64 matches
-
Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești . Am făcut și eu acest lucru cu icoanele ctitoricești din Baia, biserica lui Petru Rareș și le-am publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu. Aștept cu plăcere și nerăbdare vizita valorosului meu prieten Dimitriu, căruia Îi voi da și portretul cel mare al Agathei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fete au fost căsătorite cu mare cinste și așezate la casele lor cu toată cuviința. Ele au urmat alese obiceiuri ce le-au văzut și Învățat de la părinți, Între care la loc de cinste s-a aflat mereu mărinimia ctitoricească. Dumnezeu i-a dăruit domnitorului, spre bună orânduire a trebuințelor țării și un sfetnic de taină, un priceput și bun iconom, potrivit Evangheliei: vistiernicul Ianache, vrednica sa rudenie, care i-a fost de mare ajutor În drumeția pământească până În sfârșit
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
sufletului tău. Iar eu nu știuiu ce lucru va fi mare și mai bun, ci voiiu și aduș oasele tale, să se îngroape în sfânta casă a ceiia ce au născut pre Dumnezeu”. Biserica de la Argeș, ce patronează, ca act ctitoricesc, discursul memorial, deține o funcție importantă în „economia” retorică a acestui text. înspre ea, către sensurile ce le degajă gravitează, cred, cele două rugăciuni care ornează compunerea lui Neagoe. Prima, o „rugăciune către Fecioara Maria”, susține - ca un postament moral
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi scoase din cripta Sfântul Gheorghe Nou din București, lacașul ctitorit de însăși voievodul român și unde și-a găsit odihna veșnică, scrie stirileprotv.ro. Preot dr. Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe, a declarat: Se va face deschiderea mormântului ctitoricesc și scoaterea sfintelor moaște. Ele trebuie așezate după cuviință într-o raclă la care se lucrează acum, la un baldachin deosebit care va fi așezat deasupra raclei. Se va face o procesiune de la Catedrala Patriarhală la Biserica ctitorită de sfântul
Eveniment special dedicat celui mai tulburător sacrificiu din istoria românilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34760_a_36085]
-
funcțiile episcopale, esceptîndu-se numai instalarea unui episcop. În anul 1394 se vede-a fi un slav, anume Iasko, mitropolit al Valachiei și cătră dânsul se adresează ordinațiunea din același an a patriarhului, prin care acesta voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra paraclisurilor mănăstirești aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
XIX, 1. Tübingen 1909). În această lucrare, Cotlarciuc arată ce este Fondul Bisericesc din Bucovina din punct de vedere istoric și juridic. Însă scrierea principală în acest domeniu o reprezintă studiul mai amplu, foarte interesant și bine apreciat, despre dreptul ctitoricesc din Moldova și patronatul din Bucovina - Stifterreicht und Kirchenpatronat im Fürstentum der Moldau und in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Constantin poartă pe cap o căciuliță asemănătoare cu a doamnei Anastasia, mantie de culoare verde, fără mâneci, dar brodată cu flori de aur și dintr-un caftan de culoare roșie, cu mâneci brodate. În mâna stângă ține și el semnul ctitoricesc. Nicolae Iorga ni-l descrie pe Gheorghe Duca ca fiind bogat, abia matur, frumos, mândru, impunător și răzbunător: „De o parte un om bogat în avere și în experiență, fără prieteni, doamna ea însăși fiindu-i necredincioasă și între soți
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a trecut la secularizarea mănăstirilor închinate. Conducătorii mănăstirilor închinate după criticile primite au început să repare unele mănăstiri. La 18 aprilie 1863, arhimandritul Platon stareț al Cetățuiei l-a angajat pe arhitectul grec Gheorghe Dimostenidi, să repare ,,cu îngrijire casele ctitoricești, îndreptând și curățind ce era stricat, ruinele ce le acoperea, să refacă brâul din piatră din jurul acoperișului, nișele, să repare chioșcul din cuprinsul mănăstirii, bucătăria veche, grajdul, să facă o poartă nouă din lemn de stejar, să repare zidul etc.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în mijlocul bisericii, suflată, pentru Maica Domnului, două strane de lemn, una arhierească și una domnească, suflate, un analog, 35 strane de lemn vopsite, 14 feloane cu epitrahile, 10 stihare preoțești, trei stihare diaconești, două orare, unul de catifea, cu inscripție ctitoricească, care se păstrază, și unul de adamască, trei orare de stofă, 10 perechi mânecuțe, 4 de stofă nouă și 6 de adamască, vechi, 3 nebedernițe, două perdele, una de mătase și una de lână, 4 brâie, unul cu paftale de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și prădată de tătari, poloni, nemți, unguri și turci. Odoarele Mănăstirii de data aceasta au fost duse în păstrare la Mitropolie la Iași. Domnul de atunci, Ioan Mavrocordat, a luat din odoarele Mănăstirii Secu pentru biserica curții domnești „Sfântul Aer” ctitoricesc donat de Mitrofana, piciorul Sfântului Ioan Botezătorul, piciorul Sfântului Teodor Tiron și alte sfinte moaște așezate în cutiuțe de argint, precum și o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur. Împreună cu acestea au fost
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de la urmașul Mavrocordaților, Grigore Ghica voevod, sa retras din stăreție în anul 1765, iar în locul lui vine egumen Eftimie Cananău. În acest timp se pierde definitiv piciorul Sfântului Ioan Botezătorul și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, amândouă danii ctitoricești. Mavrocordații și-au însușit multe din tezaurul Mănăstirii Secu și nu le-au mai înapoiat. Egumenul mănăstirii, Eftimie Cananău, împreună cu soborul mănăstirii au făcut o plângere smerită la Mitropolie, cerând ca odoarele ce au fost depuse cândva la Mitropolie și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
indice valoric”. Potrivit autorului, „nu poți da seama de (...) contestarea limbajului literar (Urmuz) fără să întreprinzi tu însuți o operație echivalentă, adică să te autocontești în calitate de limbaj critic. Aceasta e cu atît mai necesar în context românesc, cu cît complexul „ctitoricesc” care a caracterizat marile figuri ale criticii noastre, psihologia pionieratului și a începutului ex nihilo, a produs, din nevoia așezării pe temelii stabile a unei culturi încă tinere, statornice, însă de la o vreme excesive, stereotipuri de orientare clasicistă a gustului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mănăstire dintru a sa cheltuială la starea locului, ce se numește Clatea, care este aproape de Ieși, întru cinstirea sfântului nume... a Sfintei Troițe... Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a Sfinților lui H(risto)s Patruzeci de Mucenici.... Apoi cu evlavie au cerut de la patrierșasca înălțime și mărime a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
afle locul și în celelalte două.” Cât privește spusele lui Emil Gârleanu scoase din context: „Să cântăm și să așternem pe hârtie numai ce e al nostru” - ele nu numai că nu-s menite să „divulge” intențiile generale ale grupului ctitoricesc” (George Tutoveanu, Emil Gârleanu, Dumitru Nanu, C. Moldovanu, Andrei Mând ru), ci redau însăși ideologia și programul revistei, că iată exact ceea ce zicea Emil Gârleanu în numărul 3 al revistei: „... căci de ce, spre pildă, am cânta florile portocalului, căruia nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]