210 matches
-
religie în trunchiul comun (de bază) și în aria curriculară (părinți, profesori și elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârșitoare a membrilor acestei țări!... Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorității - fie și aceea a ateilor și liberilor cugetători, dar aceștia să nu uite totuși faptul, că în spiritul reciprocității, trebuie aplicată și vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!... Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemați să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416404707.html [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
49] , adică în inimă. Sf. Grigorie Palama afirmă: " [50] . Nu avem de-a face aici cu o contradicție între părerea Sfântului Grigorie Palama și opinia celorlalți. El nu spune că inima este organul exclusiv, ci doar organul prim al puterii cugetătoare, deci centru al vieții sufletești. Sfântul nu face separație strictă între creier și inimă ca loc al sufletului, respectiv al minții, ci mai degrabă afirmă prevalența inimii. Mintea nu poate fi despărțită radical de inimă. Mintea, în sens de pură
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
realității: unii sunt pentru metoda deductivă (de la general spre particular), alții pentru metoda inductivă recomandată stăruitor de Francis Bacon (urcarea de la particular la general, predilecta metodă de lucru în științele particulare), ba chiar pentru experiența intuitivă (intuiția intelectuală a subiectului cugetător). Iată de ce ne spune P.P. Negulescu că dacă științele pozitive pot fi studiate în mod dogmatic, în filosofie „neexistând un corp unitar de principii admise deopotrivă de toată lumea, pe care să le putem citi în orice manual”, studiul ei se
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462417458.html [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
Iată bătrânul nostru! Și a îngenunchiat avva Savatie. Cand leul a văzut că face metanie și-a izbit puternic capul de pământ și mugind puternic a murit îndată deasupra mormântului bătrânului. Aceasta s-a întâmplat nu pentru că leul avea suflet cugetător, ci pentru că Dumnezeu a vrut să arate ca slăvește pe cei care-l slăvesc pe El nu numai în timpul vieții lor, ci și după moarte și ca să arate cât erau de supuse lui Adam animalele înainte de calcarea poruncii și de
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1382319692.html [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
în echilibru static. Sub aspectul eternității nu există nici timp nici durată. Spinoza dezvoltă o concepție monistă despre substanța pe care o definește ca D-zeu sau natură. El elaborează un sistem filosofic în centrul căruia este plasată substanța unică cugetătoare. Substanța este înzestrată cu 2 atribute: întindere și rațiune. Natura conține cauza în sine, de aceea el identifică natura creată cu natura creatoare. Cosmosul reprezintă un sistem complex. Fizicul se supune metafizicului. La Spinoza D-zeu este o ființă compusă
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
index expurgator sau index expurgatoriu ("Index Expurgatorius"), care era o listă de cărți ce puteau fi citite numai după expurgarea acestora (eliminarea anumitor pasaje considerate inacceptabile). Lucrările scrise de Voltaire, Rousseau, Diderot, Helvétius, d'Holbach, La Mettrie și alți liber cugetători, înscrise în "Index Expurgatorius", puteau fi citite numai cu aprobare de la Papa de la Roma. Inițial, "Index Expurgatorius" s-a editat separat, ulterior a fost inclus în "Index Librorum Prohibitorum" , care a devenit " et expurgatorum".
Index librorum prohibitorum () [Corola-website/Science/318698_a_320027]
-
al Dunării de Jos își recapătă toate drepturile, iar după 1879 biserica este refăcută și zugrăvită de Stoica Ioniță Gheorghe (Păcătosul). Mănăstirea capătă din nou puteri, astfel în primul război mondial primește refugiați din Muntenia. În ciuda dificultăților create de "liber cugetătorii" comuniști se reușește restaurarea bisericii și pictarea ei în interior în stil neobizantin de Anatolie Cudinof, între 1957-1959. După 1960, la mănăstire au rămas câteva dintre monahii, în condiții deosebit de grele. Viața monahală a fost revigorată după 1990, prin energica
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
o reacție la " La Revue des Questions historiques" creată cu 10 ani în urmă care susținea ultramontanismul și legitimismul. "Revue historique" nu era afiliată vreunei religii, partid sau doctrină. Marea majoritate a colaboratorilor veneau din rândul protestanțilort sau a liber cugetătorilor. Fagniez a demisionat în 1881 pentru a protesta față de atacurile împotriva Bisericii Catolice. Charles Bémont s-a alăturat comitetului de redacție în 1876, și a fost co-director până în 1939. Printre colaboratorii de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pot fi menționați
Revue Historique () [Corola-website/Science/327633_a_328962]
-
