71 matches
-
puii străini, / Da neagra privighetoare / Cara apă din izvoară / Și da la pui să nu moară."289 În imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te la puica și-i spune / Să facă puica ce-a face / Să-mi trimeată doru-ncoace, / Că de dor nu știu ce-oi face."290 Uneori, în lirica subiectivă, cucul devine un element de comparație, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cracă-n cracă, / Să văd lumea cât e largă / Și pe mândra mea cea dragă, / Cucul netezându-și penele / Ca mândra sprâncenele."303 În satul patriarhal, cucul prevestea nu numai destinul individual, al fiecăruia în parte, ci și destinul întregii comunități: "Cucule cu pană sură, / Cântata-ai la noi pe șură / A amar, nu-a voie bună; Ai cântat as`-primăvară / A jale ș-a rău în țară; / Ai cântat pe-un mușuroi, / Tot a jale și-a război. / S-o dus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de cuc / Vine vremea să mă duc... / Să mă duc în sat străin, / Unde n-am nici un vecin, / Numai frunza și iarba, / Care-i în toată lumea..."306 Tragismul unui destin implacabil este destrămat prin antropomorfizarea cucului care devine confesor liric: "Cucule cu pene sure, / Du-te la maica de-i spune / Că unde m-a dat nu-i bine! Patu mi-i de mărăcine / Și perna-i de rogojine. Foicică foaie lată, / Lasă vântul să mă bată / Și soarele să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copile frumușele, / La neveste tinerele, / Cu care-am crescut cu ele."308 Eliberarea din carcera destinului este ilustrată de repetiția gradată "să deschidă" și de anadiploza "să mă duc", cucul având rolul unui intermediar între lumea binelui și lumea răului: "Cucule cu pene rare, / Nu cânta pe cremănare, / Că plâng înăuntru tâlharii. Du-te-n codru și-i cânta, / Unde lucra mândra mea. / Tu să-i spui, cuce, așa: / Ca să-și vândă rochița, / Să-mi descuie temnița; Să-și vândă mărgelele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea le spune: Cucule, cucule, hăi, / Schimbă-ți glasul tău cu al meu! Eu glasul nu l-oi schimba, / C-al meu glas cine-l aude, / La toți face voie bună, / D-a ta față cine-o vede, / Nu mai calcă iarbă verde. / Frunză
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea le spune: Cucule, cucule, hăi, / Schimbă-ți glasul tău cu al meu! Eu glasul nu l-oi schimba, / C-al meu glas cine-l aude, / La toți face voie bună, / D-a ta față cine-o vede, / Nu mai calcă iarbă verde. / Frunză verde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a timpului diurn sau nocturn, pasărea prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceluia și norocul - și-apoi acel lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că se vor căsători curînd; dacă însă cîntă, apoi se ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
penele Ca mîndra sprîncenele. ” Bucuriile ce le simte omul provocate de schimbările anotimpului sunt Împărtășite și de lumea păsărilor, cărora omul le-a Împrumutat darul vorbirii ca să mărturisească și ele bucuriile ce le simt În aceste plecări și veniri. Exemplificăm : ,, - Cucule ce cînți pe lunci, Vara vii, toamna te duci. -De-ași mînca iarna pămînt Vara tot viu să vă cînt. Să mănînc frunză de fag Să-i cînt, codrului cu drag. Să beau apă din izvor Să cînt codrului cu dor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
valesiacae, Fraxino Cotinetalia -Holosteum umbellatum L. ssp. umbellatum (Cuișoară) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L8T6C5U3RXNX, Koelerio - Corynephoretea, Festuco Brometea -Lonicera xylosteum L. (Caprifoi) - Ph., Euras. Frecv., se.go.-e.bo.; L5T5C4U5R7NX; Querco - Fagetea, Abieti - Piceion, Tx. *Lychnis flos cuculi L. (Floarea cucului) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T5C3U6RXNX, Molinietalia, Arrhenatheretalia, Magnocaricion elatae *Silene alba (Miller) E. H. L. Krause (Melandrium album (Miller) Garcke) (Opaiță) - T.-H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L8TXCXU4RXN7; Artemisietea, Galio - Urticetea -Silene vulgaris
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
au trebuit atâtea lucruri în casă? Îți pare rău că ai adunat așa de multe? Da. Ce rost au toate lucrurile astea? După câteva minute de tăcere, am avut amândouă senzația că stăm le priveghiul ei. Cânta o melodie: „ Cântă cucule și spune Care-i rostul meu pe lume Să trăiesc bine în viață, Or să strâng să bag în traistă. Patru scânduri late Lipite de spate, Atâta pot lua cu mine. Ce folos că am de toate, Că viața mi
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
esula), Iarbă tare, Iarbă bună (Euphorbia dulus), Breiu (Mercurialis perennis) Familia Polygalacee. Rodolina (Polygala major, Polygala vulgaris, Polygala amara) Familia Caryphylacee. Cocoșel roșu, Floare domnească, (Dianthus carthausianorum), Cocoșel (Dianthus giganteus, Dianthus heuteri, Dianthus armeria, Dianthus silvaticus), Cocoșel domnesc (Lychnis flos cuculi), Cocoșel turcesc, Gușa găinii (Silene antiloparum), Lin (Silene armeria), Struna cocoșului (Silene gallica, Silene dubia, Cerastium triviale), Crăcele (Cerastium cerastoides), Cornuț (Cerastium arvense), Rocoină (Stellaria friseana, Stellaria uliginosa, Stellaria subulata, Stellaria holostea, Stellaria graminea), Steluțe (Stelaria nemorum), Năsiparniță (Moehringia trinervia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn rău și ea se alunga spunându-i-se: „Sărcăli-ț-ai de cap!”. Cucul, pasăre mult așteptată, le răspunde fetelor la întrebarea: „Cuculi, cuculi, câți ani mi-i da, până m-oi marita?”. El cântă de un numar de ori, indicând numărul anilor. Se știe că această pasăre vine la „Blagoveștenie”, adică la Bunavestire, iar oamenii consideră că e bine să aibă bani la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
faptul că lumea te asculta, te iubește.”" A urma colaborările cu casele de discuri ElectRecord, Roton, Glas Transilvan și cu Vasile Chiorean, Alexandra Gibescu, Adrian Ștefănescu, Ana Chiorean, Cătălin Muraru. Printre cele mai cunoscute melodii cantate de Aurel Tamâș sunt "Cucule pasăre mândră", "Nu-i român că ardeleanu", "Viața trecătoare", "Floare de melin" ș.a.
