98 matches
-
Acolo au fost așezate în biserică Mirăuți, care cu multe refaceri de mai tarziu, dăinuiește până azi. Moaștele au rămas în biserică Mirăuți până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana din Suceava - cu hramul Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se cunosc mai multe minuni înfăptuite de moaștele Sfanțului Ioan cel nou de la Suceava, una dintre ele fiind amintită de Petru Movila al Kievului
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în Țara Făgărașului, căci aici este menționat „Stanciul egumenul”. În vremea lui Mircea au fost continuate daniile către mănăstirea Cutlumusi de la Muntele Athos, ctitorită și dăruită de către înaintașii săi Nicolae Alexandru și Vladislav Vlaicu. Deși nu s-a păstrat hrisovul de danie, un document din vremea lui Neagoe Basarab (1514) menționează: "„unde și prea cinstitul [...] străbunul nostru Mircea voievod a înnoit ctitoria, pe care
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de oameni deosebiți ai culturii române. Amintim, că Mihai Eminescu, poetul național al românilor, trecând prin această așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia, în anul 1882, face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. Arată poetul în ziarul "Timpul" din 12 septembrie 1882: ""Cozia, unde este îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
Gerului care curge de la nord la sud, parau care își are izvorul la nord de sat, într-un loc denumit Mândră. Numele satului este de la Ivan Mândru, căpitanul lui Ștefan cel Mare. Satul are o biserică cu hramul Sfântă Parascheva, ctitorita de preotul Strat, originar din satul Smulți. Sub oblăduirea preotului Gh. N. Gafton s-a montat pe zidul bisericii Sf. Parascheva o placă comemorativa cu eroii căzuți în primul război mondial, placa care astăzi este depusă în curtea școlii din
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
important, dar și un important centru cultural. Tot în nordul Moldovei, Mănăstirea Voroneț („Capela Sixtină a Estului”), sfințită în 1488, este renumită pentru frescele sale și coloritul acestora, unde se remarcă celebrul "albastru de Voroneț". Tot de Ștefan cel Mare ctitorită, în 1492, Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău este prima construcție din spațiul românesc la care apare tipul de "boltă moldovenească" pe arce încrucișate. Ctitorită în 1522, Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Părhăuți, Suceava este considerată ca fiind unul dintre primele
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
între anii 1812-1815, restaurată în 1880, de Sava Vasiliu, 1919, Biserica de riț ortodox, în plan trilobat. Tencuita în „calcio vecchio”, păstrând picturile exterioare. Turla poligonala pe naos. Pictată în interior și exterior în tempera. Biserică „Sf. Nicolae” a fost ctitorita de Radu Crețulescu și postelnicul Pădure în anul 1669 a fost declarată monument istoric. Biserică de riț ortodox, aparținând de Mitropolia Munteniei și Dobrogei, biserica din acest sat s-a ridicat la 1818 de Alexandru Crețulescu, proprietarul de moșie. Biserică
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o insulă se află Mănăstirea Snagov, ctitorita în secolul al XV-lea.