oricărui comentariu, se cuvine invocat poemul semantice ar merita o bună și dezvoltată bibliografie din arealul Odă (în metru antic), dec. 1883, de Mihai Eminescu, sursă literaturii și culturii popoarelor lumii.evidentă de inspirație pentru Iorga. Tonul imperativ al istoricului cugetător în subtilități literare și filosofice face ca ideea întregului enunț să se desprindă dintr-un tragic asumat. Poemul eminescian, cu inegalabilul vers - „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, rămâne un cutremurător vaier de iubire neîmplinită. La Eminescu, trei forme
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
israeliți, 269 romano-catolici, 24 greco-catolici, 16 luterani, 2 armeano-catolici. În 1930, stuctura populației după religie era următoarea: 7.860 ortodocși, 253 romano-catolici, 7 greco-catolici, 334 mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în 2002 indicau că în Vicovu de Sus trăiau 11.166 persoane de confesiune ortodoxă, 2.751 penticostali, 179 baptiști, 11 adventiști de ziua a șaptea, 6 romano-catolici, 4 creștini după Evangelie, 3 creștini de riț vechi
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
singură judecată certă: aceea că nu se poate cunoaște nimic intuitiv în mod clar și distinct. Pentru prima oară în istoria filosofiei, această îndoială intuiește un fapt pe care dogmatismul precartezian l-a considerat de la sine înțeles: certitudinea existenței subiectului cugetător. Îndoindu-se de tot și de toate, Descartes observă faptul că el, cel care cugetă că se îndoiește, trebuie să existe. "Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum". Aceasta constituie punctul terminus al îndoielii metodice. Decartes insistă asupra caracterului intuitiv al
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
cu Bona Sforza. Mulți polonezi au călătorit în Italia pentru a studia și învăța cultura țării. Imitand obiceiurile italiene care deveniseră la modă (curtile regale a celor doi regi au furnizat un exemplu pentru toți ceilalți), mulți artiști italieni și cugetători au venit în Polonia, unii stabilindu-se și muncind acolo pentru mulți ani. În timp ce umaniștii polonezi, influențați în mare măsură de Erasmus și Rotterdam, au realizat asimilarea preliminară a culturii din antichitate, iar generația care a urmat a fost capabilă
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
se ridică pe mari neliniști, sugerate și în romanele sale, pe nedrept ignorate. Depășind condiția genului, criticul împinge reflecția peste marginile analizei, gîndind lucrurile în perspectiva eternității. Dar cum pe acest teren faptele capătă mari umbre, individul apare ca o cugetătoare furnică în imensitatea universului. La scepticismul moral al tînărului, se asociază, prin frecventarea culturii și meditația asupra destinului individual, o filozofie în fața mecanismelor complicate ale existenței. De aici decurge o atitudine de rezervă principală fața de orice fapt, transformată, în
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
deci, o certitudine. Argumentele sf. Augustin referitoare la îndoială sunt premergatoare celor ale lui Descartes care scriind "dubito ergo cogito, cogito ergo sum" legitima, prin îndoială, certitudinea și eu-ul ca ființă cugetatoare. Certitudinea o constituie, în fond, ființa noastră cugetătoare. În privința ultimei patristici (a doua jumătate a secolului al V-lea - a doua jumătate a secolului al VIII-lea), aceasta a fost reprezentată de Nemesius, de Procopius (465-528), Enea, Zacharia (mort la 533) ultimii (sec. VI) trei făceau parte din
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Necredinciosul, prin dubiile sale. Și cum n-am flacăra mistică a Apostolului Pavel, mă repliez lângă Toma Necredinciosul”. În toate, cartea Îngrijită admirabil, (inteligent, cu pioșenie) de către Daniel Cristea Enache, Îi fixează lui Octavian Paler o adevărată efigie de liber cugetător, a cărui cultură asimilată creator, revărsată În cele mai diverse registre de morală, rămâne mărturie peste veac. Deși dintr-o altă speță intelectuală, profesorul Nicolae Balotă mai dă seamă de Înălțimea spiritului românesc ieșit În rada universală a culturii. 12
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
lui Dumnezeu („Dumnezeu există”), atât esența, cât și existența sunt rezolvate în paralel, prin același proces care, pe de-o parte, vizează precizarea ideii înnăscute, iar pe de altă parte, se constituie într-o dovadă a existenței (mele, ca substanță cugetătoare, respectiv, a lui Dumnezeu, ca ființă perfectă și infinită). Spre deosebire de predecesorii săi, care se concentraseră pe problema dacă ființa perfectă trebuie mai degrabă să existe decât să nu existe, Kant susține că existența nu este un predicat (v. "Critica rațiunii
Argumentul ontologic () [Corola-website/Science/302565_a_303894]
-
