85 matches
-
păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), presură (o specie din familia "Emberizidae"); precum și pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis") sau acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"). În vecinătatea rezervației naturală se află mai multe obiective de interes turistic
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare (Egretta alba), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare (Egretta alba), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cresteț
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
de semănătură ("Corvus frugilegus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta") sau fluierar de mlaștină ("Tringa
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta") sau fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"). Reportaj
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rate, giste, lebede, pescăruși, cufundari, nagiti, cocori etc. Apariția în tundra a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
Cufundarul mic ("Gavia stellata") este o pasăre migratoare acvatică din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor. Are între 55și 67 cm lungime. Cufundarul mic este greu observat în timpul iernii, datorită nunaței gri
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
Cufundarul mic ("Gavia stellata") este o pasăre migratoare acvatică din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor. Are între 55și 67 cm lungime. Cufundarul mic este greu observat în timpul iernii, datorită nunaței gri de pe penele de deasupra și celor albe din partea de jos a corpului. În perioada împerecherii dobândește o culoare roșiatică pe gât (în limba engleză fiind numit Red-throated Diver). Este mâncător de
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
datorită nunaței gri de pe penele de deasupra și celor albe din partea de jos a corpului. În perioada împerecherii dobândește o culoare roșiatică pe gât (în limba engleză fiind numit Red-throated Diver). Este mâncător de pește, însă consumă câteodată și plante. Cufundarul mic este membru al speciei cufundatoriilor cu o lungime a corpului cuprinsă între 55-67 cm, cu o deschidere a aripilor de 91-110 cm și are o greutate de aproximativ 1,4 kg. Masculii și femelele arată similiar, doar că masculii
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
deschidere a aripilor de 91-110 cm și are o greutate de aproximativ 1,4 kg. Masculii și femelele arată similiar, doar că masculii au tendința sș fie mai lați și mai grei. Penajul de iarnă este mai deschis decât al cufundarului polar, cu mai puțin gri pe partea posterioară a gâtului, iar ochiul de obicei este înconjurat de un alb curat; spatele este stropit cu puncte mici albe iar flancurile corpului sunt de culoare închisă. Cuibărește în nordul Europei (în general
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
sau pe mare pentru a pescui. Iernează deobicei pe mare. Când înoata își ține deseori capul și ciocul (subțire și ușor arcuit în sus) îndreptate în sus. Vara e ușor de recunoscut după gâtul maro-roșiatic. În zbor se aseamănă cu cufundarul polar (Gavia arctica), dar poate fi diferențiat pe baza picioarelor mai puțin proeminente, a spatelui mai bombat, a gâtului încovoiat, a bătăilor din aripi mai rapide și a aripilor îndoite mult spre înapoi. Masculul emite un strigăt nupțial puternic repetat
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
arroo-arroo-arroo". Totodată emite un strigăt plângăreț "eeeh". Strigătul cel mai frecvent auzit se aseamănă cu sunetele rapide emise de gâscă în zbor "gac-gac-gac-gac". În zbor poate atinge viteza de până la 78 km/h. Ca și ceilalți membri ai familiei cufundătorilor, cufundarul mic își pierde penele dintr-o dată, devenind astfel incapabil să mai zboare pentru 3-4 săptămâni. Spre deosebire de ceilalți membrii ai familiei cufundătorilor care își pierd capacitatea de a zbura la sfârșitul iernii, cufundarul mic își pierde capacitatea de a mai zbura
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
h. Ca și ceilalți membri ai familiei cufundătorilor, cufundarul mic își pierde penele dintr-o dată, devenind astfel incapabil să mai zboare pentru 3-4 săptămâni. Spre deosebire de ceilalți membrii ai familiei cufundătorilor care își pierd capacitatea de a zbura la sfârșitul iernii, cufundarul mic își pierde capacitatea de a mai zbura începând cu luna august până în noiembrie. Ambii, atât masculul cât și femela, participă la construirea cuibului. Cuibul este de obicei o platformă ușor adâncită (câteodată din noroi și plante). Femela depune două
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
tot de către femelă. Ouăle au o culoare verzuie sau una maroniu-măslinie, pătate cu negru și măsoară aproximativ 75 x 46 milimetri iar masa este de 83 de grame, din care 8% este coaja. Incubația ouălor începe după depunere. Puii de cufundar mic sunt hrăniți de ambii părinți, la început cu nevertebrate iar mai apoi cu pești mici pe o perioadă cuprinsă între 38-48 de zile. După această perioadă, masculul și femela îi vor neglija pe pui pentru a-i îndepărta de
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
