209 matches
-
Iată bătrânul nostru! Și a îngenunchiat avva Savatie. Cand leul a văzut că face metanie și-a izbit puternic capul de pământ și mugind puternic a murit îndată deasupra mormântului bătrânului. Aceasta s-a întâmplat nu pentru că leul avea suflet cugetător, ci pentru că Dumnezeu a vrut să arate ca slăvește pe cei care-l slăvesc pe El nu numai în timpul vieții lor, ci și după moarte și ca să arate cât erau de supuse lui Adam animalele înainte de calcarea poruncii și de
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
1. Asemănarea (altfel spus, aparența, omul social). Evocarea asemănării cere talent și meșteșug; 2. Chipul (omul lăuntric, deseori disimulat, non-confesiv). Suprinderea lui îi pretinde sculptorului intuiție precisă și adâncă; 3. Ființa (omul esențial, ideea de om, sădită în orice făptură cugetătoare, condiția umană particularizată). Sugerarea ființei (a modului în care omul lăuntric se raportează la Marele Mister) presupune, din partea sculptorului, capacitatea de a empatiza (vital) cu modelul, dincolo de orice contingență. Vom apela, spre a ilustra și proba aceste afirmații, la unul
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
49] , adică în inimă. Sf. Grigorie Palama afirmă: " [50] . Nu avem de-a face aici cu o contradicție între părerea Sfântului Grigorie Palama și opinia celorlalți. El nu spune că inima este organul exclusiv, ci doar organul prim al puterii cugetătoare, deci centru al vieții sufletești. Sfântul nu face separație strictă între creier și inimă ca loc al sufletului, respectiv al minții, ci mai degrabă afirmă prevalența inimii. Mintea nu poate fi despărțită radical de inimă. Mintea, în sens de pură
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
a rațiunii, fiecare cu ideile lui. Cei doi au “ asediat “ pe Hipnos și Morfeu și această poziție a lor este comparabilă, prin tonus regenerator, cu îndoiala carteziană și ilustrează, în pofida interpretărilor mistificatoare, o inedită strategie raționalistă; aventura omului, fragilă “trestie cugetătoare “, înseamnă o insistentă împotrivire față de acel periculos somn, somnul rațiunii. El proclamă superioritatea omului ca ființă gânditoare asupra universului: “Omul nu este decât o trestie, cea mai fragilă, dar este o trestie gânditoare “. Pascal ”geniu înfricoșător “ are iluminări deosebite și
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
pune avanposturi față de orice noapte a spiritului.Viziunea focului atestă înflăcărarea lui Pascal în lupta cu Hypnos și Morfeu, titanica sforțare să mântuie sufletul uman de oroarea nopții, de volbura abisurilor și bezna necunoașterii. În opera lui Pascal, aventura trestiei cugetătoare are un sens unic, ireversibil, de a aprinde focul sacru pe culmile spiritului, pentru a alunga somnul rațiunii și să sporească lumina cunoașterii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Hypnos și Morfeu în luptă cu Pascal / Al Florin Țene : Confluențe Literare
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
cărturar filosofic și considerație față de lupta sa pentru independența Tibetului, iar acum m-a cucerit cu această carte. Parcă m-a luat de mână și cu distincție omenească superioară și multă înțelepciune mi-a arătat alte orizonturi, ale omului liber cugetător și atent la evoluția lumii. La sfârșit, m-am simțit stimulat să încerc sa gândesc și eu la acele orizonturi. Am plecat la părinții mei, la Timișoara mea natală, luându-l și pe Dalai Lama în gând. Ei, adorații mei
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
a cuvintelor în versuri reprezintă munca înrobitoare a minții, a inițierii prin experiență. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie: meditație, timp, cod poetic, semne, pelerin, numerologie, filosofie Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări ce vor duce întotdeauna la inima cititorului, unde se vor intercepta două stări: sugestia cu sugestionatul. În volumul său, Semnele timpului, poeta Elisabeta Iosif dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În mii de fluiere cântă. Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări, ce a dus întotdeauna la inima cititorului, unde s-au interceptat două stări de fapt: sugestie și sugestionat. Literatul dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care se poate vedea un centru
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
ceea ce-i place lui. Iată verificarea: să-ți placă, să fii mulțumit în primul rând tu însuți. Fiți din acest punct de vedere egoiști; străduiți-vă să "dați" numai lucruri pe care le veți fi scris cu plăcere, cu ochii cugetători ai inimii îndreptați spre lăuntrul vostru. Cuvântul poet este de origine greacă, el se trage dintr-un verb (poiein) care înseamnă „a face". Auziți, iubiți poeți începători? Poetul așadar, nu este acel care imită, care copiază ori reproduce după model
