97 matches
-
a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975. Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu și formația rock Anarhia activează la Lugoj. Turnul - clopotnița "Sfanțul Nicolae" Fiind cel mai vechi vestigiu lugojean, acest turn a aparținut fostei biserici - mănăstire "Sfanțul Nicolae" , ctitorita - dupa toată probabilitatea - la cumpăna secolelor XIV - XV. Anterior a existat un din material perisabil (lemn). Trecând prin vremuri grele și suferind degradări, biserica a fost renovată de cel puțin trei ori. Cea mai temeinică restaurare este terminată în 1726
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
a reflectat și în construcțiile ce se înălțau falnice cândva pe aceste pământuri. Pe aceste moșii au existat două construcții bisericești: Mănăstirea de pe Cricov, având hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și Mănăstirea Mărgineni, la N și NE de Cricov, ctitorita la 1646 de postelnicul Constantin Cantacuzino. Tot de aceste timpuri trebuie legate și Palatul Cantacuzinilor de la Filipeștii de Târg, construit de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633-1653, Palatul de la Florești și Palatul lui Până Filipescu de pe “drumul domnișorului” - pe care “fugeau
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
Gerului care curge de la nord la sud, parau care își are izvorul la nord de sat, într-un loc denumit Mândră. Numele satului este de la Ivan Mândru, căpitanul lui Ștefan cel Mare. Satul are o biserică cu hramul Sfântă Parascheva, ctitorita de preotul Strat, originar din satul Smulți. Sub oblăduirea preotului Gh. N. Gafton s-a montat pe zidul bisericii Sf. Parascheva o placă comemorativa cu eroii căzuți în primul război mondial, placa care astăzi este depusă în curtea școlii din
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
este o ieșire (cotitură la dreapta), un drum cu podeț peste sântul de ploaie, care duce la moșia satului (recent, s-a mai vândut din teren și a devenit vatra). În cadrul ultimului deal este un ultim drum-anexă, spre biserică satului (ctitorita de vechile familii din sat și de actualul morar al satului, care a construit un prăznicar și a donat o stație de amplificare). Satul vechi se termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii înșiși mai duc caii la păscut
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
Biserică „Adormirea Maicii Domnului” din Ruginoasa, cunoscută și ca Biserică Domneasca din Ruginoasa, este o biserică ortodoxă din satul Ruginoasa (județul Iași). Ea a fost ctitorita în anul 1811 de marele vistiernic Săndulache Sturza. În această biserică s-au aflat până în 1944 osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-1873). Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Mehedinți construită în anul 1818 Poartă Hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Cod monument Istoric:MH-II-m-B-10306 Sărbătoare anuală: 21 NoiembrieSupranumită și Mănăstirea Burnaz, biserica parohiala Crainici este așezată între satele Crainici și Sărdănești din Comuna Bala și a fost ctitorita în 1818 de Ion Burnaz cu fiul său, Costache Burnaz și cu soțiile lor, Ana și Ruxandra, fiind sfințită și pictată în 1837.Biserică poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și este înscrisă pe lista monumentelor istorice. Se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Crișcior (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. La Crișcior se păstrează o veche biserică de zid românească, Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorita de cneazul Bâlea și soția sa, jupanița Vită, la sfârșitul secolului al XIV-lea. De plan longitudinal, cu turn-clopotniță pe vest, biserica conserva pe pereții pronaosului importante fragmente de pictură murala din epoca fundației (tabloul votiv cu familia ctitorului, scene
Crișcior, Hunedoara () [Corola-website/Science/300545_a_301874]
-
și alte încă multe minuni făcând, în pace s-a mutat către Domnul. - 1689, austriecii îi alunga pe turci din Beiuș (Prof.Dan Ispas) -1839 Szent-Márton - atestare într-un docment maghiar , denumiri de sate și orașe - Biserică din sat este ctitorita la anul 1885 și constituie monument istoric, poartă hramul Sf. Arhanghel Mihail și Gavril (dar mai trebuie verificat). (Frentiu Titus) - 1913, donație dr.Ioan Ciordas, la biserica din Sanmartin ...Dr. I. Ciordas a sprijinit în mod constant instituțiile reprezentative ale
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