ne-a descoperit în sfârșit trucul. — Păsăruici, zice femeia. Face din nou o genuflexiune. Dolarilor noștri le spunem păsăruici, zice și vâră o mână în poșeta ei albastră. Să vă arăt. Pe ei e imaginea unei păsări, zice. E-un cufundar. Eu și Brandy încremenim iar, apoi începem să ne-ndepărtăm, înapoi spre holul de la intrare. Înapoi printre pâlcurile de scaune-divane-scaune, pe lângă marmura sculptată. Umbrele ni se alungesc, se întunecă și se vânzolesc în spatele unei vieți întregi de fum de trabuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
suspinam. Nu-i lucru aici în preajma / să-l văd ori să-l aud și dulce-n mine / să nu-mi întoarcă un chip, o amintire (Amintirile, vv. 52-59).323 Inspirate din această tehnică leopardiană, creațiile quasimodiene stau adesea sub semnul cufundarii eului în timpul copilăriei și în spațiul, peisajul, atmosfera locurilor natale numite de el: pământul fără seamăn. Sicilia idealizata, proiectată în mit, sustrasa trecerii timpului și progresului civilizației umane constituie punctul terminus al frecvențelor reîntoarceri imaginare. În mod similar cu unele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acționează palpitul unor monumente istorice. Îl încântă sistematic observații plasticizante: "Frumusețea nu se taie pe talger"; "Curgeau pieile de pe dânsa" (de pe o femeie supraponderală); clipe de sublim, paradisiace, introduc în "lumina cea neînserată". Din 1906 datează o mențiune ornitologică: "Bodârlău cufundar din bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor". În 1950, la Stockholm, călătorul Sadoveanu privește de la al șaselea etaj "părechi de rațe sălbatice și bodârlăi" (Mărturisiri, 1960). În același 1906 (iunie) semnalează vocabule rare: nufărul "se mai numește și plămână"; pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ori mai mult. Să nu rămâi încântat de așa prețuri și de serviciul bucureștean care, ori ce s-ar zice, monșer, e ireproșabil. Poți să juri că ești la București, parole d'honneur! nici o deosebire." [MIC GLOSAR DE BALTĂ] Bodârlău = cufundar din bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor. Un om trece pe drum mâncând harbuz. În fața unei portițe zărește doi purcei grăsuți și frumoși. Stă în fața lor și le zvârle coaja cu dragoste: "Na și vouă!" Fi-ți-ar gura aurită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe drum mâncând harbuz. În fața unei portițe zărește doi purcei grăsuți și frumoși. Stă în fața lor și le zvârle coaja cu dragoste: "Na și vouă!" Fi-ți-ar gura aurită, ca cuibul de pupăză! nufăr plămână corcodel, un soiu de cufundar din bălțile Dunării. 23 Iunie 906 ["SUBIECTE"-PERSONAJE] 4. Când s-a întâmplat? Odată, de mult, pe când umblam la vânat printr-o pădure-n munți. Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce în coliba lui singuratecă, unde are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mare parte e "juif". În iaz oamenii aruncă fatca de prins pește. Prind un fel de pește care samănă cu crapul e însă mai argintiu la coloare, și care se chiamă aici saran. Toată ziua au plutit pe luciu doi cufundari, păreche grațioasă, care umblau într-una alături parcă erau înhămați cu niște fire de mătasă parcă erau doi copii de crai amanți fermecați, deasupra unei bălți pustii (subiect de poveste). 3 August. A vinit un om să eie svidetenli, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în dezvoltarea copiilor. Îmi place să privesc păsările care zboară șuierând libere în împrejurimile cu mulți copaci. Zona protejată a lacului natal este un paradis ornitologic. Când înnot, observ totdeauna cu atenție toate speciile de animale acvatice, de la lebede la cufundari. Iubitorii de animale mă întreabă deseori: Oare câinii și pisicile, la sfârșitul vieții lor pământești, sfârșesc într-un anumit "paradis al animalelor"? Nu îndrăznesc să răspund că, dimpotrivă, mă îndoiesc de faptul că într-o epocă în care, din motive
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
În floarea vieții, când printre cavale Se zbate-mpintenat de zeul Amor, Înaripatul, ori atunci când sforăie Cu nara-n vânt spre zingănul de arme, Sau când nechează-nfiorat de-o spaimă? De-asemenea și gintea zburătoare, Pestrițe păsări, ulii și vultanii Și cufundarii care-și caută hrana În apele sărate ale mării, Atunce când se bat pentru mâncare, Luptându-se cu prada, àltfel țipă, Și altfel altă dată! Alte păsări Își schimbă glasul când se schimbă vremea: Așa e neamul cel cu viață
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai răspândit șorț este cel cu motive brodate, care sunt cel mai adesea personaje inspirate din legende sau povești populare și elemente ce sugerează norocul și fericirea, precum Liu Hai jucându-se cu broaște, coțofene stând pe crengile copacului Mei, cufundari jucându-se în apă, flori de lotus și altele. Lacăt de viață lungă Lacătul de viață lungă este, de fapt, o podoabă, sau mai bine zis un talisman purtat la gât de cei de naționalitate Han. Podoaba făcută din argint
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lupta editorilor de a pune în mâinile scriitorului prima lui angajare directă cu viața, volumul de poezie Oră fântânilor, într-o culme a contrasensului existențial. Scriitorul se sfârșește pe un pat al suferinței, cu unică lui replică valabilă dată momentului cufundarii în moarte, fabulosul polifonic al poeziei sale. Datele înscrise pe foaia de gardă a fiecărui volum în parte și locul editării acestora, țin și ele de o biografie. A operei angajată în publicare. Ani, măsurați cu zecile, care întârzie prin
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]