calcularea oricărei date fixe (zi) din an. Numai prin așezarea celor două TAINE DUMNEZEIEȘTI care sunt TEMELIONUL și Mâna Anului în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“ astfel: Crugurile Lunii Naște Temelioanele, pe care le așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“. Apoi, luăm Mâna Anului calculată după Crugul Soarelui ori matematic, pe care trebuie să o așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“, pe degetul cu Temelionul Anului respectiv, unde din fața degetului
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Calendarul_natural_al_omenirii_intre_adevar_interes_ignoranta_si_minciuna.html [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
fixe (zi) din an. Numai prin așezarea celor două TAINE DUMNEZEIEȘTI care sunt TEMELIONUL și Mâna Anului în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“ astfel: Crugurile Lunii Naște Temelioanele, pe care le așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“. Apoi, luăm Mâna Anului calculată după Crugul Soarelui ori matematic, pe care trebuie să o așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“, pe degetul cu Temelionul Anului respectiv, unde din fața degetului de la bază, începem a număra pe noduri Mâna Anului respectiv, care nu trebuie să cadă pe nodul cu
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Calendarul_natural_al_omenirii_intre_adevar_interes_ignoranta_si_minciuna.html [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
a doua arcadă, la șapte ani de la debutul absolut, și ne aduce prima sa carte de „Șapte păcate”. Evenimentul mă surprinde și mă bucură ca un corp ceresc pe care-l văd rar, din felurite pricini, între care presupun amplitudinea crugului, dacă nu și micile-mari imprevizibile ale vieții noastre pământene. Sorin Solaris (cu numele suferind o inspirată modificare) rămâne, pentru mine, o enigmă și o revelație, știindu-l retras în arealul unei așteptări sau al unei exigențe situate între sfială și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
a doua arcadă, la șapte ani de la debutul absolut, și ne aduce prima sa carte de „Șapte păcate”. Evenimentul mă surprinde și mă bucură ca un corp ceresc pe care-l văd rar, din felurite pricini, între care presupun amplitudinea crugului, dacă nu și micile-mari imprevizibile ale vieții noastre pământene.Sorin Solaris (cu numele suferind o inspirată modificare) rămâne, pentru mine, o enigmă și o revelație, știindu-l retras în arealul unei așteptări sau al unei exigențe situate între sfială și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
prezentarea participantilor si a lui Sorin Olariu... IV. POEM ÎNLĂNȚUIT, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012. să aflu-n mine verbul durerii de a fi privirea mi-e deșartă cărările-mi sunt oarbe iar crugul se departă pământul mă resoarbe e frig și e-ntuneric în mine și-n afară și-n țurțurii ce umplu lumina mea de ceară cuvântul putrezește-n ungherul unui gând poemul moare moare cu fiecare rând iar pana-ncet se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
pana-ncet se frânge cerneala curge peste închei aici e capăt e capăt de poveste ... Citește mai mult mă-nchid cu șapte lanțuri în fiecare zisă aflu-n mine verbul dureriide a fiprivirea mi-e deșartă cărările-mi sunt oarbeiar crugul se departă pământulmă resoarbee frig și e-ntuneric în mine și-n afarăși-n țurțurii ce umplu lumina meade cearăcuvântul putrezește-n ungherul unui gândpoemul moare moare cufiecare rândiar pana-ncet se frânge cerneala curge pesteînchei aici e capăt e capătde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
DAT LA FUND sfânt poemul lumii azi s-a dat la fund din lumina apei ne-am ales cu prund... așa - cam pe seară - Crist s-a dat pe-o coastă: armonìi fugit-au - lăsând drâmbă proastă... vetrele crăpat-au - cruguri s-au strâmbat stins e focul - stele-au uitat de cântat... mărăcini sunt munții - cârtițe-au coroană orbii se prăvală cu toții-n bulboană trezește-Te - Criste - varsă iar agheasmă peste lumi secate de orice mireasmă! învie Grădina - Maica Mântuirii ochilor-găvane
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cenuși preface omeniri și lume... NEDREPTĂȚIT au venit la mine crinii - osândiți să le dau și foc și sânge - stors din stih au venit la mine câinii zădărâți au venit toți peștii din recif și popoarele de stele-au năvălit crugul să-i citesc fiecăreia m-au silit din pustiuri împlinitu-s-au oglinzi și-au țesut zadarul la mine în tinzi tuturor le-am fost ieri pròroc și-ajutor de cer piscului i-am spus să-i fie dor nu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului mă-nchid cu șapte lanțuri în fiecare zi să aflu-n mine verbul durerii de a fi privirea mi-e deșartă cărările-mi sunt oarbe iar crugul se departă pământul mă resoarbe e frig și e-ntuneric în mine și-n afară și-n țurțurii ce umplu lumina mea de ceară cuvântul putrezește-n ungherul unui gând poemul moare moare cu fiecare rând iar pana-ncet se
