156 matches
-
14 - 18 Cal. Crângași - nr. 12 Cal. Crângași - nr. 2 - 10 Cal. Crângași - nr. 24 - 30 Cal. Crângași - nr. 20 - 22 Cal. Crângași - nr. 32 - 38 Cal. Crângași - nr. 40 - 44 Cal. Crângași - nr. 46 - 140 Str. Crivina *(D) Int. Cucuruzului Str. Denta Str. Distincției*(D) Str. Doftănetului*(D) Str. Dr. Dimitrie Brândză Str. Dr. Ernest Djuvara Int. Dr. Mihail Emanoil Severin Str. Dr. Mihail Emanoil Severin Str. Drajna Int. Drumul la Roșu Str. Dudului Int. Dușului Str. Ecaterina Varga Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
în aceeași Secție de Genetică a plantelor a AȘM. Și-a susținut teza de candidat în științe agricole (doctor în științe) la Chișinău în anul 1970 cu tema: ,Jzucenie țipă țitoplazmi, urovnea nasâșcenia i vliania mesta reproducții sterilinâh analogov linii cucuruzi pri ih ghibridizații". Între anii 1974-1975 a fost șef de laborator la Institutul de Cercetări științifice pentru Porumb și Sorg (AȘP ,Hibrid", actualmente Institutul Fitotehnie ,Porumbeni"). În anul 1975 este ales prin concurs în funcție de conferențiar universitar la catedră de Ameliorare
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
Institutului Agricol din Chișinău. Gradul științific de doctor în biologie (doctor habilitat în științe) 1-a obținut în anul 1984 la Institutul Ucrainean de Cercetări științifice în Fitotehnie, Ameliorare și Genetică “B. Iuriev" din Harcov pe tema: ,Ulucișenie cacestva zerna cucuruzi selectionno-gheneticeschimi metodami". În mai anul 1986 a fost ales prin concurs profesor universitar la catedră de Ameliorare și Producerea Semințelor. Activează în calitate de șef al catedrei de Ameliorare, Genetică și Biotehnologie a culturilor agricole a Universității Agrare de Stat din Moldova
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
tăriile cerului. Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile, Se strecoară În fibra ființei mele tulbură, trezește un dor de necuprins de neînțeles, un dor de risipire, un dor de Înălțare, și un dor de moarte. Cântec vechi Cucuruz de pe ierugă Mă pusei la mândra slugă Pe opinci și pe obiele și pe buze subțirele. Am slujit un an și-o vară Doar pe o țâră de căpară. Când să-mi capăt toată plata S-a măritat fata. Scara
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Popovici și se potrivește și cu spiritul optimist al imnului: Alte cântece românești cu melodia aceasta sunt: cântecul umoristic "Carul cu boi", popular în rândurile evreilor moldoveni sub numele de "Hăis-Cea!" (în Yidish: "Ois-Scha") și, similar doar în prima parte: "Cucuruz cu frunza-n sus", cules în nordul Ardealului și pus pe note de compozitorul Guilelm Șorban. Înaintea lui Shmuel Cohen ca și cum după el au mai fost diverse încercări de a compune melodii pe versurile lui Imber, una dintre ele fiind
Hatikva () [Corola-website/Science/298208_a_299537]
-
pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb); • regionalisme fonetice - forme cu circulație restrânsă a unor cuvinte de uz general: bărbat (bărbat), dește (degete), gios (jos), frace (frate) etc; 3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuințate de anumite persoane cu intenția de
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
care s-a extins cultura porumbului, a cartofului și pomăritul. Muncile agricole și cele gospodărești se desfășurau după calendare impuse de autorități „la comandă”, respectiv: „slobosul” la cules, al adusului „bucatelor” de pe câmp, „slobosul” ciurzilor pe miriști, prin „otrăvuri” sau cucuruze etc. Toate aceste „campanii” erau anunțate din timp la „poruncile” din fața bisericii în zile de sărbătoare, prin „suflarea trânghiței” sau bătutul „dobei” prin sat. În anii în care producția agricolă era nesatisfăcătoare, regimentul ajuta cu cele necesare familiile grănicerilor, urmând
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Băneasa din regiunea Constanța și apoi (după 1960) la raionul Adamclisi din regiunea Dobrogea. În 1968, ele au revenit la județul Constanța, reînființat, iar comuna Abrud a fost desființată și inclusă în comuna Adamclisi. În urma reformei administrative din 1968 satul "Cucuruz" (în trecut "Iusuf Punar") a fost comosat cu satul "Urluia". În comuna Adamclisi se găsește situl arheologic de interes național, ce cuprinde cetatea Tropaeum Traiani datând din secolul al II-lea e.n., precum și urmele unei basilici și ale unei necropole
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
ul ("Zea mays" ssp. "mays", regional "păpușoi", "cucuruz") este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. ul aparține familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
