3,849 matches
-
cu vopsea: Circul mare ,HARALAMPY". Iar din când în când se aude vocea soacră-si: -Mai bine te înecai, dragu' mamii... DIN Lecturile Televizate și recomandate de Haralampy. Traian Băsescu, DENOMINAREA, Capitolul: Biscuiții ,Eugenia" - contravaloarea noii monezi naționale (Maxime și cugetări sincere). Ed.Pescărușul sinucigaș, iulie, 2005. Mona Muscă, Denominarea în creația lirică a lui Călin Popescu Tăriceanu, compendiu. În seria ,Teorii"... Mircea Cinteză, Opere alese. Vol.1. Coada, la farmacii (studiu de caz. Și de piață); vol.II.Moartea vine
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
Dumnezeu nu rămâne pururi în oamenii aceia (desfrânați) pentru că sunt numai trup (Fac. 6, 3). Aceasta pentru că cei ce viețuiesc trupește și au în ei cuget trupesc, fiind cu totul trupuri, nu pot plăcea lui Dumnezeu. Că sunt întunecați în cugetări și nepărtași de razele luminii dumnezeiești. Având norii așezați ca niște ziduri înalte în fața razelor Duhului, ei rămân neluminați, iar simțurile sufletului, fiindu-le tocite, nu pot căuta spre frumusețile cunoscute cu mintea, ale lui Dumnezeu, și nu pot vedea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
G. Călinescu îl deranjează întrucîtva lipsa oricărei erotici, a bucuriei de a trăi, înlocuite de Al. Philippide cu un teribil "simț al infinitului", cititorul comun ar putea fi inhibat de menținerea îndelungă a versului philippidian în aerul tare din "Alpii cugetării pure". Meridionalul veșnic călător prin stele și prin ținuturi boreale nu cunoaște ironia, jocurile gratuității, voluptatea ghidușă a nimicniciei inteligent flecare. Cînd spune el: "Să ne mîndrim că fiecare / Din noi e-un mic exemplar, / Fără putință de reeditare", se
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
pasajele care convin devin extrem de lizibile, pe când celelalte cad în penumbră sau chiar se opacizează. Nu poți afirma că ai de-a face cu un teolog (Eminescu nu este numit în mod direct teolog, dar dacă Mitropolitul întâlnește prea des cugetări sau comentarii teologice în articolele sale, concluzia nu poate fi alta) doar pentru că acesta s-a interesat de vechi cărți religioase românești sau de tratate teologice occidentale. Tot așa, nu-l poți numi poet pe cel care doar citește poezie
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
vehemență retorică a intervențiilor, s-a abandonat tocmai el unui calcul eronat. Pledând pentru justiție socială, pentru apărarea celor slabi și năpăstuiți, el n-a observat că a căzut nu rareori într-o capcană. În ciuda gravelor încălcări ale principiilor de cugetare slobodă, de indulgență față de alte păreri, de respectare a drepturilor omului - abateri prin care Rusia și lagărul socialist formau un obstacol în calea păcii și a progresului - scriitorul francez a continuat în anumite clipe de răscruce să aprobe brutalitatea și
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
pe care nu numai cercetătorii vor s-o dezlege, dar și vorbitorii unei limbi s-o folosească, fie invocând textul ca atare, În Începutul unei comunicări / convorbiri, fie În finalul acesteia, ca o concluzie suficientă. Granița spre alte discipline de cugetare sau de interpretare nu mai devine suspectă, ci, dimpotrivă, aforismul folosit capătă aură de nimb. Numai că, după teoria modernă a comunicării, acesta, nimbul, se formează În funcție de particularitățile cărturărești ale receptorului ori procesatorului. Dar, fie vorba Între noi, pe creatorul
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
unei credințe mai vechi, că orice idee, odată scrisă, Își pierde caracterul oral, viu, de circulație permanentă și șlefuire continuă, devine un lucru Închis , mort, În zidul de cărți, din bibliotecă”. Cum multe dintre aforisme - adevărate pilde de viață și cugetare - erau rostite de Brâncuși În diferite ocazii pariziene; și cum capitala Franței devenise centrul cultural al Europei Încă de pe vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată, lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
apoi În interviurile oferite presei și, fapt notabil, către prieteni, apropiați, ca și În carnetele individuale. Multe, foarte multe dintre rostirile brâncușiene se circumscriau operelor sale de sculptură. Dar, tot de foarte multe ori, ideația lui Brâncuși viza domenii de cugetare, intrând spre principii, reguli și teorii ale artei, ale filosofiei, ale vieții, atingând cosmicul sau abstractul. Viziunea lui ca arhitect al ideii Îl ducea spre contemplații, juisând când à la Socrate, când à la Platon, când à la Aristotel. Din