POEM ÎNLĂNŢUIT de SORIN OLARIU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poem_inlantuit_sorin_olariu_1350834412.html [Corola-blog/BlogPost/359768_a_361097]
-
ingredientele. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate schimba Universul. Răsturna relieful. Transforma pietrele în stele suitoare în crug. Ori în nacele de păpădie pentru dirijabile. Tainice și întortocheate sunt căile dragostei. Dacă pornești pe ele, te înfunzi în labirintul de sine. Iar de aici, cu greu vei mai găsi o ieșire. Și totuși, iubirea e singura care salvează
POEME DE DUH. CÂTEVA GÂNDURI DE DUH de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1402285719.html [Corola-blog/BlogPost/365471_a_366800]
-
fost tatăl scriitorului Nicolae Gane. a avansat până la rangul de comis. A fost pasionat de literatură și a scris versuri, precum și cărțile de popularizare "Floare din sfintele scripte" (Iași, 1850) și "Pashalion nou sau Aflare modernă care descopere prin numerile crugurilor Soarelui și a Lunei pentru toți anii trecuți prezenți și viitori, cum stau sărbările mutătoare, carnavalurile de Iarnă, și posturile Sfinților Apostoli, precum și zilele întâi ale lunelor, luna noă și știrbirea iei. Cu cinci tablouri" (Iași, 1858), ce conțineau „povățuiri
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
mă ascund și eu În nimb de-ntristare, viclean de tine sorii amuțind, mă voi preface cu siguranță Într-un roi de albine, am martor ispita și-un sobor Îngeresc! Nu-i viscol lumina, nu-i nimeni În față, pe crugul sfiirii pășesc ca un șchiop, patine de gheață Îmi fug pe sub gene, În apele minții se scaldă un mort. Vin sloiuri spre mine și poduri de șoapte mă prind la strâmtoare În zori de mprumut, izvorul mirării se-ascunde În
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
mai doritor să aleagă bucuriile vieții: "„Alexandre, războinicii călăresc pe caii furtunii. Câteodată greșesc. Greșala asta putea să fie greșala dinaintea morții. Am ieșit din ea teferi. Să nu mai greșim. Să cerșim broaștei cu covată încetineala, șarpelui înțelepciunea, de la crugul stelelor ceasul potrivit. Când ne vom ridica iar, răzbunarea să se împlinească fără greș ca o ananké a zeilor, cum o socoteau grecii vechi. Dar o pot săvârși câteodată și oamenii, dacă nu ocolesc pe la cele necuviincioase: mâncare, vin și
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
îl prinde reocuparea Basarabiei de către armatele Uniunii Sovietice. Începînd cu anul 1945 este redactor al publicațiilor „Tinerimea Moldovei”, „Octombrie”, „Basarabia”. În deceniul dogmatic, 1950 - 1960, îi apar o serie dintre cărțile sale, așa cum sunt „Urcuș”, „Dealul Viei,” „Spre liman” și „Crugul lunilor.” Mult mai târziu, după o carieră stralucită de traducător, aproape de moartea sa, îi apare antologia selectivă de traduceri „Maiștri și învățăcei” (1979). La mare interval de timp, i se publică și două piese „Drumul diamantelor”, în 1961 și „Vîrsta
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
neostenitul și prolificul scriitor, cum ne informează prefațatorul Ștefan Dimitriu, de fapt, al nouălea volum apărut dintr-o lungă serie: 1. Memoriile mandarinului valah (2000), 2. Reeducarea de la Aiud (2000), 3. Helvetizarea României (2001), 4. Garda de fier (2001), 5. Crugul mandarinului (2002), 6. Călugărul alb (2003), 7. Turnul de ivoriu (2004), 8. Soarele melancoliei (2005), 9. Noaptea Valahiei (2006). El are un conținut compozit, alături de puținele pagini de jurnal intim și de memorialistică, adăugându-se numeroase eseuri, ca cele despre
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
Înalt, este, fără îndoială, o lucrare istoriografică de referință pentru trecutul istoric al Moldovei. Acest document a fost citat pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, de Axinte Uricarul. În fruntea pomelnicului este notată data, 6915 (14079, indictionul 15, crugul soarelui 27, al lunii 18, când a început scrierea sa la Mănăstirea Bistrița. În introducere se fac considerații generale privind milostenia și mântuirea, apoi se arată că înscrierea în pomelnic a dreptcredincișilor binefăcători se făcea numai cu „sfatul egumenului și
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]