de ce ești, de unde ești, încotro mergi; “înaintezi spre moarte cu spatele”. Ferice că este așa? * Vietățile fără ochi sunt fragmente de ochi. * Frica este instinctual transcendental al naturii vii. Ea este de fapt principiul ordonator a Tot ce mișcă, fie cugetător, fie necugetător. Frica este criza de fond a inteligenței ubicue. Ea vine din condiționarea ancestrală a memoriei, ca prudența vitală, de rerum naturae. * Fiindul (ființa) se autoreciclează, creația se sacrifică în operă, regenerează perpetuu. Conceptul suicidar e un simplu sofism
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
altă parte rezultatele unei libere-cugetări - numai cugetare și nu sminteală să fie - nu se opun defel ritualelor bisericei răsăritene. Daca a bate câmpii și a vorbi în dodii va să zică a cugeta liber, atunci și d. Sihleanu bunioară ar fi liber cugetător, pe când d-sa nu-i decât candidat la academia de înțelepți de la Sadagura, unde râvnește a intra în virtutea ingenioaselor sale libere-cugetări asupra bisericei și a balonului captiv. Dar ce să mai vorbim zădarnic în privirea aceasta? Ferice de cel căruia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât într-un singur chip. Daca generalul Haralamb s-ar fi sinucis a doua zi după răsturnarea lui Vodă Cuza, greșala (cum o numește ofițerul milițian) era espiată; în alt chip însă, ea nu are iertare nici din partea oamenilor bine cugetători, nici din partea lui Dumnezeu. Și toți ofițerii cari au luat parte la răsturnarea nocturnă a lui Vodă Cuza cată s-o știe o dată pentru totdauna că, în ochii istoricului și în ochii celor drepți, singura lor espiare nu poate fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceasta s-au opus proiectului, inducând în eroare și pe unii de bună-credință, încît a trebuit să cază. Daca sunt pene străine acestea, cel puțin sunt mai vechi decât cele citate de "Presa". Deja răposatul Marțian, unul din rarele capete cugetătoare a acestei țări, indica în stilul său plin și energic calea realistă în învățămînt ca singura mântuire de generația de advocați și postulanți pe care-i simțea crescând ca iarba împrejurul lui, iar, înaintea lui Marțian, Eliad - pe când era om
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mare decât aceea ca în contemplarea frumuseții și a ordinii din lume să nu poți recunoaște pe Creatorul ei? Ar exista vreo mizerie mai adâncă decât să fii orb sufletește și să nu vezi pe Creatorul și Părintele oricărei ființe cugetătoare?” (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 535) „Dacă nu este cineva care să conducă lumea, dacă nu este cineva care să răsplătească după merit cele săvârșite în viață, cine-i mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-ului platonician, dar o sudează pe doctrina biblică a chipului - un mod isteț de a conserva rezonanțele platoniciene, în același timp, depășindu-le. Procedeul îl învățase de la Origen: „De fapt, aceasta este și viața cea indicată și potrivită unei ființe cugetătoare: să stea în legătură cu Dumnezeu, iar nu să umble după lucruri străine de firea ei. Căci după cum îi este dat ochiului să guste și să se bucure de lumină prin aceea că are în el, în chip firesc, o astfel de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
săi, Devoratorii Morții. Dumbledore anunță că Hogwarts va găzdui Turnirul Celor Trei Vrăjitori, una dintre cele mai interesante și periculoase dintre competițiile magice ale comunității vrăjitorilor. Elevii Școlii Hogwarts privesc copleșiți cum elegantele fete ale Academiei Beauxbatons și întunecații și cugetătorii băieți de la Institutul Durmstrang umplu Marea Sală, așteptând emoționați selecția campionilor lor. Reprezentantul Ministerului Magiei, Barty Crouch, și Profesorul Dumbledore prezidează asupra unei ceremonii încărcate de nerăbdare, pe măsură ce fermecatul Pocal de foc alege câte un elev de la fiecare școală. Într-
Agenda2005-50-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284498_a_285827]
-
d’Espinoza (cunoscut și ca "Spinoza") a fost atacat de un credincios evreu care i-a găurit haina cu o lovitură de cuțit. Drept cauză pentru acest incident au servit vizitele pe care filosoful le făcea unui fost iezuit liber cugetător. Acuzat de “erezii înspăimântătoare” și de “acțiuni monstruoase” el este dat afară din Sinagogă prin următoarea sentință: “Pronunțăm excomunicarea, expulzarea, anatema și blestemul asupra lui Baruch d’Espinoza... Fie ca Dumnezeu să nu-l ierte niciodată”. Potrivit lui Colerus, primul biograf
Excomunicare () [Corola-website/Science/321092_a_322421]
-
vede aici efectiv o blasfemie care a indignat-o și a rușinat-o. Deși legionar ca ideal eroic de viață (Cioran s-a convertit la legionarism încă în 1933, cînd a stat cîteva luni, cu o bursă, în Germania), tînărul cugetător era, totuși, un solitar, deosebindu-se prin amintitele două dimensiuni (respingerea tradiționalismului autohtonizant și a religiosului ortodox sau chiar ortodoxist) de crezurile mișcării legionare. Și nici, cum a mărturisit într-o scrisoare din 1937 către Mircea Eliade, vocație militantă nu
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]