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
a construit o curte boiereasca și o biserică, ale cărei temelii se păstrează și azi. Fundațiile bisericii vechi au fost descoperite cu ocazia cercetărilor efectuate de Alexandru Artimon în perioada 1969-1973. Biserică „Înălțarea Sfintei Cruci” din Volovăț este o biserică ctitorita de Ștefan cel Mare între anii 1500-1502 (7008-7010) în satul Volovăț (județul Suceava) și este în lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare LMI SV-II-m-A-05674. În locul bisericii de lemn, Ștefan cel Mare a construit
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
și altor bunuri mari și mici a bisericii hram: Sfânt: Marele Mucenic Dimitrie din târgul Sucevei înăuntru și afară precum s-au aflat în ziua de astăzi”, un manuscris cu 19 pagini. În inventar se specifică faptul că turnul clopotniță ctitorit de Alexandru Lăpușneanu nu mai avea acoperiș, în locul lui fiind construită o clopotniță de lemn cu stâlpi, având înălțimea de patru stânjeni și trei șuhuri. Aceasta era amplasată în curtea bisericii, lângă dugheana lui Dumitraș Brandabur, și avea trei clopote
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
restaurat acoperișul bisericii și au fost îndepărtate frontonul de pe latura de vest și zugrăveala care acoperea fațadele. Direcția Monumentelor Istorice a inițiat în anul 1967 o serie de lucrări de restaurare prin care s-a încercat să se redea bisericii ctitorite de Petru Rareș și turnului clopotniță construit de Alexandru Lăpușneanu un aspect cât mai apropiat de cel inițial. Lucrările s-au desfășurat cu întreruperi semnificative, ele fiind abandonate perioade lungi și prelungindu-se până în primul deceniu al secolului al XXI
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Biserică "Sfanțul Onufrie" din Mănăstioara-Siret este o biserică ctitorita de domnitorul Ștefan Petriceicu (1672-1673; 1673-1674 și 1683-1684) în anul 1673 în satul Mânăstioara, astăzi cartier al orașului Siret (județul Suceava). Biserică se află la o distanță de 3,5 km de centrul orașului Siret. Ansamblul bisericii "Sf. Onufrie" din
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
cu șindrila, dar în a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a pus învelitoare de tablă. Biserică nu este pictată în interior. În partea de răsărit a bisericii se află o fântână cu rezervorul de colectare din piatră, ctitorita de episcopul Ioanichie al Românului în 1765, iar în partea de vest se află o Sf. Cruce frumos ornamentata din 1866.
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
Statuia are 5,20 metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare - Domnitor al Moldovei. 1457-1504 După ultimatumul sovietic din 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, unde a fost instalată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod. În august 1942, statuia a fost reinstalată la Chișinău, în fața Arcului de Triumf. În 1944 statuia a fost evacuată din nou, fiind transportată la Craiova. În anul 1945 sculptorița Claudia Cobizeva (1905-1995), o elevă a sculptorului
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
georgian sub bagratizi iau ființă începând cu secolul al XI-lea importante monumente ale arhitecturii creștine, cum ar fi catedrală lui Bagrat al III-lea din Kutaisi (1003), catedrală Svetitskhoveli din Mtsjeta, catedrală din Alaverdi (începutul sec. XI), mănăstirea Gelați (ctitorita în 1106) sau mănăstirea în stâncă de la Vardzia (1185). Cele mai vechi picturi și mozaicuri monumentale din Georgia datează din secolul al XI-lea și dovedesc influență artei bizantine de la vremea aceea. Demne de menționat sunt frescele și mozaicurile din
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
Mehedinți construită în anul 1818 Poartă Hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Cod monument Istoric:MH-II-m-B-10306 Sărbătoare anuală: 21 NoiembrieSupranumită și Mănăstirea Burnaz, biserica parohiala Crainici este așezată între satele Crainici și Sărdănești din Comuna Bala și a fost ctitorita în 1818 de Ion Burnaz cu fiul său, Costache Burnaz și cu soțiile lor, Ana și Ruxandra, fiind sfințită și pictată în 1837.Biserică poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și este înscrisă pe lista monumentelor istorice. Se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975. Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu și formația rock Anarhia activează la Lugoj. Turnul - clopotnița "Sfanțul Nicolae" Fiind cel mai vechi vestigiu lugojean, acest turn a aparținut fostei biserici - mănăstire "Sfanțul Nicolae" , ctitorita - dupa toată probabilitatea - la cumpăna secolelor XIV - XV. Anterior a existat un din material perisabil (lemn). Trecând prin vremuri grele și suferind degradări, biserica a fost renovată de cel puțin trei ori. Cea mai temeinică restaurare este terminată în 1726
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
a 3-a zi de Paste, episcopul Teofil al Clujului vizitează mănăstirea și rămâne impresionat de frumusețea picturii" - bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu. În 1961 a spălat și renovat biserică Sf Ioan din Vaslui ctitorita de Ștefan cel Mare în anul 1490, începe pictură în frescă a bisericii Sfinții Voievozi Noi din Cernatesti, Buzău, începe pictarea în frescă a bisericii Sf Voievozi, cartier Serbanesti, Bacău, îl cunoaște pe Virgil Neagu, pe atunci student în anul
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
un decret, cartierul Cristiș primind numele de Oprișani. Pe locul actualei biserici ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului” (str. I.Opriș nr.1) a existat în trecut (până spre sfârșitul anilor 60 din secolul al XX-lea) o biserică veche din lemn, ctitorita în anul 1866, de preotul Vasile Rus (1819-1867), demolată, spre a face loc actualei biserici. În anul 1976 s-a înălțat grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”.
