316 matches
-
Sterian își spunea, mai departe, cuvîntul în polemica tocmai atunci deschisă între "mistici" și "intelectualiști", mai exact, refuza să se angajeze "în cearta culturală", refuza "dialectica", "silogismele înșiruite ca niște covrigi apetisanți" și "batalioanele de citate din cei mai iluștri cugetători ai secolului prezent". Refuz împotriva căruia însă a pledat cu tărie, printr-o "scrisoare deschisă", tot în paginile "Cuvîntului", nu un "intelectualist", ci un prieten și un tovarăș de idei - Mircea Vulcănescu 17. Reținînd, deocamdată, vechimea ortodoxismului lui Paul Sterian
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
și asta... Ca ideologie, el înseamnă exaltarea națiunii române. Nu vi se pare că e o întrebare prea aridă pentru un iconoclast de la începutul mileniului trei? Citiți-l pe Rădulescu-Motru, iar pe mine lăsați-mă în banca mea de liber cugetător. Cât despre patriotism, să vă divulg un secret: am aflat că el se unge pe pâine și se servește cu sfeclă. Nu-mi place să mă bat în piept că sunt patriot. Practica aceasta prinde bine carieriștilor. Familia mea de
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
fără a fi încă deplin maturizat. Deducem asta din tonul bine-cunoscut al teribilismului juneții dintotdeauna: "Scriu să fac ceva. Simt nevoia să fac ceva. E ucigător lucru să trăiești fără să poți face ceva. A viețui, a face. Ah! Ce cugetător mare sunt! Trebuie să faci ceva, amice." Cu precădere interiorizat într-o primă fază, junele Arșavir emite cogitațiuni solemne despre absolut, moarte, misterul feminității, rostindu-se uneori simili-aforistic, fără a depăși aria locului comun: "Dorești și chemi moartea în momentele
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
la index o superbă și profundă filozofie despre om ca aceea a lui Nietzsche doar pentru că este revendicată ca sursă de inspirație teoretică de către o concepție socio-politică profund antiumanistă precum doctrina nazistă. Și, nu se poate repeta aceeași greșeală victimizând cugetători care au reprezentat momente deosebite în istoria culturii universale, pe motivul că inițiatorii ideologiei comuniste, Marx și Engels, de altfel ei înșiși remarcabili gânditori, aparțin curentului filozofic materialist. Înțelepciunea noastră populară incriminează cu claritate astfel de practici necumpătate, apreciind cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
un pas extrem de important pentru însănătoșirea societății noastre. În acest sens, un mare sociolog român, numindu-l astfel pe Petre Andrei, preciza că «reforma conștiinței poate aduce cea mai radicală transformare socială»: Problema sensului vieții a preocupat pe foarte mulți cugetători, care au dat diferite soluții acestei chinuitoare întrebări. Cei mai mulți însă au privit viața, nu sub aspectul ei biologic, individual, ci în legătură cu societatea. Și dacă unii au pus ca sens al vieții iubirea de aproapele și jertfirea de sine însuși, alții
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
poluante ale fularelor și pantofilor de carceră mucegăită, despicările firului de păr în 4, 14, 40 pentru orice întâmplare de pe scena vieții de elev minuscul, de ghindă sfărmată de călcâiul autoritar al profesorilor, indolenți la drumurile întrezărite spre inefabil de cugetătorul Nilă Hagiu. Ba chiar fără inimă, atunci când îl obligau pe maestru să pună mâna pe cărțile de Istorie, pe cea de Geografie și pe cea de Muzică, motivându-și modalitatea tiranică a deranjului adus gânditorului, prin natura funcției prozaice, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
natura, stăpână a toate își urmează ale ei.“ Înclinat spre filozofare, Moise M. Istorică își pune adeseori degetul arătător la tâmplă și reflectează, într-un stil sentențios grandilocvent, asupra mersului istoriei. Câteodată le atribuie și personajelor istorice această morgă de cugetători. Iată, ca exemplu, un dialog dintre Traian și Decebal: „Iar Traian: «Te iubesc așa cum ești, neliniștit. / Omul este un accident al naturii, / Deci și eu și tu, intuiție, așa cum ești.» / Iar Decebal: «Ancestralul guvernează nu noi, / Hazard ești, Traiane, ca
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fel, ca și alte scheme descoperite de Machiavelli în istorie le observase spontan și le judecase cu îngîndurare, cronicarul nostru Miron Costin și, după el, Cantemir al Istoriei ieroglifice. Cînd vorbea despre machiavelismul lui Costin, Călinescu avea în vedere puterea cugetătorului de a pătrunde și de a prinde în maxime marile adevăruri ale istoriei universale, aceleași cu ale istoriei naționale. Înainte de toate, previne Machiavelli, în arta guvernării se cere prudență în decizii, în fapte și în alianțe. Un principe inteligent și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