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
o mîndră tare dulce / De-ar fi circiuma-n pădure / Pădure, înaltă ești / Cînd eram în vremea mea / I-auzi ceasul ,bate unu. Tot în anul 1984 ,dar spre sfîrșitul anului , înregistrează al treilea album, care cuprinde 11 melodii ,album intitulat "Cucule cu pana sura", tot cu Orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cît îi muntele de-nalt / Cucule cu pana sura / Afară ploua și tuna / Pe la toate casele / De-aș avea căi și căruță / În grădina
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
Tot în anul 1984 ,dar spre sfîrșitul anului , înregistrează al treilea album, care cuprinde 11 melodii ,album intitulat "Cucule cu pana sura", tot cu Orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cît îi muntele de-nalt / Cucule cu pana sura / Afară ploua și tuna / Pe la toate casele / De-aș avea căi și căruță / În grădina la mîndră / Pe poteca dintre vii / Cucule cu pene roșii / Cîte flori pe deal am pus / Sus pe malul Jîjiei / Bate vîntul
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cît îi muntele de-nalt / Cucule cu pana sura / Afară ploua și tuna / Pe la toate casele / De-aș avea căi și căruță / În grădina la mîndră / Pe poteca dintre vii / Cucule cu pene roșii / Cîte flori pe deal am pus / Sus pe malul Jîjiei / Bate vîntul prin secara. În anul 1987 înregistrează al patrulea album,cu 13 melodii ,album intitulat " La umbră unui agud",cu orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
cetățean de onoare al comunei Teaca din județul Bistrița Năsăud, iar casă de cultură a comunei îi poartă numele. La 13 iulie 2012 i s-a acordat distincția de cetățean de onoare al municipiului Bistrița. Primul disc apărut se intitulează Cucule ce pene porți și a fost înregistrat cu orchestră radio București dirijata de George Vancu. Următorul disc imprimat la Electrecord București, pe vinilin(!) s-a intitulat Drag mi-i badea subțirel ( 16 piese). Au urmat numerase compact discuri ( CD) și
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
de George Vancu. Următorul disc imprimat la Electrecord București, pe vinilin(!) s-a intitulat Drag mi-i badea subțirel ( 16 piese). Au urmat numerase compact discuri ( CD) și casete audio. La Studioul Glas Transilvan din Cluj Napoca - CD -ul și casetă Cucule ce pene porți ( 16 piese noi), La studioul Sonex din Zalău, casetă și CD-ul Zi-mi ceteraș zi-mi cu foc ( 12 piese ), În 1992, dublul compact disc M-o făcut mama jucând ( 16 piese) și Poruncit-o badea
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
din țara-ntreagă"” de Mircea Neagu, „"Mama"” de G.D. Kiriac, „"Sârba pe loc"” de Gheorghe Danga, „"Răsunet de la Crișana"” de Ion Vidu, „"Visul marilor străbuni"”, „"Românie, stindard de libertate"”, versuri de prof. Iulian Suciu, muzica de Ioan Chezan, prelucrarea folclorică „"Cucule, de unde vii?"” aparținând profesorului și dirijorului Ioan Chezan, distinsă cu premiul II la faza republicană a Festivalului „Cântarea României”. Abordarea creației corale românești în ipostaza ei cultă și populară a avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă au
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
repertoriului abordat: „"Heruvic"” de Ioan Chezan și Eugen Pînzar, „"Ave Maria"” de Marius Cuteanu, „"Colind din Sălaj"” și „"Mare hibă-i la Jibău"” de Dariu Pop, „"Baladă"” de Alexandru Ivășcanu, „"Duce-m-oi și n-oi veni"” de Adrian Pop, „"Cucule, de unde vii?"” de Ioan Chezan, „"Ce vii bade târzior"” și „"Hai sură"” de Augustin Bena. Muzică românească Muzică religioasă Lucrări corale din literatura muzicală universală Lucrări vocal-simfonice
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]