2,383 matches
-
ieromonahul Arsenie de la mânăstirea Brâncoveanu. Datorită abonamentelor masive ce le-a procurat P. Cuv. Sa, am putut face față unor greutăți ce se ridicau ca munții în calea tipăririi acestui volum. P. Cuv. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românești. După imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum susține cu putere neslăbită lucrarea de tipărire. Dacă Dumnezeu va ajuta să apară întreaga operă în românește, acest act va rămâne legat
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
volumului următor (III), aprecierile sunt succinte dar la fel de elogioase: „Preacuviosul Părinte Ieromonah Arsenie a reînviat cu viața și cu propovăduirea duhul Filocaliei în viața religioasă a poporului nostru”. Sau: „Preacuviosul Părinte Arsenie Boca împreună cu mișcarea religioasă din jurul Mânăstirii Brâncoveanu sunt ctitorii Filocaliei românești”... În sfârșit, prefața volumului IV, afirmă că „P. Cuv. Păr. Ieromonah Arsenie Boca ... a continuat să dea același sprijin hotărâtor (la tipărirea Filocaliei) prin abonamentele făcute” (Cf. http://alexandruvalentincraciun.wordpress.com/2010/10/25/parintele-arsenie-boca-si-locul-sau-in-spiritualitatea-romaneasca-o-smerita-reconsiderare-2/)... Despre coperta Filocaliei
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
ușilor împărătești, așezată pe un scripete pentru a putea fi ridicată în timpul slujbei. Am intrat apoi smeriți în biserica veche, restaurată în anul 2011, și am atins piciorul sfintei mese, înviforați de istorie și legendă. Am încercat să buchisim numele ctitorilor și donatorilor, scrise în grai vechi pe un triptic vechi din lemn de paltin. Icoanele seculare, sfinții zugrăviți direct pe inima lemnului, ușițele ce te obligă să te apleci pentru a intra în taină, toate îndeamnă la îngenunchere și rugăciune
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 by http://confluente.ro/Manastirea_moisei_maramu_stelian_gombos_1376035831.html [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
chemările pe care m-am făcut că nu le aud, nici aici, acasă la mine, acum, în ajunul zilei Sfintei Treimi, nu plec până nu consemnez două aspecte importante raportate la muzeul pe care vi l-am prezentat și la ctitorul său. Ele sunt preluate de la doi oameni care au scormonit arhivele și amintirile localnicilor și au scos la iveală, consemnând în scrierile lor, tot ceea ce este demn de cunoscut din trecutul Câmpulungului Bucovinei: „Un astfel de muzeu, indiscutabil, se constituie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Maicii Domnului și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Și să mă străduiesc ca floarea recunoștinței să o reînnoiesc mereu, în fiecare clipă, față de Măria Sa și față de toți înaintașii mei din mănăstirea aceasta, stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori care au zidit și ne-au dat această moștenire spirituală și culturală care este Mănăstirea Putna. Rămân, așadar, cu un gând și o dorință fierbinte de recunoștință și de a nu precupeți nimic, de a nu mă cruța întru nimic
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului ștefanian pe vechiul amplasament. Șantierul de la Mănăstirea Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului ștefanian pe vechiul amplasament. Șantierul de la Mănăstirea Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul istoric, trebuie să amintim că Starețul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
ce izvorăște din frumoasa proclamare a canonizării și din smerita slujire și pomenire a Dreptmăritorului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt - Ocrotitorul întregii Moldove, Domn al Culturii, Spiritualității, Biruitor în războaie și primejdii, „Atletul lui Hristos” și Prinț al Dreptății - ctitor de cultură, spiritualitate și viață duhovnicească în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu ale Moldovei, Basarabiei și Bucovinei, din sfintele cetăți de scaun ale Moldovei medievale, a Sucevei, Cetății Albe și Hotinului, alături de mulți Sfinți Români printre care, la loc de
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
