69 matches
-
se pot plânge de lipsa adepților. Astfel, începând din 1911, artiștii care se pronunță de partea cubismului își expun lucrările într-o sală a "Salonului Artiștilor Independenți" și apoi la "Salonul de toamnă". În 1912, se organizează o expoziție strict cubistă intitulată ""Section d'Or"" la galeria "La Boetie", din inițiativa lui Marcel Duchamp. Cubismul se va răspândi ca urmare a acestor expoziții, dar de multe ori picturile realizate sunt doar o caricatură a operelor aparținând protagoniștilor acestei mișcări artistice. Dintre
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
să deformeze, geometrizeze și cubizeze fără niciun scop și la întâmplare, ascunzând banalitatea lor înăscută și academismul". O excepție o constituie Robert Delaunay, inițiatorul "cubismului orfic" - termen propus de poetul Guillaume Apollinaire - care va crea opere absolut originale de inspirație cubistă. Juan Gris nu numai că reușise să înțeleagă și să-și însușească inovațiile cubiste, dar a știut să atragă atenția asupra existenței altor posibilități de exprimare artistică. Printre artiștii din generația următoare, care au recurs la achizițiile tehnice și de
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
ale lui . Mobilizat în anul 1914, este grav rănit în 1915 și revine la activitatea artistică abia în anul 1917. Își reia opera din punctul în care o lăsase, dar cu timpul se îndepărtează într-o oarecare măsură de stilistica cubistă, realizând minunate compoziții de natură moartă. Începând din anul 1947, munca îi va fi adeseori întreruptă de boală. Colaborează cu Fernand Mourlot, care îi va tipări litografiile. Braque va mai avea încă vreme - între anii 1949 și 1956 - să realizeze
Georges Braque () [Corola-website/Science/298172_a_299501]
-
face să-l privim ca pe un artist tradițional, însă arta lui se dovedește a fi modernă datorită utilizării texturilor antitetice, a jocurilor de lumini. Nimic nu a pregătit însă publicul pentru schimbările fundamentale care au fost introduse de mișcarea cubistă din Franța la începutul secolului XX. Doi artiști proeminenți, Pablo Picasso și prietenul lui, George Braque, au revoluționat această artă redând realitatea prin descompunerea ei în bucăți și reasamblarea ei, de multe ori sub forma unei mulțimi geometrice. Aceasta a
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
din urmă formează așa-numita "Școală Ashcan". În urma expoziției internaționale de artă "Armory Show" (1913) din New York, artiștii americani iau contact cu avangarda europeană. Astfel se creează sincronismul, un stil abstract, care se caracterizează prin ritmul și precizia culorii, aplatizarea cubistă a obiectelor. Artiștii cei mai remarcabili ai acestei perioade sunt: Marsden Hartley (1877-1943), Joseph Stella (1877-1946), Arthur Garfield Dove (1880-1946), Charles Sheeler (1883-1965), Georgia O’Keeffe (1887-1986) și Stuart Davis (1892-1964). În perioada anilor '30, unii artiști americani reacționează împotriva
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
face să-l privim ca pe un artist tradițional, însă arta lui se dovedește a fi modernă datorită utilizării texturilor antitetice, a jocurilor de lumini. Nimic nu a pregătit însă publicul pentru schimbările fundamentale care au fost introduse de mișcarea cubistă din Franța la începutul secolului XX. Doi artiști proeminenți, Pablo Picasso și prietenul lui, Georges Braque, au revoluționat această artă redând realitatea prin descompunerea ei în bucăți și reasamblarea ei, de multe ori sub forma unei mulțimi geometrice. Aceasta a
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
fost unul dintre cei mai buni prieteni ai sculptorului Paul Neagu. Secolul 20 a modificat canonul plastic în pictură și sculptură. Canonul greco-roman a fost înlocuit inițial cu formule extraeuropene, în special africane, iar ulterior cu cel abstract, odată cu mișcare cubistă. Revenirea sculpturii europene la figuratic s -a manifestat în cadrele canonului greco-roman sau, mai rar, prin recuperarea formulelor stilistice proprii artelor primitive. De aceea, recursul deschis al lui Mircea Roman la canonul egiptean - frontal, imobil, atemporal și hieratic- abordat modern
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
în Brazilia. Acolo a devenit cunoscut după ce a executat comenzi de compoziții de mari dimensiuni pentru lucrările de arhitectură din noua capitală, Brasília și marele oraș Săo Paulo. Stilul pictural al lui Romeo Storck se revendică, în parte, de la direcția cubistă, în varianta practicată de André Lhote. Stilul său se caracteriza prin tendința către bidimensionalitate, formele robuste, ușor geometrizate, folosirea liniei pentru construcția formelor și a culorilor aplicate în contururi ferme. Cel mai pregnant, influența mamei se poate observa în peisajele
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
de "<nowiki>'acuarelă peste care s-a vărsat un pahar cu apă'</nowiki>" este respinsă la început de lumea artistică. Expresionismul accentuează căutarile; fauvismul propune culori violente, fără prea mare legătură cu realul. Punctul de turnură îl reprezintă însă mișcarea cubistă, care propune ca formele reprezentate să fie descompuse și apoi recompuse din nou pe pânză. Cubiștii susțin că din moment ce modelul are numeroase fațete reprezentarea "realist-mecanică" (unui model prezentat din profil i se văd doar un ochi și doar o ureche
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