sunt judele și juriștii, în rândul cărora și un Ion Meteș și un Ion Mărcuș. Spun că slujba au făcut-o nu după urbariu, ci după contract, 2 zile pe săptămână. Dijmă au dat a zecea din semănături, anume din cucuruz, din grâu, din alac, din ovăz, din cânepă. Deasemeni din miei, din porci, din stupi. Hotarul lor e și acum împărțit în două câmpuri (fordulașuri). Pământul e slab, partea de sus, mai mare, e pe dealuri, produce mediocru e spălată
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
și sfâșie, / și, rupând ca dintr-o pradă vie, / de pe bot îi curge sângele genunii". (Radu Gyr, "Balade", București, Editura Gorjan, 1943, p. 13 sq.). În ciclul secund, "Cântece", autorul trece prin rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
următoarele: Ambele mori erau construite din piatră și cărămidă, randamentul lor fiind foarte mic, bătrânii amintindu-și că „sara băga-i în coș o feldără de boane și dimineața aveai făina gata măcinată”. În aceste mori se măcina doar porumb (cucuruz). Grâu nu s-a măcinat în sat decât începând din anul 1930 la o moară electrică adusă-n sat de Ștefan Nicula din Hașag, moară existentă și la sfârșitul secolului al XX-lea. Până în anul 1930, racovicenii măcinau grâul în
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregatite de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obține drept
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii spun „albie”, ardelenii numesc același obiect „troacă”; la primii „porumb”-ul este "poromb", la ceilalți "cucuruz". Graiurile băieșilor păstrează și unele arhaisme, elemente care nu se mai găsesc astăzi nici în graiurile din România. Bunăoară, în graiurile muntenești din Baranja se întâlnește [e̯a] în loc de [e] în poziție accentuată, de exempul „vearde”, „vorbeaște”, „rumâneaște”. Un
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Da, ție îți place Goga, de ce m-ați dus de lângă boi, de ce m-ați dus de-acasă, deși ești la a treia generație care a părăsit boul, tot la coarnele lui te gândești, ca la o zeitate, boul Apis, și cucuruzul, în care n-ai intrat niciodată, hai, tată, pa, te sărut, eu am plecat", zise ea obidită, și se ridică și își îmbrățișă iar mama, parcă ostentativ, adică ea, mama, n-avea idei (și în general ce bine e să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și alții. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colăci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregătite de gazdă sau aduse de celelalte femei. După venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obtine drept
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
tribunalul ecleziastic își întrerupe programul obișnuit. Împricinații aflați deja în capitală fie rămân aici, fie cer încuviințare de la mitropolit de a pleca pe la casele lor. Fiind în săptămânacea mare din preajma Paștelui „când judecățile nu se țin“, popa Radu din satul Cucuruzi, județul Vlașca, cere voie să părăsească curtea Mitropoliei, promițând că se va întoarce „luni după duminica Tomii“. De asemenea, programul de judecată este jalonat de calendarul agricol. Lucrul la câmp în primăvară și la cules în toamnă rare fiază prezența
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Înregistrează sistemul oneros de cote și obligații către stat sau pericolele profilate pe fondul colectivizării, de confiscare a muncii și proprietății după modelul sovietic al colhozurilor: A trebuit să cumpărăm grâu din Vechiul Regat, Teleorman, pentru a plăti cota de cucuruz și crumpei. În această iarnă ș1952 - n.n.ț nu am tăiat nici un porc și acum am simțit colții foamei 23. Am văzut oameni care veneau plângând după ce primeau obligația de predare, făcută de așa-numiții oameni ai dreptății, dar care
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a da moșu mălai Și ți-a da și cucuruz Și malaiu' lui Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
anume: sau prin semănarea seminței de crin din mână, sau prin răsădirea copacilor tineri din shoala de copaci sau răsadniță. Cel întâi lucru este a ave sămânță bună, care se poate strânge la Ceahlău, sau a se cumpăra de aiure. Cucuruzii de sămânță de crini să se strângă numai de la arbori bătrâni de 50 pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cucuruzii de sămânță de crini să se strângă numai de la arbori bătrâni de 50 pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de crin să vor pute adresa la Viena, la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]