386 matches
-
2.23 eV. Când energia unei unde este descrisă în acest mod, pare că unda transportă energia în mici pachete. Această descoperire părea să descrie unda ca pe o particulă. Aceste pachete de energie transportate de undă au fost numite cuante de către Planck. Mecanica cuantică a apărut cu decoperirea faptului că energia unei unde este transportată în pachete a căror mărime depinde de frecvența tuturor undelor electromagnetice ce o compun. Trebuie atrasă atenția că, această descriere ce folosesește termeni precum pachet
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
care se deplasează în linie dreaptă. Deoarece Planck a arătat că energia unei unde este formată din mici pachete, analogia cu comportamentul unei particule a devenit favorită în înțelegerea modului în care lumina transportă energia ca multiplii unei entități numită cuantă de energie. În orice caz, analogia cu comportamentul unei unde este de asemenea indispensabilă în înțelegerea altor fenomene legate de lumină. În 1905, Albert Einstein a folosit constanta lui Planck pentru a explica efectul fotoelectric postulând că energia dintr-un
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
în înțelegerea altor fenomene legate de lumină. În 1905, Albert Einstein a folosit constanta lui Planck pentru a explica efectul fotoelectric postulând că energia dintr-un fascicol de lumină se compune din valori discrete pe care el le-a denumit cuante de lumină, iar mai târziu le-a dat denumirea de fotoni. Conform acestei descrieri, un singur foton de o anumită frecvență transportă o cantitate invariantă de energie. Cu alte cuvinte, fotonii individuali pot transporta mai multă sau mai puțină energie
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
la care un electron poate orbita este o funcție cuantificată a energiei sale. Cu cât un electron orbitează mai aproape de nucleu, cu atât are nevoie de o energie mai mică pentru a rămâne în acea orbită. Electronii care absorb o cuantă de energie egală cu cea a unui foton vor sări pe o orbită mai depărtată de nucleu, în timp ce electronii care emit o cuantă de energie egală cu cea a unui foton vor sări pe o orbită inferioară. Electronii nu pot
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
are nevoie de o energie mai mică pentru a rămâne în acea orbită. Electronii care absorb o cuantă de energie egală cu cea a unui foton vor sări pe o orbită mai depărtată de nucleu, în timp ce electronii care emit o cuantă de energie egală cu cea a unui foton vor sări pe o orbită inferioară. Electronii nu pot primi sau emite fracțiuni de energie din cea a unui foton și astfel nu pot ocupa poziții intermediare între orbitele permise. Orbitele permise
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
și a justificat astfel de ce demonul nu încalcă principiul al doilea când recurge la ele (Ref.4). În analiza sa, Brillouin presupune că demonul își începe acțiunea după ce „vede” unde se află molecula. „A vedea” înseamnă că cel puțin o cuantă de lumină provenind de la o sursă luminoasă aflată în interiorul încăperii este împrăștiată de moleculă și ajunge pe retina demonului. Împreună cu demonul și gazul la temperatura "T" se găsește în interiorul încăperii, în echilibru cu pereții ei (și cu retina demonului), și
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
încăperii, în echilibru cu pereții ei (și cu retina demonului), și radiație electromagnetică, a cărei energie este distribuită după frecvențe corespunzător temperaturii "T", conform formulei lui Planck : formula 12. Pentru a „vedea” o moleculă, retina trebuie să fie impresionată de o cuantă cu o energie formula 13 sensibil diferită de valoarea medie dată de această formulă (ca.0,9 "kT"). Aceasta se poate obține de la o sursă de radiație cu o temperatură formula 14 mai înaltă, inclusă împreună cu o baterie în încăpere: formula 15. Să
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
ul este o cuantă propusă pentru timp, o „unitate” discretă și invizibilă a timpului ca parte a unei teorii care propune că timpul nu este continuu. În timp ce timpul este o cantitate continuă în mecanica cuantică și în teoria relativității generale, mulți fizicieni au sugerat
Cronon () [Corola-website/Science/326304_a_327633]
-
subțire cu o dimensiune minimă a elementului mai mică de 2 f2æm și cu circuite conexe de cuplare a intrării și ieșirii; b. Concepute să funcționeze cu o rată de variație a câmpului magnetic ce depășește 1 x 10^6 cuante de flux magnetic pe secundă; c. Concepute să funcționeze fără protecție magnetică în condițiile câmpului magnetic terestru ambiant; sau d. Având un coeficient de temperatură de mai puțin (mai mic) de 0,1 cuante de flux magnetic/grad Kelvin. 6A007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
