116 matches
-
văi ascunse de pădure, se strecoară doi afluenți timizi: Poiana (Valea Lingurari sau Pelihaciu) și Duruitoarea care se înfurie doar când precipitațiile depășesc limitele normale. Spre sud, pe distanță de 3-4 km se aliniază în șirururi aproape paralele spinări de “cueste” și văi, parțial împădurite, ce coboară lin până dispar în fața albiei Bașeului superior care secționează, tot de la vest la est, zona cea mai îngustă a comunei. Aici, la mijlocul traseului suhărean, Bașeul are o “piață” de adunare a apelor, a majorității
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
a majorității afluenților săi de pe arealul comunei. Peisajul zonei de nord te duce cu gândul că te afli în ținutul depresiunilor bucovinene. Aspectul de depresiune este întărit de priveliștile “luate”de pe alte două puncte cu frumoasă vedere: fie de pe fruntea cuestei Coasta Morii de la vest de Smârdan, fie cea de pe Dealul Viei din nordul Plevnei, dar ambele spre aceeași direcție, a Comăneștilor. Partea sud-estică și sudică, adică cea de la miazăzi de DN 29A, primește aspectul general al nordului Câmpiei Moldovei: zonă
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
de eroziune să se diminueze în activitate, dar și ca extindere. Reîmpăduririle au avut un rol deosebit, exemplu în N satului Recea, la V de satul Războieni. Trecerea dintre cele două zone se face prin abrupturi de eroziune diferențială și cueste, afectate de procese de eroziune acumulativă recente, ca efect al despăduririlor masive. Efectul masivelor despăduriri a fost cel de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ar fi de așteptat la debitul mediu actual al râurilor. În cuprinsul lor se disting frecvent 2 - 3 trepte cu altitudini relative de 1-7 m. În ceea ce privește clasificarea acestui podiș, Gr. Posea (2002) îl numește podiș cu largi suprafețe structurale și cueste proeminente pe roci sarmatice ( calcare, gresii, argile). Întreg acest podiș este o suprafața structurală înclinată spre sud, pe care domină văi consecvente colectate de două văi subsecvente - Bârladul superior și Racova. Putem concluziona că cel mai dezvoltat relief structural de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
desfășoară în cadrul acestui bazin. Astfel, pe unitățile de platou unde eroziunea este areolară, iar grosimea depozitelor superficiale este mai redusă, conținutul de argilă crește ușor spre baza profilelor de sol, indicând astfel apropierea substratului argilomarnos. În cazul glacisurilor (reversurilor de cuestă), fracțiunea argiloasă prezintă o valoare mai mică în partea mijlocie a profilului de sol, fapt ce se explică printr-un aport suplimentar de argilă în stratul superior, datorat spălării și transportului materialelor fine din zonele mai înalte. Depozitele văilor consecvente
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în trepte; · la est de localitatea Cucuteni cu alunecări sub formă de valuri; · la est de localitățile Cucuteni, Sinești, unde sunt prezente alunecările sub formă de cuiburi; · pe versanții puternic înclinați cu deluviu gros și roci variate, pe frunțile de cuestă și abrupturi cuestiforme, unde se dezvoltă alunecările de teren mixte: la Giurgești, Osoi, Buda; · la Vașcani, nord-vest de Costești, zone în care alunecările sunt sub formă de hârtoape; · între Buznea și Cotârgași, unde se întâlnesc alunecările curgătoare; · în zona satului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros care a pus în evidență, în urma defrișării pădurii, un sol deschis la culoare). - Coasta Candachia (relief abrupt de cuestă cu frecvente alunecări de teren); - D. Chicerei- "deal cu formă conică" sau de acoperiș de casă, având și sensul de "deal cu pante repezi"; -D. Gorgana - semnifică o "movilă înălțată deasupra unui mormânt străvechi" (în imediata apropiere fiind amenajat cimitirul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
0,30-0,40 km/km2 și 10% sub aceste valori. Relieful Podișului Bârlad este tipic deluros, fiind o subunitate geomorfologică etalon, având în partea nordică un relief structural, reprezentat prin văi consecvente (majoritatea afluenților Bârladului), subsecvente (Bârladul superior, Racova, Lohanul), cueste (Coasta Racovei, Bârladului, Lohanului) sau suprafețe structurale dispuse sub forma unor niveluri distincte (Repedea, Tansa-Suhuleț, Ipatele, Șcheia). În lipsa unor dovezi paleoclimatice și paleovegetale, aprecierile privind clima și vegetația sunt utile în contextul înțelegerii situației actuale și au mai puțină relevanță
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