minor?" El, umflându-se în pene, sarcastic, superior peste poate, cu aerul insului care mă prinsese la smântânit oalele: Evident că de Sonata nr. 3 în re minor este vorba. Să te vedem..." Am luat un aer grav, de mare cugetător gânditorul de la Hamangia era la degetul mic mi-am scanat repede memoria și am oferit un recital de vis, timp de peste zece minute. Și ce aplauze! Nu numai milițienii erau în delir. Chiar și muzicianul oficial al școlii și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
guru sanctificat, aidoma profului nostru de matematici... Cum a fost cu hârtiuțele alea?... Eu, surprins; foarte surprins. Dau liber la moacă să joace rolul marii mirări. Care hârtiuțe?... Indivizii erau croiți, recunosc iar, puțin altfel decât Burtă Multă. De pildă, cugetătorul cu o parte din palmă așezată savant pe frunte a zâmbit ceva în genul "auzi, puștiule, e ceva creier în căpățâna asta a mea, nu ți-ai dat seama?" Celălalt, mai terestru, a rezumat dezamăgirea într-un zâmbet acru... Vrem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în România vremii Statul garanta libertatea conștiinței și a cultului. Într-o asemenea dinamică arhimandritul își manifesta cât se poate de limpede opțiunea cremaționistă, pe coordonate anticlericale, bazându-se pe respectarea adevăratei credințe, precum și pe logică: "Să fii francmason, liber cugetător ori ateu și totuși să te-nchini, să chemi preotul spre a da ultima binecuvântare mortului tăi și să-i faci toate "soroacele" obișnuite, cred că aceasta depășește hotarul tuturor bârfelor și eu vreau să fac parte, mai degrabă, din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
X 28). Pentru ca instituția crematoriului din București să apară cât mai odioasă în ochii mulțimii, s-a scris că ea este opera francmasonilor; că a instituit un cult și un ritual de înmormântare aparte și că aici vin numai liber cugetătorii și ateii cari nu au niciun fel de Dumnezeu. Spre cinstea lor însă, aceste gogorițe, nu au fost scrise de mireni (civili), ci de unii preoți, cari după interes și necesitate fac negru din alb și alb din negru. Vreți
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Și câte au avut și au încă de suferit aceștia într-o țară ca a noastră, unde libertatea conștiinței și a cultului este garantată de Constituție, dar sugrumată de o mână de oameni venali și interesați. Să fii francmason, liber cugetător ori ateu și totuși să te-nchini, să chemi preotul spre a da ultima binecuvântare mortului tăi și să-i faci toate "soroacele" obișnuite, cred că aceasta depășește hotarul tuturor bârfelor și eu vreau să fac parte, mai de grabă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
bârfelor și eu vreau să fac parte, mai de grabă, din aceștia, decât din tagma fraților mei de altar, cari vorba unei expresiuni populare "c-un ochi te uiți la Christos, și cu celălalt .. la slănina de pe coș". Francmasonii, liber cugetătorii și ateii aceștia de la crematoriu, pe care atât de mult îi au la inimă frații preoți și-i acuză de "păgânism" își dau prilejul a aminti o-ntâmplare, petrecută sub ochii mei, pe vaporul în care călătoream pe Oceanul Atlantic: "Doi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cele patru evanghelii - mai mult despre primele trei, decât despre a lui Ioan, nu știu de ce, o să-l întreb pe Andrei când l-oi prinde - care nu e făcută de un teolog și în același timp nici de un liber cugetător, care s-ar folosi de ele precum Ernest Renan când scria 'Viața lui Iisus', la sfârșitul secolului XIX, și vedea omul fără să-l vadă pe Fiul Domnului (...) Andrei Pleșu și-a păstrat un spirit foarte liber, cu niște comentarii
Cartea Anului 2012 a fost desemnată () [Corola-journal/Journalistic/80703_a_82028]
-
zis ca un bătrân de la noi: Da, Lixandre, tată, dă-te tu la o parte, că-mi iei soarele!" Și Alexandru Macedon, râzând, s-ar fi dat... * Sau împăratul-zeu, - tot așa, - este trimis pe pământ de Zeus să încerce filozofii... cugetătorii... să vadă cam care le mai sunt părerile,... să facă o expertiză, - și Alexandru acceptă, și trecând pe la Universitate, - pe la noi, - se oprește înaintea profesorului de psihologie, pensionat, despre care am mai scris, și pe care îl întreabă: "Tăticule, cam
„Lixandru Machidon“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7156_a_8481]
-
