KorAP: Find »[drukola/base=cubitus & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

100 matches

Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914

mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana vertebral centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între ele cu tot cu scapularul cu 90o, articulația lor la centură deplasâdu-se către partea dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d

Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
centură deplasâdu-se către partea dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului. Centura pelviană: Împreună cu membrele posterioare au suferit o rotație către direcția dorsală facilitând mi facilitând mișcarea femurului către partea dorsală. Îndepărtarea oaselor bazinului face

Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median; - flexia - mișcare prin care două

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
superior este format din patru seamente: umăr, braț, antebraț și mână. Fiecare din aceste seamente prezintă câte un schelet osos. Astfel, la nivelul umărului se descriu davicula și omoplatul, scheletul brațului este format din humerus, la nivelul antebrațului se aăsesc cubitusul și radiusul. Scheletul osos al mâinii este format din 27 de oase așezate pe trei rânduri: 8 sunt oasele carpiene, 5 oase metacarpiene, 14 falanae (2, 11, 12, 18, 20). CLAVICULA (CLAVICULA) Clavicula este un os luna, pereche situat în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
din: - capitul humeral (capitulum humeri) care se articulează cu extremitatea superioară a osului radius - cupușoara radială - și care are o formă sferică orientat anterior; - trohleea humerală (trohlea humeri) în formă de mosor se va articula cu marea cavitate siamoidiană a cubitusului; prezintă două versante: unul extern, mai mic și altul mai mare despărțite de un șanț cu direcție anteroposterioră, oblic de jos în sus și din interior spre exterior; - deasupra condilului humeral și anterior se aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
humeral și anterior se aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa radialis) care prin prezența sa permite mișcările de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei humerale și anterior se aăsește foseta coronoidiană (fossa coronoidea) care permite pătrunderea apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani); - între trohleea și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială. Inervatia humerusului provine din nervul musculocutanat (3, 10, 11, 18, 20). CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este un os luna, pereche poziționat intern, la nivelul antebrațului. în supinația antebrațului este paralel cu radiusul. (Fiaura 31) Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - apofiza olecraniană (olecranon), superioară și posterioară, sub forma unei piramide triunahiulare cu: - baza

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială. Inervatia humerusului provine din nervul musculocutanat (3, 10, 11, 18, 20). CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este un os luna, pereche poziționat intern, la nivelul antebrațului. în supinația antebrațului este paralel cu radiusul. (Fiaura 31) Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - apofiza olecraniană (olecranon), superioară și posterioară, sub forma unei piramide triunahiulare cu: - baza ce face

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
incisura trochlearis) căreia i se descrie pe mijloc o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei; - inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană (incizura radialis) pentru articulația cu cupușoara radială. Corpul cubitusului (corpus ulnae) are formă prismatică, mai voluminousă în partea superioară și căruia i pot descrie: -fața anterioara (facies anterior) este iată în superioară unde se aăsește inserția mușchiului flexor comun profund al deaetelor de la doi la cinci în timp ce în 1

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
la cinci și pătrat pronator; -pe marainea posterioară (marao posterior) în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al deaetelor de la doi la cinci și pătrat pronator, iar în 1/3 mijlocii mușchiul cubital posterior. Extremitatea inferioară prezintă: -capul cubitusului (caput ulnae) care se va articula extern cu mica cavitate siamoidiană a osului radius și inferior cu osul piramidal; -apofiza stiloidă cubitală (processus styloideus) situată intern și posterior față de capul cubital; pe această apofiză se descrie inserția liaamentului lateral intern

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu mica cavitate siamoidiană a osului radius și inferior cu osul piramidal; -apofiza stiloidă cubitală (processus styloideus) situată intern și posterior față de capul cubital; pe această apofiză se descrie inserția liaamentului lateral intern al articulației pumnului; -șanț posterior între capul cubitusului și apofrza stiloidă cubitală în prin care trece tendonul mușchiului cubital posterior. Cubitusul este vascularizat de ramuri arteriale ce provin din artera ulnară. Inervatia este asiaurată de nervi ce provin din nervul ulnar (3, 10, 11, 18, 20). RADIUSUL Radiusul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
stiloidă cubitală (processus styloideus) situată intern și posterior față de capul cubital; pe această apofiză se descrie inserția liaamentului lateral intern al articulației pumnului; -șanț posterior între capul cubitusului și apofrza stiloidă cubitală în prin care trece tendonul mușchiului cubital posterior. Cubitusul este vascularizat de ramuri arteriale ce provin din artera ulnară. Inervatia este asiaurată de nervi ce provin din nervul ulnar (3, 10, 11, 18, 20). RADIUSUL Radiusul este un os luna, pereche situat extern față de cubitusul la nivelul antebrațului. Extremitatea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tendonul mușchiului cubital posterior. Cubitusul este vascularizat de ramuri arteriale ce provin din artera ulnară. Inervatia este asiaurată de nervi ce provin din nervul ulnar (3, 10, 11, 18, 20). RADIUSUL Radiusul este un os luna, pereche situat extern față de cubitusul la nivelul antebrațului. Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: -capul radiusului (caput radii) are formă cilindrică și prezintă la rândul său: - față inferioară care se unește cu restul osului; - față superioară articulară - cupușoara radială; - circumferință articulară pentru articularea cu mica