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
tine toarce cum o pisică. Autumnală Din ce în ce mai frig afară o casă temătoare în care ți se usucă limba natală aidoma unui șirag de fructe puse la uscat un oracol te mîngîie pe furiș aidoma unui curent din geamul deschis uscînd cugetările ude cum niște rufe apa vorbește de zor la telefon ne-ncălzim cu ajutorul vocilor. Rețetă Se-nfășoară distanța cu grija cu care mînuiești infinitul se-ndeasă ploaia-n rucsac șanțurile se proptesc unul de altul cum parii parfumul trandafirului se reduce
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
fost prezentate cu mult umor și talent oratoric de autoare precum și de scriitoarea polivalentă Cleopatra Lorințiu și de Înțeleptul scriitor Tudor Octavian, cel care a zis:Să te ferească Dumnezeu de cei care au doar convingeri și nici o Îndoială! Excelentă cugetare! Doamne, câți români valoroși și simpatici foc mai sunt pe lumea asta! Să nu mai vorbim de actorii Florina Cercel și Adrian Păduraru, care au citit din minunatele cărți ale autoarei cu mult patos și talent. Felicitări, Mariana Brăescu și
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de seninătate și bucurie: „în apropierea de Dumnezeu, cugetarea este mai obișnuită și se iluminează de trăiri sublime; dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune”4. Credincioșii se întreabă adeseori: Ce este Dumnezeu? Sau Cine este Dumnezeu? Domnul i se descoperă lui Moise
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
din cărțile cu basme ale Orientului Indepărtat.Am spus:pare, fiindcă el ascunde traducerea din tibetana În română a numelui unui pisc de pește 8.000 de metri, CHO OYU, din Himalaia. În fapt, cartea aceasta este o broderie de cugetări lirice și de peisaje lăuntrice care au ca pretext performanțele urcușuri ale tânărului alpinist argeșean Alex Găvan pe cele mai Înalte crește ale Podișului Lumii. Pentru alpinistul Alex Găvan "munții din interior (sunt) mai greu de urcat". Daniela Vo icu
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
cazuri ale culturii lumii. Ceea ce este ingenios, irepetabil (ca la Emil Cioran Pe culmile disperării, ori ca la Petre Țuțea, judecățile riguros speculative În plan filosofic, religios, ori de morală), la Octavian Paler se adâncește aproape dantesc În limbajele de cugetare, unde proprietatea cuvintelor intră În consonanță cu transluciditatea emanației de sensuri. Rețin câteva: „principalele mele calități sunt defectele mele”, „disperarea e o formă de vitalitate”, “literatura a fost pentru mine o defulare”, “dragostea de viață e un sentiment parșiv”, “moartea
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
limba română pentru exprimare, și pe de altă parte modul cum noi Înșine Îngustăm, de-a lungul timpului, aceste posibilități, cum le epuizăm prin standardizare și reguli normative... Odaia lui Eminescu are, desigur, și lumânare ca sursă a luminii vezi Cugetările sărmanului Dionis unde carafa pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună dar dominantă, pentru creație, pentru lucru În general, este lampa, cum o vedem În Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
sau cu învoirea spre ea. În căile faptelor bune, ei ne stau împotrivă, deci cu multă luare-aminte trebuie să ne ostenim pentru mântuirea noastră, iar nu ca pentru un lucru omenesc”<footnote Ibidem, pp. 159-160. footnote>. Cauza principală care provoacă cugetările rele este războirea demonilor cu cei ce se nevoiesc în virtute, și de fiecare dată când cineva primește vreun dar dumnezeiesc, imediat vrăjmașii se grăbesc să i-l ia prin diferite ispite<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Am
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
altfel, așa cum am arătat mai sus, această influență este îngrădită, limitată de Dumnezeu, care nu-i permite Satanei să ne ispitească peste puterile noastre, și care ne dă și harul ca să-l biruim. În mare parte însă, spun Părinții, relele cugetări vin de la diavol, al cărui scop este să-l ducă pe om în păcat fie cu gândul, fie cu lucrul. Însă, Sfinții Părinți îl fac vinovat mai ales pe om pentru păcatul săvârșit. Cu toate acestea nul absolvă pe diavol