simbioza în Europa unită - pentru care ne rugăm să fie spre binele nostru cel pământesc și, mai ales, cel ceresc și spre Slava lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat!... Drept urmare, Dreptmăritorul Ștefan cel Mare și Sfânt a fost un mare ctitor, dar și un înțelept sfătuitor și Domnitor al Țării celei mari și binecuvântate a Moldovei, iar nu în ultimul rând și vrednic sprijinitor al Sfântului Munte Athos, între care la loc de cinste se numără Sfânta Mănăstire Zougrafou - închinată purtătorului
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
onorabil și care cu certitudine va rămâne știut spre recunoaștere peste vreme, realizând această carte. „Cu credința că voi învinge” reprezintă confirmarea scrisă a unei vieți dăruite pe altarul excelenței meseriei de dascăl, dimpreună cu acea mai rară calitate de ctitor, de către Domnul Profesor Doctor Col.(r) Toma Leoveanu. „Să dăm muncii partea cea mai bună din viața noastră, cunoscând că munca este singura acțiune rodnică care creează, transformă și produce”. Am citat întocmai mottoul acestei desăvârșite cărți-aducere-aminte. Iar formula de
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1475741600.html [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
Cernăuți-Ucraina, și Prof. dr. Lilian Zamfiroiu, Ministru Plenipotențiar în Ministerul Afacerilor Externe. Un moment mult așteptat a fost lansarea antologiei alcătuită de Ioan Barbu, intitulată sugestiv “ RÂMNIC, Orașul domniei mele...“, titlul extras dintr-un hrisov de la 1389 al slăvitului voievod, ctitorul Mânăstirii Cozia.Despre această antologie a vorbit Conf.univ.dr.Gabriela Rusu-Păsărin. În paginile acestei frumoase antologi descoperim eseuri, taxte și poezii despre vatra de istorie Vâlcea, semnate, printre alții de Ion Andreiță, Mihai Antonescu, Ioan Barbu, George Călin, Ilie Gorjan, Nicolae
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1432447351.html [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
credea, după cum arată inscripția de pe cel de al treilea strat de pictură și că la acea dată în Transilvania exista o organizare bisericească superioară, cu un ierarh propriu, în fruntea ei, cu titlul de arhiepiscop. Mănăstirea Rîmeț a avut numeroși ctitori și binefăcători, începând cu acei modești eremiți și credincioși din împrejurimi sau de mai departe, care au găsit aici loc de reculegere sufletească ori de refugiu în vreme de primejdie. Pe parcursul veacurilor, biserica a fost reparată sau renovată de mai
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
al academicianului Gheorghe Păun, iar scriitorul Ion Pachia -Tatomirescu și Ioan Cârssia, relatează despre “Al XX-lea Cogres al Valahimii de la Timișoara “, din octombrie 2011. Un frumos grupaj de poeme”Galaxi lirice “ semnează N.N.Negulescu, fapt ce denotă că acest ctitor de reviste ( este membru frondator al reviste “Constelații diamatine “) este și un poet autentic, sensibil al carui discurs poetic este frisonat de un foc mocnit al eului. Sitar Tăut Daniela Monica abordează frontal volumul lui Paul Goma “Chosse- croise“(Soldatul
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_revista_de_cultura_universala_regatul_cuvantului_.html [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
de Matematică clujeană. Era o studentă bună și nu era responsabilă de convingerile politice ale părintelui său. Academicianul Raluca Ripan a fost o proeminentă personalitate a școlii de chimie clujene, prima femeie-rector din istoria instituțiilor de învățământ superior din România, ctitor, și primul director al Institutului de Chimie din Cluj, care începând cu anul 1994 îi poartă numele. Nici băieții familiei Tatu n-au fost scutiți de repercursiunile acțiunilor tatălui lor, resimțindu-le mai ales, după terminarea liceului. S-au înscris
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
Prodromu, în Sfântul Munte Athos. Între icoanele nefăcute de mâini omenești se numără și această icoană a Maicii Domnului ce se cheamă "Prodromița", zugrăvită în chip minunat în anul 1863, în Țara Românească. În acel an, Părinții Nifon și Nectarie, ctitorii Schitului Prodromu, din Sfântul Munte Athos, mergând în țara pentru trebuințele schitului, aveau în inima lor o mare dorință pentru o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care să fie așezată în biserica cea nouă, după cum mai toate mănăstirile
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1436176682.html [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