ce depășește 1 x 10^6 cuante de flux magnetic pe secundă; c. Concepute să funcționeze fără protecție magnetică în condițiile câmpului magnetic terestru ambiant; sau d. Având un coeficient de temperatură de mai puțin (mai mic) de 0,1 cuante de flux magnetic/grad Kelvin. 6A007 Gravimetre și gradiometre de gravitație, după cum urmează: N.B.: VEZI DE ASEMENEA 6A107. a. Gravimetre concepute sau modificate pentru uz terestru având o precizie statică mai mică (mai bună) de 10 f2ægal; Notă: 6A007.a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
sunt ortogonale când un receptor ideal poate respinge complet semnale nedorite arbitrar de puternice folosind funcții de bază diferite de semnalul dorit. O astfel de schemă este TDMA, unde funcțiile de bază ortogonale sunt impulsuri triunghiulare care nu se suprapun ("cuante de timp"). O altă schemă este OFDM, care se referă la utilizarea de către un singur transmițător, a unui set de semnale multiplexate în frecvență cu spațierea de frecvență minimă exactă necesară pentru a le face ortogonale, astfel încât să nu se
Ortogonalitate () [Corola-website/Science/309781_a_311110]
-
de hidrogen. Acidul sulfhidric este un gaz la temperatura camerei și condiții standard de presiune, datorită moleculelor stabilizate prin interacțiuni mult mai slabe, de tip dipol-dipol. Transferul de energie de la o substanță chimică la alta depinde de "cantitatea" de energie cuanta emisă de aceasta. Totuși, energia termică este de regulă transferată mai usor deoarece fononii responsabilă pentru energia vibrationala și rotationala au un nivel energetic mai mic decât fotonii implicați în transferul electronic. Deoarece nivelurile energetice ale fononilor sunt mult mai
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
1.Din această cauză le sunt asociate propoziții cu valoare de adevăr.Dacă proprietatea în cauză aparține sistemului cuantic atunci propoziției asociate îi corespunde valoarea de adevăr 1, iar dacă proprietatea contrară aparține atunci propoziției îi corespunde 0. În mecanică cuanta,logica cuantică este un set de reguli pentru a da sens propozițiilor care exprimă principiile teoriei cuantice. Această zonă de cautaresi numele ei au apărut pentru prima data in 1936 într-un ziar,articolul fiind scris de Garrett Birkhoff și
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
eso es" - asta este, exact. 1. În Limba spaniolă se folosește de următoarele forme de pronume relative: "que, quien, quienes, el que, la que, los que, las que, lo que, el cual, la cual, los cuales, las cuales, lo cual, cuanto" ("-a, -os, -aș"), "cuyo" ("-a, -os, -aș"). 2. Pronumele "que" este invariabil că gen și număr: "Él niño que está aquí es mi hermano - Los niños que están aquí son mis hermanos". Antecedentul lui "que" poate fi substantiv (nume de
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
gen și număr cu substantivul care urmează. Se poate referi la substantive nume de ființe sau de lucruri: "El escritor cuyos libros estoy leyendo, es un amigo mío". Că sens, este echivalent cu formele "de quien, del cual". 6. Pronumele "cuanto" este variabil în gen și număr ("cuanto, cuanta, cuantos, cuantas"). Formele "cuantos, cuantas" sunt echivalente cu construcțiile "todo lo que, todas las que". Că antecedent pot servi "todo, tanto" sau un substantiv însoțit de "todo" sau "tanto": "Todos cuantos lo
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Se poate referi la substantive nume de ființe sau de lucruri: "El escritor cuyos libros estoy leyendo, es un amigo mío". Că sens, este echivalent cu formele "de quien, del cual". 6. Pronumele "cuanto" este variabil în gen și număr ("cuanto, cuanta, cuantos, cuantas"). Formele "cuantos, cuantas" sunt echivalente cu construcțiile "todo lo que, todas las que". Că antecedent pot servi "todo, tanto" sau un substantiv însoțit de "todo" sau "tanto": "Todos cuantos lo conocen dicen que es inteligente" (Toți care
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
poate referi la substantive nume de ființe sau de lucruri: "El escritor cuyos libros estoy leyendo, es un amigo mío". Că sens, este echivalent cu formele "de quien, del cual". 6. Pronumele "cuanto" este variabil în gen și număr ("cuanto, cuanta, cuantos, cuantas"). Formele "cuantos, cuantas" sunt echivalente cu construcțiile "todo lo que, todas las que". Că antecedent pot servi "todo, tanto" sau un substantiv însoțit de "todo" sau "tanto": "Todos cuantos lo conocen dicen que es inteligente" (Toți care îl
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