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: -capul radiusului (caput radii) are formă cilindrică și prezintă la rândul său: - față inferioară care se unește cu restul osului; - față superioară articulară - cupușoara radială; - circumferință articulară pentru articularea cu mica cavitate siamoidiană a cubitusului; -aâtul anatomic (colum radii) care leaaă capul de corpul radiusului; -tuberozitatea bicipitală (tuberositae radii) localizată antero-inferior față de locul unde se unește capul cu aâtul radial; tuberozitatea este locul de inserție terminală a mușchiului biceps brahial. Corpul radiusului are formă de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-internă, plană pentru articularea cu osul piramidal; -externă, plană prin care se realizează articularea cu scafoidul. PIRAMIDALUL (OS TRIQUETRUM) Piramidalul are forma unei piramide cu șase fețe. Fețele articulare sunt: - superioară, convexă participă la realizarea articulației cu extremitatea inferioară a cubitusului prin intermediul liaamentului triunahiular; - inferioară, concavă se articulează cu osul cu cârlia; - externă, plană realizează articularea cu osul semilunar; - antero-internă se articulează cu piziformul. Fetele nearticulare sunt: - posterioară pe care se descrie creasta piramidalului inferior față de care este situat tuberculul piramidal

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și humero- cubitală urmând ca articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
olecraniană. Capitul humeral este sferic orientat spre anterior și lateral extern față de trohlee. Capitul și trohleea sunt despărțite între ele printr-un șanț intermediar condilotrohlean mai evident anterior. Superior și anterior față de capitul se află foseta supracondiliană. Epifiza proximală a cubitusului prezintă 2 apofize: una superioară, posterioară, verticală apofiza olecraniană și alta anterioară, inferioară, orizontală apofiza coronoidiană. între acestea cbuă anterior se formează marea cavitate siamoidiană cea care se va articula cu trohleea. Pe mijlocul marii cavități siamoidiene se formează o

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană pentru articulația cu radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul anterior, ulnar. ARTICULAȚIILE RADIO- ULNARE (RADIO-CUBITALE) (articulations radioulnares) Cubitusul și radiusul formează scheletul osos al antebrațului și sunt unite între ele prin 3 articulații: superioară, mijlocie și inferioară. 1. Articulația cubitală proximală (superioară) Se încadrează în cateaoria articulațiilor tip trohoide. Suprafețele articulare sunt reprezentate de mica cavitate siamoidiană cubitală

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
internă a colului radial. în poziție intermediară a antebrațului liaamentul este destins în timp ce în timpul supinației sau a pronației ligamentul se tensionează limitând mișcările. 2. Articulația radio-cubitală mijlocie Articulația radio-cubitală este sub forma unei membrane interosoase care unește diafizele radiusului și cubitusului ocupând spațiul dintre aceste două oase. Se inseră intern pe marainea externă a corpului cubital iar extern pe marainea internă a diafizei radiale. Se întinde pornind de la tuberozitatea bicipitală radială până la articulația radio-cubitală inferioară. Prezintă un număr variabil de orificii

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
prin care este posibilă trecerea pachetului vascular dintr-o reaiune a antebrațului în alta - aăurile nutritive (12, 18, 20). Dispoziția fibrelor care formează membrana diferă. Astfel, în 3/4 superior fibrele sunt orientate de sus în jos, de la radius la cubitus în timp ce în 1/4 inferior direcția lor este inversă. Această așezare a fibrelor face ca în diferite mișcări forțele de compresiune și de tracțiune asupra membranei să fie repartizate uniform spre cele două oase. Starea maximă de tensiune în care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
antero-posterior în 2 fețe: una inferioară, latero-extern pentru articularea cu osul scafoid și alta inferior, lateral intern pentru articularea cu osul semilunar; - oasele carpiene din primul rând: scafoidul, semilunarul, piramidalul. La articulația aâtului mâinii nu participă direct extremitatea distală a cubitusului ci indirect prin articularea cu un disc articular. Suprafețele osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin. Capsula articulara prezintă un strat fibros extern care se întinde de \a periferia suprafeței articulare radiale și a discului articular până la cartilajele articulare ale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
nervul musculocutanat. MUȘCHIUL BRAHIAL (m. brachialis) Originea este pe: - buza inferioară a tuberozității deltoidiene; - fețele laterală și medială ale humerusului sub inserția terminală a mușchiului deltoid; - ambele septuri intermusculare ale brațului. Inserția terminală se descrie la baza procesului coronoid al cubitusului. Raporturi: - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Acțiunea: - este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
humerusului, poartă denumirea de mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR (m pronator teres) Originea se realizează prin două fascicule: - unul humeral, la nivelul feței anterioare a epicondilului medial; - al doilea ulnar, pe fața medială a procesului coronoid al cubitusului. După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) (m. flexor carpi ulnaris) Originea se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu nervul ulnar. Inserția terminală este la nivelul osului pisiform. Raporturi: - cu nervul ulnar aflat între capetele de origine ale mușchiului; - acoperă mușchii flexor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]