4,260 matches
-
păzi și ocroti, astfel încât, dacă ajung uneori să se și răzvrătească, o fac numai constrânși de situațiile din care, prinși fiind, presimt că nu mai au nicio scăpare. Și cu toată loialitatea lor față de om, adeseori, sunt tratați cu o cruzime nejustificată de unii semeni ai noștri, lipsiți de caracter, cuvânt care, foarte sugestiv, în vocabularele noastre zace și sub denumirea de „omenie”. Există și oameni care iubesc câinii, dar trebuie să recunoaștem că-i iubesc cu o oarecare rezervă, adică
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
o poveste cu multe turnuri neașteptate inclusiv pentru protagoniști, atunci când o adolescentă promite să răzbune moartea surorii sale mai mari. O poveste infuzată de crimă este și cea a romancierului Eric Cherrière, care pășește pentru prima dată în spatele camerei pentru Cruzime / Cruel, o fascinantă dramă noir ce sondează motivațiile unui criminal în serie. De la Berlinală vine Sibylle (r. Michael Krummenacher), un thriller psihologic în care viața unei arhitecte este transformată tumultuos și imprevizibil atunci când devine martora unui accident, în timpul unei vacanțe
Umbre la TIFF 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9262/umbre-la-tiff-2015 [Corola-blog/BlogPost/99177_a_100469]
-
și să vedem cum se poate scăpa de slava deșartă. Împotriva cui trebuie să ne pregătim lupta? Împotriva celor care își trag deșertăciunea din bogății sau îmbrăcăminte? Din porunci, învățătură sau artă? Din corp, din frumusețe, din aspectul exterior? Din cruzime sau din filantropie și pomană? Din răutate, moarte, sau după-moarte? Pentru că această patimă, după cum am mai spus, posedă o serie de tentacule, prelungindu-se dincolo de viața noastră” . Aversiunea lui Ioan Gură de Aur împotriva slavei deșarte pare să se fi
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
-L cinstiți la biserică, ci să-L și ajutați în același timp, sau chiar dinainte... În timp ce-L cinstiți în casa lui Dumnezeu, nu-l disprețuiți pe fratele vostru copleșit: acest templu este mai important decât oricare altul! ” „Iată ultima dintre cruzimi: să cauți să strălucești atunci când altul moare de foame!” Astfel de îndemnuri nu rămâneau vorbe în vânt, pentru că mulți creștini își onorau cu plăcere datoria de a da pomană . Acest act material nu este în mod necesar un act de
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
dreptate îi numește fățarnici; nu era decât o mască a milosteniei, pentru că în adâncul inimii, nu se găsea decât duritate și inumanitate. Ei nu făceau milostenie datorită aproapelui, ci pentru slava pe care o obțineau datorită ei. Iată ultima dintre cruzimi: să cauți să strălucești atunci când altul moare de foame!” Sfântul Ioan adresează aceleași reproșuri ascultătorilor săi: „Vreți să reducem atacul împotriva celora care caută slava deșartă în practica milosteniei? Din partea mea, se poate consimți cu ușurință: iubesc enorm acest gest
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
la fel ca o doică semănând corupția, îi pune obstacole în cale fetei cu sânge regal. Dorința de a fi văzut este un rău în orice circumstanțe, dar mai ales atunci când aduce pomană. În cazul acesta este vorba de o cruzime extremă: ne apropiem plini de strălucire de nefericirea semenului nostru, aproape că îl insultăm în mijlocul nenorocirii sale : „Trebuie să fugim oriunde de slava deșartă, mai ales în milostenie. Dar nu s-ar mai putea vorbi de milostenie dacă gestul nostru
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
că îl insultăm în mijlocul nenorocirii sale : „Trebuie să fugim oriunde de slava deșartă, mai ales în milostenie. Dar nu s-ar mai putea vorbi de milostenie dacă gestul nostru ar fi viciat de această boală, ci ar fi ostentație și cruzime. De altfel, tu nu acționezi din compasiune ci pentru a arăta, nu numai că nu faci milostenie, ci mai mult, îți insulți aproapele, ci îl jignești grav!” Constatând că Sfântul Ioan Hrisostom nu încetează să-i pună în gardă pe
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
de martori care au depus mărturie au confirmat condițiile inumane de detenție: frigul năprasnic iarna și căldurile dogoritoare de vară, cazarea în barăci de sute de suflete, lipsa apei potabile, pedepsele grele, mizeria în care trăiau, munca istovitoare, foamea endemică. Cruzimea maiorului de atunci Ioan Ficior a fost mărturisită de numeroși supraviețuitori. Ficior a venit la colonie în 1958 și a stat aici ceva mai mult de 5 ani. Mai întîi ca locțiitor, apoi șef suprem, comandant peste colonia de muncă
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul by https://republica.ro/al-doilea-tortionar-condamnat-si-probabil-ultimul [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