Oprișani () [Corola-website/Science/306914_a_308243]
-
a reflectat și în construcțiile ce se înălțau falnice cândva pe aceste pământuri. Pe aceste moșii au existat două construcții bisericești: Mănăstirea de pe Cricov, având hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și Mănăstirea Mărgineni, la N și NE de Cricov, ctitorita la 1646 de postelnicul Constantin Cantacuzino. Tot de aceste timpuri trebuie legate și Palatul Cantacuzinilor de la Filipeștii de Târg, construit de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633-1653, Palatul de la Florești și Palatul lui Până Filipescu de pe “drumul domnișorului” - pe care “fugeau
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" (Albă) din Baia este o biserică ortodoxă ctitorită, conform tradiției locale, de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea în satul Baia (județul Suceava). Ea ar fi fost construită după bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467 dintre oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
și alte încă multe minuni făcând, în pace s-a mutat către Domnul. - 1689, austriecii îi alunga pe turci din Beiuș (Prof.Dan Ispas) -1839 Szent-Márton - atestare într-un docment maghiar , denumiri de sate și orașe - Biserică din sat este ctitorita la anul 1885 și constituie monument istoric, poartă hramul Sf. Arhanghel Mihail și Gavril (dar mai trebuie verificat). (Frentiu Titus) - 1913, donație dr.Ioan Ciordas, la biserica din Sanmartin ...Dr. I. Ciordas a sprijinit în mod constant instituțiile reprezentative ale
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Biserică „Adormirea Maicii Domnului” din Ruginoasa, cunoscută și ca Biserică Domneasca din Ruginoasa, este o biserică ortodoxă din satul Ruginoasa (județul Iași). Ea a fost ctitorita în anul 1811 de marele vistiernic Săndulache Sturza. În această biserică s-au aflat până în 1944 osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-1873). Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
confesionala. Zona des împădurita de pe valea Prahovei în care se află azi orașul Sinaia era nelocuita în secolul al XVII-lea, primii locuitori care s-au stabilit în pădurea virgina de aici, aflată la poalele Bucegilor, fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorita între 1690-1695 de către marele spătar Mihai Cantacuzino, precum si niste scutelnici care se ocupau cu pază mănăstirii și cultivarea moșiilor acesteia. Orașul a luat numele mănăstirii, iar mănăstirea a fost denumită așa după călătoria spătarului în Palestina și în peninsula Sinai
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
Istoria a vrut ca primul sat atestat documentar să fie Turia, menționat prin voința marelui voievod Neagoe Basarab, în anul 1512, februarie 12. Documentul acesta este actul de atestare și pentru Mănăstirea Clocociov, despre care se credea că a fost ctitorita de către Mihai Viteazul. În documente este menționat și satul Pardesti, azi dispărut. El mai apare și în alte documente privitoare la mănăstirea Streharet. Satul sau ocina pardestilor se află între Cireasov și Buicești. Din document rezultă că Mănăstirea Clocociov, din
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
1860 de persoane. Trebuie amintit că în istoria sa, comuna a mai ființat în perioada 1900 - 1968, fiind formată din trei sate. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt agricultură și creșterea animalelor. De interes turistic și cultural deopotrivă, menționam Mănăstirea Grăjdeni, ctitorita în sec.XV. Majoritatea tinerilor sunt plecați la muncă în străinătate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fruntișeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Fruntișeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301882_a_303211]