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
Bineînțeles lista s-a făcut după sosirea copiilor!) Eu am fost chiar bucuroasă când am auzit această ofertă, dar după ce am plecat, pe drum,mi-am zis: hopa! Ce zice domnul profesor M ? pe care -l bănuiam că este liber cugetător asemeni șefului partidului față de care prezenta empatie. Ajung la clinică, am norocul să-l găsesc pe profesor pregătindu-se de plecare și-i povestesc pe scurt despre rezultatele de până acum, dar cu oarecare reținere despre volumele cu Noul Testament. - Du
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au iubit neamul, au proslăvit țara. Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată Cum a străbătut valea blestemată Condamnați la moarte - orbiți de lumină Mareșalul cu
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
toată munca de ostoire a durerilor produse de păcat, e doar o consecință a lucrării sfințitoare a Bisericii, nu un scop în sine. Dar criticii nu vor să știe acest lucru, pentru că pe ei, pe atei, pe agnostici, pe liber cugetători, pe progresiști, pe adoratorii lui „dumnezeu din inima mea”, pe credincioșii fără religie și pe religioșii fără nici un crez, nu i interesează îndumnezeirea omului, ci înlumirea Dumnezeirii, zămislirea unui „rai” aici și acum. Lor Biserica nu are cum să le
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
reprezentare avem și despre lumea corporală exterioară: întinderea. Așa este dovedită și existența lui Dumnezeu, a sufletului și a materiei. Dumnezeu este substanța în sens propriu, aceeași, care îi este necesară sieși; sufletul și materia sunt substanțe de ordinul doi - cugetătoare și extinse, care servesc prin existența lor lui Dumnezeu. În om se manifestă substanța gânditoare și extinsă (suflet și trup) numai într-un punct, în glanda pineală; inter-influența dintre ele se produce însă numai cu ajutorul lui Dumnezeu, [...] rezultă că Descartes
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
vorba despre o intuiție imediată a minții: în aceeași clipă în care ne dăm seama că ne îndoim, înțelegem că gândim și, astfel, că existăm. Certitudinea de a te îndoi nu poate fi înșelătoare și ea dovedește existența unui eu cugetător. Pentru a dovedi existența lui Dumnezeu, Descartes explică cum în mintea umană există ideea de Dumnezeu, adică de ființă absolut perfectă, omul fiind o ființă imperfectă, natura sa cuprinzând îndoiala. Drept urmare, ideea unei ființe perfecte nu își are originea în
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
religie în trunchiul comun (de bază) și în aria curriculară (părinți, profesori și elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârșitoare a membrilor acestei țări!... Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorității - fie și aceea a ateilor și liberilor cugetători, dar aceștia să nu uite totuși faptul, că în spiritul reciprocității, trebuie aplicată și vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!... Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemați să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei
DESPRE IMPORTANTA OREI DE RELIGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352536_a_353865]
-
atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup, ci doar extrage inteligențele separate ale grecilor și arabilor (din existența conștiinței individuale cugetătoare din alte grupuri de conștiință clasică, din Grecia antică platoniciană până la Roma lui Giordano Bruno) și le “predă” Frățiilor babiloniene și Ierarhiilor demonilor sublunari, care ne-au “uscat intelectele” până azi. Cu totul altfel ar fi evoluat omenirea pe “scara
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
principe generateur des constitution politiques et des autres institution humaines; Paris/ Lyon: J.B. Pelagaud et Cie; 1859, p. 83). Toți răzvrătiții nihiliști se consideră „discipolii lui Satan”. Bakunin își face din acest lucru un renume: „Satan, răzvrătitul etern, primul liber cugetător și emancipator al lumilor” ( God and the State, p. 2 citat de Părintele Serafim Rose,op.cit., p. 118). Nietzsche confirmă „întruparea” în el a lui Antihrist, ca și lucifericul Proudhon: „Vino la mine, Lucifer, Satana, oricine ai fi! Diavol pe
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
este cea a alienării formate din tot ce este: banal, bârfitor, calomnios, candid, cast, clevetitor, comun, defăimător, denigrator, ordinar, ponegritor, popular, primitiv, pudic, rudimentar. Cealaltă parte este a ceea ce devine: cuminte, deștept, prevăzător, chibzuit, stăpânit, rezervat în purtare, cult, învățat, cugetător și drept. Problema nu este ca nu știu către ce să mă îndrept, ci că nu m-am înhămat niciodată la o muncă definitorie, fără întoarcere. Răzorul e acoperit de mărăcini și mie îmi place să stau așa ... agățata între