majorități a afluenților Bahluiului, precum și bazinelor de recepție ale organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de 160-200 este legată de arealele cu o densitate și o adâncime mare a fragmentării reliefului precum și în zona de cueste a văilor Buhalnița, Scobinți, Bariș, Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Relieful structural Aspectul de monoclin al cuverturii sedimentare în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari este ilustrat, înainte de toate, de orientarea și înclinarea generală pe direcția NNV-SSE a culmilor și văii Bahluiului, de prezența platourilor structurale și cuestelor. Aceasta depinde desigur și de natura rocilor, în general moi, argilo nisipoase dar și cu sectoare ce dispun de intercalații mai rezistente la eroziune (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). 3.1.1. Platourile structurale Prezența la suprafață sau în apropiere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
panta să se reducă considerabil. Văile secundare, de tip subsecvent, prezintă o orientare perpendiculară pe direcția înclinării stratelor, sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal și însoțite de versanți-cuestă. Din categoria văilor subsecvente flancate de un versant de cuestă fac parte valea pârului Buhalnița (în amonte de satul cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
subsecvente flancate de un versant de cuestă fac parte valea pârului Buhalnița (în amonte de satul cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și izolate sub forma unor dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter de cuestă orientați spre Dealul Mare (Dealul Cătălina, Dealul Litenc-Lupăria, Dealul lui Vodă) la vest. În plus, în constituția lor, alături de unele prundișuri bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și adâncă, cu versanții înclinați pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE" (V. Băcăuanu, 1980),numită și "Coasta Hârlăului" (V. Tufescu, 1937), se dezvoltă între rama înaltă a platourilor structurale care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de aer este sub 5m/s (4,8 m/s din direcția nord-vest și 3,7 m/s din direcția nord). Masele de aer capătă un caracter foenal la coborârea de pe dealurile mai înalte în zona de contact, traversând oblic cuesta 1. Circulația maselor de aer este influențată de mișcarea vânturilor pe direcția nord-vest și nord, apoi cele de pe direcția sud-est și sud fiind însoțite de geruri iarna și de secetă vara. Vântul cel mai caracteristic este cel din nord - est
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
peninsulei și în Iordania, unitățile morfo structurale au o structură de platformă bietajată, unde soclul precambrian este acoperit cu o cuvertură sedimentaro-eruptivă pe care s-au dezvoltat podișurile Shammar-Tuwaiq și Dahnă și câmpia Al-Ahsă, cu un variat relief structural de cueste, suprafețe erozivo structurale și văi structurale, formate pe gresii, calcare, marne și nisipuri mezozoice, dispuse monoclinal. Africa arabă este de asemenea dominată de structuri tabulare ale soclului precambrian african, expus de-a lungul erelor geologice factorilor de modelare subaeriană. Eroziunea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Țară de Sus / Toată faima ți s-a dus / Acu cinci sute de ai / Numai codru îmi erai! în conspect Eminescu, Grajduri pe scaune pliante burțile în brațe, mașinile "Cielo", cazul îngrozitor al cetățenilor la picnic, lutul crestelor în verdeață cueste, frămîntături pe fiertura zilei, moment solemn al desțărării în pădure. XXV. URSOAICA VINE DE LA BÎLEA-LAC Iași Pașcani Ploiești Sud București Basarab Pitești Rîmnicu Vîlcea Sibiu Vințu de Jos Tîrgu Mureș Deda Gheorghieni Miercurea-Ciuc Comănești Adjud Pașcani Triaj Iași Joi, 23
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numeroase, existând și legături de rudenie între oamenii aceluiași crâng. CROV adâncitură de formă circulară sau ușor alungită, formată într-un strat loessoid în urma procesului de tasare. COȘ VULCANIC canal vertical pe care lava iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un versant abrupt, cu pantă contrară înclinării stratelor și dintr-un versant prelung, de aceeași direcție cu înclinarea acestora; sinonim: coastă. CULOAR spațiu depresionar alungit și îngust, bine delimitat de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cu perioada de trecere din prima epocă a fierului (Hallstatt) în cea de a doua (La Tene). Probabil că în județul Iași existau cel puțin două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Între Șanțuri" (com. Țibana)ultima având o suprafață de cca. 16 ha-, cetatea Marcodava de. la Mogoșești și cele din Șcheia (o cetate mare ș i 24 de cetăți rotunde), Țuțora, Comarna, Răducăneni, Moșna etc; valurile de pământ conectate la cuestele și la abrupturile cu excarpări, care realizau ranforsările intercetăți, precum cele de pe Dealul Ș anțurilor (com. Dagâța), de la Vadul Vejei (com. Țibana), "de pe marginea pădurii Țibăneștilor", de la Poiana de Sus (com. Țibana), de pe Dealul Cireș (com. Mădârjac), de pe Dealul Voineș
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]