de Universidade Nova din Lisabona, în colaborare cu Centrul de Excelență pentru Studiul Identității Culturale al Universității din București, au organizat în Portugalia un congres internațional pluridisciplinar intitulat Flori (Flores / Flowers/ Fleurs). O binevenită ocazie de a reuni universitari, cercetători, cugetători de remarcabilă ținută intelectuală (reprezentând varii domenii - litere, filosofie, antropologie culturală, istoria ideilor, artelor și religiilor, studiul culturii materiale, artelor vizuale etc.), într-o tentativă interdisciplinara și interculturală de examinare a frumuseții, inepuizabilului simbolism și beneficiilor dăruite de flori omenirii
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
2007), ce încerca să-l readucă pe artist în actualitatea noastră hârșită, saturată de toate experiențele avangardelor de neocolit. Să-l recheme în conștiința contemporanilor noștri, prin crâmpeie selectate din jurnalul său, un pictor fascinant și prin alonja intelectuală de cugetător rafinat asupra vieții și istoriei. Fragmentele mi s-au părut atât de captivante, încât am continuat lectura acasă, coroborând- o cu altă selecție, una românească, datorată unui cărturar controversat prin ideologia sa manifest comunistă (Delacroix, Pagini din jurnal, selecție, traducere
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
rușinea aceasta sunt răspunzători toți politicienii care au prostituat o formulă, au compromis un ideal."19 șsubl. M. H.ț Ultimele monografii consacrate lui Eliade, în căutarea înfrigurată a "ideii care ucide", nu au remarcat unele observații ale eseistului. "Adevărații cugetători și luptători naționaliști sunt puși în imposibilitatea de a acționa, în timp ce "naționaliștii" de mâna a doua și de mâna a douăsprezecea sunt lăsați liberi... Istoria nu se face cu un Grigore Tocilescu, naționalist bine intenționat, dar mediocru - ci cu un
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
de mai sus, putem evocă modul de formulare a primei dintre întrebările puse de Emil Constantinescu lui Ion Iliescu în ultima dezbatere televizată la alegerile prezidențiale din 1996: "Domnule Iliescu, ați declarat la televiziune, chiar la Televiziunea Română, ca sunteti liber cugetător. Această conform tuturor dicționarelor limbii române înseamnă ateu, necredincios sau fără Dumnezeu. Sigur că omul se poate schimba. Pot să se producă chiar zguduiri sufletești. La Antenă 1, în dialogul pe care l-am avut, v-am întrebat dacă credeți
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lirism de la glasurile celor două interprete, atunci când apar împreună pe scenă. Uniți de rafinamentul artistic al folclorului mureșean, amândoi provenind din localități întrucâtva apropiate, despărțiți doar de un deal, interpreta Marioara Mân Gheorghe și prezentatorul Octavian Ursulescu (prezentatorul, un liber cugetător de revelație, iar artista o distinsa prezbitera) nu au de depășit nicio barieră, sunt prieteni, îi leagă amintirile locurilor natale, iubesc uniform melosul folcloric mureșean, nu însă fără a avea o deziluzie pe care prezentatorul Octavian Ursulescu o exprimă: „De
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
cel ce prefațează volumul, scrie: „Scriitor politic în sensul cel mai bun al cuvântului, Eminescu se interesează de toate problemele culturale ale neamului său, rămânând credincios sieși și ca funcționar al statului și ca ziarist independent”; consideră că personalitatea de cugetător a lui Eminescu are un conservatism național, democratic - de o parte, un romantism național, poetic - de altă parte. În unele pagini ale lucrării, scrie despre bucovineni, considerând fizionomia lor a fi „diploma cea mai românească a Bucovineanului de peste Prut... Vorbească
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt Trifu, dar își luase numele de Maiorescu pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formație (cu studii la Blaj, Pesta, Viena), Ioan Maiorescu se dovedi un liber cugetător. Profesor la Cernăuți, Craiova, Iași, București, el rămâne o figură luminoasă a epocii de formare a învățământului românesc modern. Ioan Maiorescu a fost inspector al școlilor din Oltenia, profesor la Școala Centrală din Craiova. În acest timp, familia lui, constând
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
a vroit să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
pe pământ. Stând de vorbă cu mai mulți cetățeni i-am întrebat ce cred despre motivul nașterii și trăirii noastre pământene. Unii au dat din umăr și mi-au spus că nu îi interesează, alții au spus că sunt liberi cugetători. Au fost și oameni care au susținut ferm „că scopul nostru pe pământ este de a-L proslăvi pe YEHOVA - Dumnezeul cerurilor și al pământului, pe Creatorul nostru în ființa noastră. De aceea El a trimis pe Fiul Său Domnul
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]