85 matches
-
mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rate, giste, lebede, pescăruși, cufundari, nagiti, cocori etc. Apariția în tundra a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
importante din viața sa și a discipolilor săi. Traseul are 65 de km, începe în Nazaret și se termină la Capernaum. În lacul Tiberiada trăiesc diferite specii de pește iar pe maluri se află de asemenea păsări și animale precum cufundari, pelicani, broaște țestoase și răci de apă dulce. Sistemul complex de canale de irigații face posibilă cultivarea bananierilor, a curmalilor și a vitei de vie. În regiunea lacului, clima este subtropicala, cu temperaturi medii multianuale de +14 °C în luna
Marea Galileei () [Corola-website/Science/311766_a_313095]
-
fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta") sau fluierar de mlaștină ("Tringa
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta") sau fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"). Reportaj
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
Cufundarul mic ("Gavia stellata") este o pasăre migratoare acvatică din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor. Are între 55și 67 cm lungime. Cufundarul mic este greu observat în timpul iernii, datorită nunaței gri
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
Cufundarul mic ("Gavia stellata") este o pasăre migratoare acvatică din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor. Are între 55și 67 cm lungime. Cufundarul mic este greu observat în timpul iernii, datorită nunaței gri de pe penele de deasupra și celor albe din partea de jos a corpului. În perioada împerecherii dobândește o culoare roșiatică pe gât (în limba engleză fiind numit Red-throated Diver). Este mâncător de
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
datorită nunaței gri de pe penele de deasupra și celor albe din partea de jos a corpului. În perioada împerecherii dobândește o culoare roșiatică pe gât (în limba engleză fiind numit Red-throated Diver). Este mâncător de pește, însă consumă câteodată și plante. Cufundarul mic este membru al speciei cufundatoriilor cu o lungime a corpului cuprinsă între 55-67 cm, cu o deschidere a aripilor de 91-110 cm și are o greutate de aproximativ 1,4 kg. Masculii și femelele arată similiar, doar că masculii
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
deschidere a aripilor de 91-110 cm și are o greutate de aproximativ 1,4 kg. Masculii și femelele arată similiar, doar că masculii au tendința sș fie mai lați și mai grei. Penajul de iarnă este mai deschis decât al cufundarului polar, cu mai puțin gri pe partea posterioară a gâtului, iar ochiul de obicei este înconjurat de un alb curat; spatele este stropit cu puncte mici albe iar flancurile corpului sunt de culoare închisă. Cuibărește în nordul Europei (în general
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
sau pe mare pentru a pescui. Iernează deobicei pe mare. Când înoata își ține deseori capul și ciocul (subțire și ușor arcuit în sus) îndreptate în sus. Vara e ușor de recunoscut după gâtul maro-roșiatic. În zbor se aseamănă cu cufundarul polar (Gavia arctica), dar poate fi diferențiat pe baza picioarelor mai puțin proeminente, a spatelui mai bombat, a gâtului încovoiat, a bătăilor din aripi mai rapide și a aripilor îndoite mult spre înapoi. Masculul emite un strigăt nupțial puternic repetat
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
arroo-arroo-arroo". Totodată emite un strigăt plângăreț "eeeh". Strigătul cel mai frecvent auzit se aseamănă cu sunetele rapide emise de gâscă în zbor "gac-gac-gac-gac". În zbor poate atinge viteza de până la 78 km/h. Ca și ceilalți membri ai familiei cufundătorilor, cufundarul mic își pierde penele dintr-o dată, devenind astfel incapabil să mai zboare pentru 3-4 săptămâni. Spre deosebire de ceilalți membrii ai familiei cufundătorilor care își pierd capacitatea de a zbura la sfârșitul iernii, cufundarul mic își pierde capacitatea de a mai zbura
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
h. Ca și ceilalți membri ai familiei cufundătorilor, cufundarul mic își pierde penele dintr-o dată, devenind astfel incapabil să mai zboare pentru 3-4 săptămâni. Spre deosebire de ceilalți membrii ai familiei cufundătorilor care își pierd capacitatea de a zbura la sfârșitul iernii, cufundarul mic își pierde capacitatea de a mai zbura începând cu luna august până în noiembrie. Ambii, atât masculul cât și femela, participă la construirea cuibului. Cuibul este de obicei o platformă ușor adâncită (câteodată din noroi și plante). Femela depune două
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
tot de către femelă. Ouăle au o culoare verzuie sau una maroniu-măslinie, pătate cu negru și măsoară aproximativ 75 x 46 milimetri iar masa este de 83 de grame, din care 8% este coaja. Incubația ouălor începe după depunere. Puii de cufundar mic sunt hrăniți de ambii părinți, la început cu nevertebrate iar mai apoi cu pești mici pe o perioadă cuprinsă între 38-48 de zile. După această perioadă, masculul și femela îi vor neglija pe pui pentru a-i îndepărta de
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
lagomorfele sunt, de asemenea, o hrană importantă; în Scoția concurează direct cu acvila de munte ("Aquila chrysaetos") pentru hoituri. Se hrănește cu pești vii de apă dulce sau de mare, mai ales cu cei găsiți lângă suprafață. Prada aviară include cufundarii ("Gavia"), corcodeii ("Podicipedidae"), rațele ("Anatidae"), lișițele ("Fulica"), pinguinii nordici ("Alcidae"), pescărușii ("Laridae") și alte pasări cu o mărime până la dimensiunea gâștelor și lebedelor adulte. Mamiferele care servesc ca pradă includ un spectru larg de la șoareci și lagomorfe (iepuri) până la animale
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, roșie), lebădă de iarnă, populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, ferăstraș mic. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, moțată), lebădă de iarnă, lișite și populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, egretă. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. Ihtiofauna ariei naturale este constituită din mai multe specii de pești (oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghiborț, biban
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
care cuprinde 5 specii, din care 3 în România: <br> Este cea mai complet adaptată la viața de apă dintre toate păsările din România. Corcodeii (Podicipediformes) sunt un ordin de păsări, cunoscut sub denumirea comună de corcodel, cu sinonimele bodârlău, cufundar, scufundaci, scufundar sau furidac. Sunt înotători și scufundători excelenți, având degetele lobate. Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în România 5 specii. Este
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), rață de ghețuri ("Clangula hyemalis"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), lișiță ("Fulica atra"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ferestraș
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
neagră ("Chlidonias niger"), rață de ghețuri ("Clangula hyemalis"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), lișiță ("Fulica atra"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestraș
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare; dintre care: egretă ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), exemplare de rațe mici din specia "Mergellus albellus", lebădă cântătoare ("Cygnus cygnus"), eretele vânăt ("Circus cyaneus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica") sau șorecarul mare ("Buteo rufinus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), strigă ("Tyto alba"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
pasaj sau sedentare; dintre care: egretă ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), exemplare de rațe mici din specia "Mergellus albellus", lebădă cântătoare ("Cygnus cygnus"), eretele vânăt ("Circus cyaneus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica") sau șorecarul mare ("Buteo rufinus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), strigă ("Tyto alba"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete de stuf ("Circus aeruginosus
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), presură (o specie din familia "Emberizidae"); precum și pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis") sau acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"). În vecinătatea rezervației naturală se află mai multe obiective de interes turistic
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță (cu specii de "Fulica atra" și "Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cufundar polar ("Gavia arctica"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), pescăruș
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]