de spațiu vor fi transformate în pușcării de către tirania opulentă a regimului, „cu tot ce are ea mai oribil și mai hidos”, imitând la modul burlesc, mijloacele de guvernare ale aristocrației de sânge din perioada restaurației. Întâlnim oare în Boborul cruzimea uciderii sistematice a prizonierilor, bestialitatea măcelului fioros dezlănțuit în cursul săptămânii însângerate din mai 1871 de către neoiacobinii blanquiști?! Dacă nu am sesiza mimetismul autorului, care, la data evenimentelor, era sublim dar lipsea cu desăvârșire, am fi tentați să credem că
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
Tocmai acesta este semnul de contradicție, paradoxul pe care îl are sfânta cruce, pentru că în ea, crucea Mântuitorului sau crucea martirilor, a celor care au mărturisit dreapta credință se văd simultan aceste două dimensiuni: vedem pe de o parte răutatea, cruzimea și ticăloșia oamenilor căzuți în păcat și care își etalează violența și setea de răzbunare și de invidie în chinuirea semenilor lor. Crucea reprezintă din acest sens o exacerbare și o etalare a răutății și a răutății oamenilor. Era semnul
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
a păcatului, dar care se topește în fața iubirii mai mari decât moartea, cum spune Cântarea cântărilor, care a fost iubirea lui Dumnezeu Tatăl manifestată în Iisus Hristos față de noi toți. Această îmbrățișare a Mântuitorului pe cruce e mai mare decât cruzimea și ticăloșia oamenilor. Așa se face că noi, creștinii, nu ne închinăm la un semn al răutății noastre; într-un fel ea ne aduce aminte continuu că noi suntem cei care L-am respins pe Mântuitorul, și ori de câte ori greșim Îl
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
dronă la plimbare printr-un „Palat al Minții”, nevăzut, să știu doar „EU”-l cum este-n schimbare. Dar „subiectu-i” vast și n-am putut ! Am vrut să văd pe acela ce conduce și cum se dau impulsuri de comandă. Cruzimea, ura, cine le produce, iubirea se oferă ca ofrandă ?! Iar mila face parte dintr-o lege ? Cum, unde aș face incizii, ca să găsesc putând a înțelege un mecanism, care ar da decizii ? Savanții, aceia ce le știu pe toate, nu
PRIN „PALATUL MINȚII” de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1475751210.html [Corola-blog/BlogPost/382471_a_383800]
-
mine și semenii mei. M-am străduit să răspund orizontului de așteptare a mai multor categorii de oameni, să încerc o explorare a naturii umane, cu o largă gamă de trăiri ce o animă, de la sentimentul purificator al dragostei, până la cruzimi la adresa semenului său. M-am străduit să surprind câte ceva din inefabilul vieții, din bezna misterelor care ne împinge spre neprevăzut, și tot cântărind mereu, să nu mă îndepărtez de bunul simț. M-am străduit să scriu despre frumusețile lăsate de
CUVÂNT ÎNAINTE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_zambind_vie_elena_buica_1363580490.html [Corola-blog/BlogPost/342184_a_343513]
-
inspirație istorică, nuvela se referă la cea de a doua domnie a lui A. Lăpușneanu, după uciderea lui Despot Vodă de către Ștefan Tomșa. Aflat în confict cu boierii care nu-l doreau la tron, Lăpușneanu provoacă eliminarea acestora, dovedind multă cruzime și atrăgând asupra sa oprobriul public, inclusiv al soției care este atrasă în cursa ce i se întinde pentru otrăvirea lui. Lăpușneanu este avid de putere, lacom, perfid, urmărește cu orice preț propriul scop imoral, toate aceste trăsături făcând parte
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
este dușmana credinței. „Ce-i pasă unei lumi întregi de moartea mea?”, întreba același genial Coșbuc, da, el avea geniu, poate că nu era Maestrul, precum precum Eminescu. Desigur, nimeni nu este de neînlocuit. Spun o banalitate, dar puțini sesizează cruzimea acestei realități. Un japonez spunea că el crede în Soare și în Oțel. Este o formulă ca oricare alta. Lumină și tărie. Da. O vrabie s-a așezat pe grilaj. E jalnică. Noi suntem acea vrabie. Lumea se schimbă și
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
tatăl său - L-am luat. - A zis ceva? - Nimic. Nici nu am stat să o ispitesc. Oricum, pentru mine, cu toate explicațiile pe care mi le-ar fi dat nu m-ar fi putut face să înțeleg acest act de cruzime... Se întoarse și intră îndreptându-se spre aragaz. Tatăl traversă holul și intră în bucătărie curios să afle mai mult. - Poate că era geloasă. Pe moment tăcu rumegând cuvintele, își puse mâncarea în farfurie și întorcăndu-se brusc spre tată-su
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1484453974.html [Corola-blog/BlogPost/379545_a_380874]
-
voi chinui pe nimeni. Lecția pentru mine din aceste episoade triste este că nu este bine să chinui pe nimeni, pentru că știu ce se simte în astfel de situații.” Cred că inima omului despărțita de Dumnezeu este capabilă de mari cruzimi, atrocități. La acest capitol avem lagărele de concentrare și exterminare naziste. De curând am vizionat un film intitulat ,, LA OLA” tradus din spaniolă înseamnă valul, în care se demonstra, că deși toți suntem îngroziți de ceea ce s-a petrecut la