(în ) este o clădire cubistă din Orașul Vechi din Praga, Republica Cehă. Ea a fost proiectată de arhitectul ceh Josef Gočár. Aici se află în prezent Muzeul Cubismului Ceh, iar la primul etaj restaurantul Grand Café Orient. a fost proiectată și construită între anii 1911
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
Cubismului Ceh, iar la primul etaj restaurantul Grand Café Orient. a fost proiectată și construită între anii 1911 și 1912 în colțul format de străzile Celetná și Ovocný trh. Josef Gočár a construit clădirea ca un prim exemplu de arhitectură cubistă la Praga și rămâne, probabil, cea mai celebră. Chiar dacă nu are trecutul istoric al clădirilor baroce ce o înconjoară, Casa Madonei Negre păstrează atmosfera cartierului. Numele său provine de la statueta de piatră în stil baroc, care împodobea inițial una din
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
amplasării sale proeminente în centrul orașului, clădirea lui Gočár a fost supusă unor reguli de armonizare stricte care impuneau ca aspectul magazinului să nu intre în conflict cu spațiul istoric. Clădirea folosește astfel stilul de arhitectură barocă într-o formă cubistă, exemplificând astfel „contextualizarea” arhitecturii cubiste. Există mai multe elemente cubiste la parter și la balconul cu balustradă. Primele planuri ale lui Gočár nu au fost bine primite de autoritatea pentru clădiri istorice a Boemiei. Proiectele ulterioare au încorporat mai multe
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
etaj, fără stâlpi de susținere, a fost o reușită revoluționară în domeniul ingineriei. În unele lucrări științifice, Gočár este descris ca „decorativist” pentru că el a fost în primul rând preocupat de crearea unei fațade în stil cubist în loc de o clădire cubistă. Astfel, este ironic faptul că designul său pentru Grand Café Orient este singurul interior cubist ce a supraviețuit în întreaga lume. Fațada clădirii trebuia să se potrivească ansamblului arhitectonic istoric al zonei, iar mai multe modificări în proiectare și cerințele
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
supraviețuit în întreaga lume. Fațada clădirii trebuia să se potrivească ansamblului arhitectonic istoric al zonei, iar mai multe modificări în proiectare și cerințele de armonizare au forțat anumite compromisuri în ceea ce privește prezența elementelor cubiste. Fațada se îndepărtează de tradițiile modernă și cubistă la cel de-al treilea etaj și încorporează elemente „străine” în scopul de a potrivi clădirea cu casele din împrejurimile sale. De exemplu, acoperișul seamănă cu acoperișul dublu în stil baroc, iar cel de-al treilea etaj are, de asemenea
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
După lucrări de renovare dificile desfășurate între anii 2002 și 2003, clădirea a devenit sediul Muzeului Cubismului Ceh din cadrul Galeriei Naționale din Praga. Cel de-al patrulea și cel de-al cincilea etaj sunt dedicate unei expoziții permanente de artă cubistă întreținute de către Muzeul Ceh de Arte Frumoase. Expoziția se concentrează pe lucrările artiștilor cehi din perioada 1911-1919, când cubismul se afla în zilele sale de glorie atât în artele vizuale, cât și în arhitectură. În martie 2005, Grand Café Orient
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
dezvoltat, de asemenea, idei vizuale desprinse din activitatea lui Cézanne. Stilul său de mai târziu (aproximativ din 1911) a fost puternic influențat de expresionism și cubism. Elemente expresioniste, în special utilizarea culorilor, dar și subiectul artistic, a deosebit curând activitatea cubistă a lui Kubišta (precum pictura Sf. Sebastian din 1912) de cea a fondatorilor parizieni ai stilului cubist Picasso, Braque și Section d'Or. El a studiat teoria culorii, a analizat principiile compoziționale și armonioase ale pictorilor El Greco, Eugène Delacroix, Vincent
Bohumil Kubišta () [Corola-website/Science/336209_a_337538]
-
teoriile sale cu privire la mișcare, culoare, precum și relația dintre muzică și pictură (orfism). În 1911 a participat la întâlnirile Grupului de la Puteaux (Section d'Or). În 1912 a expus pictura "Amorpha. Fugue à deux couleurs" la Salon des Indépendants în camera cubistă, deși el nu voia să fie identificat cu nici o mișcare. "Creation in the Plastic Arts", o carte finalizată de Kupka în 1913, a fost publicată la Praga în anul 1923. În 1931, el a fost un membru fondator al mișcării
František Kupka () [Corola-website/Science/336260_a_337589]
-
atât cititori i, cât și liderii uniunii Mánes au avut reacții negative, el și cu alți pictori s-au retras din grupul Mánes și au fondat Skupina výtvarných umělců (Grupul de Artiști Vizuali), care a fost un grup de orientare cubistă. În jurul anului 1913, el și Otto Gutfreund au realizat unele dintre cele mai vechi sculpturi cubiste produse în întreaga lume. Înainte de Primul Război Mondial s-a mutat la Paris, dar a plecat în Țările de Jos, atunci când a izbucnit războiul
Emil Filla () [Corola-website/Science/336262_a_337591]
-
jocul contrastelor de negru și brun în armonie cu bejurile, griurile și cu albul oferite de nervurile marmurei. Galbenul-lămâie face să vibreze compoziția structurată în linii drepte, curbe și planuri juxtapuse care amintesc estetica hârtiilor decupate și lipite din perioada cubistă a lui Braque. Fernand Leger Natură moartă cu chei Alte două opere rețin atenția: Răpirea de André Masson și Natură moartă cu hering și pâine de Jean Hélion. Prima a fost produsă într-o perioadă în care Masson, după ce se
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]