Titu Herdelea, tânărul încă necopt, fiul învățătorului Herdelea, a strecurat multe dintre concepțiile sale de tinerețe, personajul devenind o copie fidelă a tânărului scriitor, pe atunci ajutor de notar într-un sat vecin cu cel în care văzuse lumina zilei. Ctitor al romanului românesc modern, Rebreanu folosește un stil clasic, întâmplările fiind povestite la persoana a III-a. Rândurile de mai sus trebuie privite ca o pledoarie pentru o serie de creații catalogate ca fiind autobiografice, autorul substituindu-se doar personajului
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
ființă solară, îndrăgostită de lumină și care degajă el însuși lumină prin frumusețile turnate în cuvinte - întru neuitare și vecinică aducere aminte de rosturile noastre, rostuite de Cel de Sus întru înălțătoare elevare spirituală a unui Neam făuritor de și Ctitor de Istorie - a se vedea ultimele cercetări în domeniu, care fac din ținutul dintre Carpați și Mare leagănul civilizației europene și mondiale... Studii efectuate de cercetători de renume mondial, dar neacceptate de ai noștri (oare ?) istorici... Oare (ne-) prietenii știu
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1487678739.html [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
30 de lăcașuri, în cea mai mare parte din temelie, la care se adaugă alte nouă refăcute, în întreaga țară, plus numeroase alte lucrări de înfrumusețare și reparații mărunte 2). Dacă Ștefan cel Mare și Sfânt este cel mai mare ctitor de lăcașuri bisericești al Moldovei, spune marele istoric Constantin C. Giurescu, acest titlu se cuvine în Muntenia lui Matei Basarab, același istoric mergând mai departe cu aprecierea că „Matei Basarab este cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru”3
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Sfânt este cel mai mare ctitor de lăcașuri bisericești al Moldovei, spune marele istoric Constantin C. Giurescu, acest titlu se cuvine în Muntenia lui Matei Basarab, același istoric mergând mai departe cu aprecierea că „Matei Basarab este cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru”3), în Țara Românească doar Constantin Brâncoveanu călcându-i pe urme. Între toate acestea se află o ctitorie vâlceană, de care marele voievod și-a legat numele pe vecie, și anume Mănăstirea Arnota. Destinația bisericii Mănăstirii
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul 1638, Matei Basarab hotărăște ca Arnota să fie miluită cu „vinericiul din satul Costești tot și din satul Bărbăteștii, tot pârposul din Costești și
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de Secția de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, vol. V, O epocă de înnoiri în spirit european (1601 - 1711/1716), Coordonator Acad. Virgil Cândea, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. 114. 3) Constantin C. Giurescu, Matei Basarab, cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru, în„Prinos închinat Înalt Prea Sfințitului Nicodim, patriarhul României”, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1946, p. 167-168. 4) N. Iorga, Istoria românilor, vol. VI, București, 1938, p. 83. 5) Cornelia Pillat, Pictura murală în epoca lui Matei
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
printre filele cărții pe care a scris-o, deducem argumentul subsumat unei înșiruiri de oameni și fapte din rândurile neamului său, al unei personalități întocmai așa cum se autocreionează. Este singurul inginer dintr-o familie predominată de mari medici: Dumitru Noica, ctitorul școlii de neurologie, Nicolae Noica, medic, director al spitalului de urologie din Panduri, acum desființat, Mihail Noica, medic primar, pediatrie, la spitalul din Onești... Tatăl său era văr cu filozoful Constantin Noica, bunicul a fost absolvent al școlii de agricultură
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
din anul 1601 către împăratul Rudolf al II-lea) Tot mai puternic strălucește chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui. Cu cât suntem mai români, cu atât ne e mai drag chipul Viteazului, ctitor veșnic al țării de azi, prințul unității naționale. Viața lui e una din cele mai impresionante din câte s-au desfășurat pe pământul strămoșilor. A cunoscut din plin și bucuriile și durerile vieții; a cunoscut dulceața biruinței și amărăciunea înfrângerii
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]