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_5_eugen_oniscu_1345452310.html [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
să-mi fac altfel de rost. Ecourile nu mă-ncântă. Cu sufletul de viață plin încrezător mă iau la trântă cu clipele ce-n iureș vin. Și dacă totuși vreo durere îmi dă ocol din când în când, îi schimb cruzimea-n mângâiere, iar suferințele în blând. Și pornesc iarăși mai departe știind prea bine că-ntr-o zi voi fi îmbrățișat de moarte... Nepăsător zâmbesc: Ei, și?... Anatol Covali Referință Bibliografică: Ei, și? / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
EI, ŞI? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1450382329.html [Corola-blog/BlogPost/366233_a_367562]
-
luptele, străbunii noștri au făurit temple ale credinței și culturii, au creat valori nemuritoare, întrupându-le în opera sublimă a Unirii”. După aceste momente, în care pulsează o anume tensiune dramatică, Maria Toacă lunecă brusc în realitatea, cu note de cruzime, a prezentului: ,,Cu scurgerea anilor, Cernăuțiul se face tot mai mic, tot mai văduvit de enigme, în pofida creșterii etajelor și extinderii lui în toate părțile. Și devine tot mai trist, în ciuda sărbătorilor vesele și libertății de a-i cutreiera străzile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de emoții și ură, va reuși să ridice un bastion moral, care în viitor va sta drept mărturie a virtuților poporului român. Făcând uz de argumente, el a invocat bunătatea și blândețea proverbială a românilor, precum și memoria strămoșilor care disprețuiau cruzimea și rasismul (s.n.). Dar cel mai substanțial argument adus de primar autorităților a fost faptul că întreaga gospodărie comunală e deservită de tehnicieni evrei, fără de care viața orașului va fi paralizată”. Cert este că Traian Popovici nu și-a compromis
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ambigua și cu totul neverosimila, este menită să fie înțeleasă că o alegorie. Hotărârea nesăbuita a lui Saul Ausländer de a îngropa una din milioanele de victime se poate interpreta că ultima zvâcnire a umanității în acest om care opune cruzimii cinstea și demnitatea. Tot asa de posibil e că actul lui, absurd și inutil, ba chiar dăunător pentru alții, un produs al dezumanizării, reflectă absurditatea nazismului. În discuțiile mele purtate cu prieteni, m-a surprins cât de mult vorbim despre
SON OF SAUL) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1480343525.html [Corola-blog/BlogPost/362837_a_364166]
-
cazul păpușii Annabelle, spune: „Știm că e atât de malefică, încât, chiar și după atâta timp, trebuie ținută închisă... dar cum a devenit astfel?” ** Safran adaugă**: „Cum poate ceva atât de drăguț și de fermecător să devină o sursă de cruzime pură și distrugere”. Cei doi l-au abordat pe vechiul director de imagine al lui Wan, John R. Leonetti, cu propunerea de a regiza filmul. „Am fost foarte norocos să-l am pe John alături de mine aproape la toate filmele
etst by http://www.zilesinopti.ro/articole/8093/note-de-productie-annabelle [Corola-blog/BlogPost/96612_a_97904]
-
la goliciunea ei ... Pentru ea a fost o noapte de coșmar. Bărbatul s‑a mai folo �sit de trupul ei încă de două ori, după ce a dezbrăcat‑o complet. A mușcat‑o de sâni, de umeri și coapse cu multă cruzime, până la sânge, plin de pofte animalice. A întors‑o de pe o parte pe cealaltă, amenințând‑o că va trebui să‑i facă sex oral dacă nu ascultă ce i se spune. La un moment dat i‑a cerut să se
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
au copt încă... Sunt singur și trist, și fără speranță Și noaptea noapte visării, mai rău mă aruncă În hăul regretului și al disperării E noapte, dar totul se vede prea bine Căci visul, ridică cortina uitării Și plin de cruzime, mușcă din mine... Și-s singur, trăit în deșarte speranțe Ce nu am ajuns să le văd împlinite, E noapte, sunt singur cu-a vieții-mi restanțe... Și visu-i stăpân în odăi părăsite... Minciuna - păreri personale - versuri În haină gingașă
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
determina structura și funcționarea actuală a personalității. Cert e că am ajuns să ne întrebăm: „cum este cu putință ce este”, ca tineri fanatici, la numai douăzeci de ani (aproximativ) să-și maltrateze cu bestialitate și să-și ucidă cu cruzime semenii? Care ar fi remediul și cum s-ar putea îndrepta aceste devieri ale personalității? De ce am avut până acum ochii închiși și nu am văzut pericolul? Iată că se confirmă concluziile filozofilor că „există, în chip straniu, răspunsuri care
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1411757640.html [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]