ÎNTRE DOUĂ LUMI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360311_a_361640]
-
mintea noastră, luptând să recupereze ce se pierde prin ființare, inel de inel, pe un alburn magic al omului - pom fructifer. Cum există în tot ce este circular, spiralat, ca timpul-spațiul cosmic, o iluzie a liniei drepte, scrisul literar, visător, cugetător, inițiatic, magic, (ca gesticulație ritualică, învățare prin desvățare de reziduurile memoriei subcorticale, reptiliene, memorie catacombică, am numi-o, sau hard îngreunat - nocturn ... ) - scrisul creativ și comunicabil - cuminecabil, este „cină de taină” sau agapie, Arc-arcadă, prag și boltă: ceea ce conține este
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
educare. Considerat părintele filosofiei moderne, René Descartes se identifică în primul rând prin maxima „Cuget, deci exist“. Contemporanul și conaționalul său Blaise Pascal afirma că: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură; dar este o trestie cugetătoare. Întreaga noastră demnitate consistă deci în cugetare ... Să căutăm deci a cugeta bine; iată principiul moralei“. Cugetând adânc la fenomenele sociale pe care le traversăm, epigramiștii, în încercarea de a repara măcar la suprafață tarele morale pe care le manifestăm
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
termeni de pragmatism, la ce ne folosește să ascultăm muzică? Sau să mergem la un spectacol? Există și lucruri care nu se trec în cv și nu ne ajută să ne impresionăm angajatorul, dar ne definesc ca ființe libere și cugetătoare. Și ne ajută, pur și simplu, să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Este mesajul pe care ni-l transmit acest copii, rugându-ne să le acordăm ceva mai multă încredere, atât pentru scânteia de frumos din ei, cât
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul () [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
realității: unii sunt pentru metoda deductivă (de la general spre particular), alții pentru metoda inductivă recomandată stăruitor de Francis Bacon (urcarea de la particular la general, predilecta metodă de lucru în științele particulare), ba chiar pentru experiența intuitivă (intuiția intelectuală a subiectului cugetător). Iată de ce ne spune P.P. Negulescu că dacă științele pozitive pot fi studiate în mod dogmatic, în filosofie „neexistând un corp unitar de principii admise deopotrivă de toată lumea, pe care să le putem citi în orice manual”, studiul ei se
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
unele ca acestea: Bucură-te, viță a veșniciei; Bucură-te, nectar al ambroziei; Bucură-te, că de Mântuitorul ne-ai fost trimis vindecător luminat; Bucură-te, că părinților celor din vechime ai urmat; Bucură-te, piatra cea nouă a zidirii cugetătoare; Bucură-te, cunună nou împletită, a Bisericii dreptmăritoare; Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un trandafir proaspăt înflorit; Bucură-te, cel ce de Dumnezeu ai fost dăruit; Bucură-te, steaua cea nouă a credinței poporului; Bucură-te, cel
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
II. Trad.din lb. greacă de prof. Ion Diaconescu și prof. Nicolae Ionescu. Ed. Sofia, București-2001, p. 146) La suferința mistică participă deopotrivă, Dumnezeu, Sfinții, împreună pătimire, compătimire și pătimitorul conștient că este ancorat în transcendent. În cadrul durerii, pătimitorul liber cugetător sau creștinul de Duminica, rămâne singur și neputincios, la cheremul propriu și la sadismul torționarului. Ceilalți semeni care nu trăiesc prin credință durerea, nu ating suferința mistic, intrând în vârtejul trăirilor angoasei tulburătoare, dereglându-și profund funcțiile fundamentale ale psihicului, abandonând
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
aforism înseamnă poezie; - aforism înseamnă chintesența prozei; - aforism înseamnă un sâmbure de roman; - aforism înseamnă sensibilitate; - aforism înseamnă talent indubitabil; - aforism înseamnă originalitate; - aforism înseamnă frumusețe. În final, am mai privit o dată cartea și mi-am zis ca un bătrân cugetător care are o revelație: Alexandra Mihalache este ea însăși o definiție aforistică. ----------------------- Mihai FRUNZĂ Brăila, ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Mihai FRUNZĂ - ALEXANDRA MIHALACHE - O DEFINIȚIE AFORISTICĂ / Mihai Frunză : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017
O DEFINIŢIE AFORISTICĂ de MIHAI FRUNZĂ în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375507_a_376836]