1860 de persoane. Trebuie amintit că în istoria sa, comuna a mai ființat în perioada 1900 - 1968, fiind formată din trei sate. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt agricultură și creșterea animalelor. De interes turistic și cultural deopotrivă, menționam Mănăstirea Grăjdeni, ctitorita în sec.XV. Majoritatea tinerilor sunt plecați la muncă în străinătate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fruntișeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Fruntișeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301882_a_303211]
-
de reședință al comunei Dolhești din județul Suceava, Moldova, România. Ea se află la o distanță de 15 km est de municipiul Fălticeni, pe drumul spre Pașcani. În centrul satului Dolheștii Mari se află biserică cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, ctitorita de boierul Șendrea la 1481. „Cavaler leal” („ein retlicher ryter” în Cronică moldo-germană), hatmanul Șendrea din Dolhești era unul dintre dregătorii cei mai iubiți și apreciați de Ștefan cel Mare, fapt întărit și prin căsătoria să cu Maria, sora renumitului
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
ocupa de tot. Nimic nu a făcut. Din toată viața dansului, o poartă și un gard au rămas“. Sursa:Gazeta De Sud Imagine: Descrierea imaginii: Ion Oblemenco, în atelierul artistului Anton Barbu-Panaghia În această localitate se află și o biserică ctitorita în anul 1919 care aparține de Mitropolia Olteniei. Imagine: Școala, ca factor de cultură și educație pe scara civilizației, reprezintă prima treaptă în ridicarea spirituală a satelor Panaghia și Sălcuța și a contribuit în permanență la dezvoltarea socială și materială
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
de companie. aprox.80% Români aprox.18% Rromi aprox. 2% Altele Majoritatea locuitorilor sunt creștin-ortodocși. Aproximativ 1% sunt de alte confesiuni creștine, în special locuitorii de etnie rromă. Biserică ortodoxă are hramul „Sfântă Treime” și datează din anul 1876, fiind ctitorita de Egumenul Meletie. Limbi studiate de elevi: Română(Limba natală) Engleză Franceză Latină Rusă(pe timpul Comunismului). Limbi vorbite: Română(toți locuitorii vorbesc limba română); Engleză(majoritatea vorbitorilor de limbă engleză au vârste cuprinse între 10 și 20/25 de ani
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
între anii 1812-1815, restaurată în 1880, de Sava Vasiliu, 1919, Biserica de riț ortodox, în plan trilobat. Tencuita în „calcio vecchio”, păstrând picturile exterioare. Turla poligonala pe naos. Pictată în interior și exterior în tempera. Biserică „Sf. Nicolae” a fost ctitorita de Radu Crețulescu și postelnicul Pădure în anul 1669 a fost declarată monument istoric. Biserică de riț ortodox, aparținând de Mitropolia Munteniei și Dobrogei, biserica din acest sat s-a ridicat la 1818 de Alexandru Crețulescu, proprietarul de moșie. Biserică
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
de oameni deosebiți ai culturii române. Amintim, că Mihai Eminescu, poetul național al românilor, trecând prin această așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia, în anul 1882, face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locașul ctitorit și totodata loc de odihnă veșnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. Arată poetul în ziarul "Timpul" din 12 septembrie 1882: ""Cozia, unde este îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
fost cucerit de către turci, prin incendiere, după cum grăiește cronica lui Mehmed Neșri. Lipsită de apă, cetatea de pe stâncă a ars asemenea unei uriașe torțe, zile și nopți la rând, sub privirile pline de resemnare ale sutelor de călugări din sihăstria ctitorită odinioară de Roșu Împărat în „craterul” de la Ivanovo, din apropiere. Mulți dintre locuitorii orașului însă, de foarte mulți ani, porniseră în bejanie, temându-se de continua amenințare otomană (Cervenul mai fusese incendiat în două rânduri, la scurte intervale). În special
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
un decret, cartierul Cristiș primind numele de Oprișani. Pe locul actualei biserici ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului” (str. I.Opriș nr.1) a existat în trecut (până spre sfârșitul anilor 60 din secolul al XX-lea) o biserică veche din lemn, ctitorita în anul 1866, de preotul Vasile Rus (1819-1867), demolată, spre a face loc actualei biserici. În anul 1976 s-a înălțat grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”.