al comitetului de redacție al revistei (Cercul de Artă Contemporană, Zürich), apoi membru consiliului de redacție al revistei . Fundamentele științifice ale discursului lupascian sunt: principiul al doilea al termodinamicii, teoria relativității, teorema lui Zermelo, unele aspecte teoretice ale mecanicii cuantice: cuanta de energie a lui Max Planck, descoperirea naturii corpuscular-ondulatorii a luminii (Einstein), principiul de nedeterminare (Werner Heisenberg), principiul complementarității (Niels Bohr), principiul de excluziune (Wolfgang Pauli), descoperirea spinului particulelor - J. Uhlenbeck și S. Goudsmidt, descoperirea pozitronului (Paul Dirac) ș.a. Aceste
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
a enunțat principiul camerei concave, independent de lucrările mai vechi ale lui W. H. Bragg, din același domeniu. Această teorie, care stă la baza dizometriei ionizante, se numește astăzi principiul Bragg-Gray. Alte lucrări ale lui Gray se referă la absorbția cuantelor gama dure și au pus bazele cunoștințelor despre perechile: electron-pozitron. În ciuda succeselor din domeniul fizicii "pure", Gray se simțea tot mai mult atras de radiobiologie. La mijlocul deceniului al IV-lea, acest domeniu al științei se afla abia la începuturile dezvoltării
Louis Harold Gray () [Corola-website/Science/306727_a_308056]
-
că dacă o bucată de chihlimbar este frecată cu o bucată de blană, provoacă o sarcină electrică pe suprafața acestuia, care apoi poate crea o scânteie când este adus aproape de un obiect legat la sol. ul ca o unitate elementară (cuantă) de sarcină electrică rezultă din legea electrolizei a lui Faraday. Considerarea electronului drept particulă elementară purtătoare de sarcină electrică negativă a fost susținută către fizicianul irlandez George Johnstone Stoney în 1874, care a inventat și termenul de electron în 1894
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
electronii standard să fie numiți negatroni, și să se folosească termenul generic de electron pentru a descrie atât varianta cu sarcină pozitivă cât și cea negativă. Astăzi, această utilizare este rar întâlnită. Șerban Țițeica Curs de fizică statistică și teoria cuantelor, Editura All 2000
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
Sir J.N.Lockyer a propus denumirea "heliului" pentru că linia a fost detectată în spectrul luminii lui "Helios" (Soarele!). În același timp, cercetări în fizică (teoriile radiației, "legile lui Planck", "legea lui Wien", etc.) asupra structurii atomice (Rutherford, Bohr, ...) precizează natura cuantelor, dependența spectrului electromagnetic cu lungimea de undă, datorată diferitelor tranziții de energie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, lumea științifică se interesează și de calitatea iluminării și de legătura dintre temperatură și repartiția energiei în spectru. Legea lui Wien, observarea
Spectroscopie astronomică () [Corola-website/Science/329734_a_331063]
-
Spre deosebire de o mărime analogică ale cărei valori se pot găsi în orice punct din domeniul său de variație, mărimea numerică (sau digitală) posedă numai o variație în trepte. Astfel, întreg domeniul de variație este divizat într-un număr finit de „cuante” (trepte elementare) de mărime determinată de rezoluția sistemului, în acest mod, diferența între cele mai apropiate valori numerice nu poate fi făcută mai mică decât această treaptă elementară, ceea ce face ca, principial, reprezentarea informației sub forma numerică să fie legată
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
sau tensiune) asociată acestui bit. În conversia de date un circuit de codificare reprezintă un convertor analogic-numeric. El mai este denumit digitizor sau cuantificator. Divizarea intervalului de variație (tensiune, curent) al unei mărimi analogice într-un număr determinat de trepte („cuante") de amplitudine egală, în scopul exprimării valorii analogice sub formă de număr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic. Mărimea treptelor rezultate în urma cuantificării este egală cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de variație și numărul lor, fiecare astfel
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
amplitudine egală, în scopul exprimării valorii analogice sub formă de număr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic. Mărimea treptelor rezultate în urma cuantificării este egală cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de variație și numărul lor, fiecare astfel de „cuantă”fiind delimitată de două nivele de cuantificare succesive. Dependența dintre mărimea de ieșire a unui convertor și mărimea sa de intrare reprezintă caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre cele două mărimi are întotdeauna o variație analogică iar cealaltă
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]