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Mântuitorul Hristos, firește, fără să reușească să-și atingă scopul propus, cu atât mai mult noi, simpli muritori de rând, fie și foarte buni nevoitori, suntem o Țintă permanentă pentru vrăjmaș. Dracii, care caută pururea sufletul nostru, îl caută prin cugetări pătimașe, ca să-l împingă la păcatul cu gândul sau la cel cu lucrul. Deci, când vor vedea că mintea nu-i primește, vor fi rușinați. Cel ce gândește răul, păcătuiește cu gândul, iar cel ce face voia diavolului și își
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în subconștient. Dacă nu e înăbușită prin reacția noastră, această mișcare câștigă intensitate și cu greu va mai putea fi biruită. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. Momentul decisiv e acela în care ia atitudine cugetarea noastră. Pentru a scăpa, trebuie alungat gândul din prima clipă, pentru a nu începe să medităm asupra lui, să ne îndulcim cu perspectivele păcatului și să se producă însoțirea, adică să nu lăsăm gândurile să ni se amestece cu ale
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
diavolul, ne spune Petru Damaschinul, are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>. Sfântul Paisie Velicikovski ne relatează că „Dumnezeul cel atotputernic a semănat sălașul cel a toată lumea - Țarinile inimilor noastre
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din care a căzut Lucifer în adânc, sunt foarte cu anevoie de cunoscut și tămăduit. 5. Din față ne ispitesc și ne tulbură diavolii cu nălucirea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
adăugat chipului podoaba corespunzătoare propriei Sale naturi: „Creatorul a dat vrednicie deosebită făpturii noastre prin aceea că, făcând-o după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri, însă despre cugetare și cunoaștere nu putem spune propriu-zis că ni le-a dat de-a gata, ci ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Idem, Despre facerea omului, PSB, vol. 29, p.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
auzit, nici cugetat de rațiune Și-l face casnic pe omul care e socotit de nimic între cele ce sunt. Omul este înfiat de Dumnezeul tuturor. Cum putem mulțumi îndeajuns pentru un astfel de dar? Prin ce cuvânt, prin ce cugetare, prin ce mișcare de recunoștință s-ar putea lăuda acest dar covârșitor? Omul își transcende natura, el e făcut din muritor, nemuritor; din întinat, neîntinat; din trecător, veșnic; întrun cuvânt, devine din om, dumnezeu (ἐκβαίνει τὴν ἑαυτοῦ φύσιν ὁ ἄνθρωπος
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 32, p. 305. footnote>. Deci aici este vorba de un apofatism trăit, pătimit și nu de unul teoretic în cunoașterea lui Dumnezeu. Vederea luminii necreate e pătimirea realității dumnezeiești, nu inventarea sau bănuirea ei cu ajutorul cugetării, cu închipuirea sau cu nălucirea. Apofaticul acesta e un plus nesfârșit, nu un minus față de cele cunoscute prin simțuri și prin rațiune. Nevăzutul nu e pur și simplu nevăzut. Nevăzutul e văzut; neînțelesul și necunoscutul sunt experiate mai intens decât
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Însăși o mare insulă - și nu cutezau s-o facă, toți cei care căutau cu disperare dragostea În orice colț de fabrică, toți cei pentru care ziua de mâine nu mai putea fi o certitudine. Iar subtilitatea autoarei și emoționanta cugetare pe care o desprinde din ilustrarea acestor tablouri reiese din relatarea modului În care, În Occident, insula este asociată cu „o droaie de libertăți personale”, cu spațiul unde trebuie să te duci cu doar câteva cărți ale căror titluri realizatorii
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
viață neînfrânată; și cel ce s-a scârbit de viața necurată a dobândit, prin Întoarcerea de la patimă, neîntinarea. Așa și În toate celelalte: smeritul s-a despărțit de mândrie, și cel ce s-a umflat de Îngâmfare a lepădat smerita cugetare. ... Precum, În cele ce sunt potrivnice prin fire, depărtarea unuia e una cu arătarea celuilalt, așa, dat fiind că alegerea noastră e astfel că are puterea să se modeleze după ceea ce voiește ...”<footnote Ibidem, col. 832D-833AB; PSB 29, p. 158-159
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]