Oprișani () [Corola-website/Science/306914_a_308243]
-
Istoria a vrut ca primul sat atestat documentar să fie Turia, menționat prin voința marelui voievod Neagoe Basarab, în anul 1512, februarie 12. Documentul acesta este actul de atestare și pentru Mănăstirea Clocociov, despre care se credea că a fost ctitorita de către Mihai Viteazul. În documente este menționat și satul Pardesti, azi dispărut. El mai apare și în alte documente privitoare la mănăstirea Streharet. Satul sau ocina pardestilor se află între Cireasov și Buicești. Din document rezultă că Mănăstirea Clocociov, din
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Adam (devenit apoi Varvară monahul), împreună cu frații săi Coști, Movila și Dabija (coborați din Aprodul Purice al lui Ștefan cel Mare și Sfânt) s-a hotărât să construiască biserică din temelii. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă că mănăstirea a fost ctitorita de căpitanul Adam la mijlocul secolului al XVII-lea și sfințită la 14 octombrie 1652. La 1685, Mitropolitul Sava și mării boieri confirmă dorința ctitorilor și a egumenului Leontie că mănăstirea să fie închinata Muntelui Sinai. Mai tarziu, la 5 iulie
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
a fost menționat pentru prima dată în anul 1499, fiind păstorit la acea dată de „chir popa Ioanichie”. Fosta mănăstire a fost cumpărată de domnie în anul 1503, împreună cu cinci sate, de la urmașii unui anume Ivan Damianovici și dăruită mănăstirii ctitorite de Ștefan cel Mare. La data de 27 aprilie 1503, după cum precizează pisania aflată pe zidul bisericii, s-a început construirea bisericii Mănăstirii Dobrovăț, ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504). Printr-un hrisov din 6 octombrie 1503, voievodul a
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" (Albă) din Baia este o biserică ortodoxă ctitorită, conform tradiției locale, de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea în satul Baia (județul Suceava). Ea ar fi fost construită după bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467 dintre oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
georgian sub bagratizi iau ființă începând cu secolul al XI-lea importante monumente ale arhitecturii creștine, cum ar fi catedrală lui Bagrat al III-lea din Kutaisi (1003), catedrală Svetitskhoveli din Mtsjeta, catedrală din Alaverdi (începutul sec. XI), mănăstirea Gelați (ctitorita în 1106) sau mănăstirea în stâncă de la Vardzia (1185). Cele mai vechi picturi și mozaicuri monumentale din Georgia datează din secolul al XI-lea și dovedesc influență artei bizantine de la vremea aceea. Demne de menționat sunt frescele și mozaicurile din
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o insulă se află Mănăstirea Snagov, ctitorita în secolul al XV-lea.
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în Țara Făgărașului, căci aici este menționat „Stanciul egumenul”. În vremea lui Mircea au fost continuate daniile către mănăstirea Cutlumusi de la Muntele Athos, ctitorită și dăruită de către înaintașii săi Nicolae Alexandru și Vladislav Vlaicu. Deși nu s-a păstrat hrisovul de danie, un document din vremea lui Neagoe Basarab (1514) menționează: "„unde și prea cinstitul [...] străbunul nostru Mircea voievod a înnoit ctitoria, pe care
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai. În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale, Mănăstirea Horezu (sau „"Hurezi"”), cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de Brâncoveanu sunt Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi. Anvergura averii lui Constantin Brâncoveanu a făcut impresie încă din timpul vieții sale. Este un fapt bine încetățenit că în capitala
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]