345 matches
-
de ce? Ce căuta el cu mâna sub fusta mea? Ce dacă mi-a plătit biletul? Pentru un leu cincizeci poate face ce vrea? - Nu știi ce căuta? se distra Eleonora cu naivitatea prâslei familiei. Să vadă dacă este privighetoarea în cuibar, că doar așa fac toți băieții cu fetele când se întâlnesc. Se pupă, se mai pipăie, asta este. Nu trebuia să fugi. Te-ai speriat degeaba. Mai târziu ai să vezi că o să-ți placă. Nu mai fii și tu
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
dar și cele albe grase, dulci că mierea, cireșele amare, mici, negre care ne colorau mâinile și limba. Adunăm bețe uscate, le aprindeam iar pe jeratec frigeam știuleți de porumb în lapte. În cenușă fierbinte coceam ouă luate direct din cuibar. Ghioșam nuci verzi cu un briceag, pe care il păstra cu sfințenie sora cea mare. Eu aveam voie să-l folosesc doar când toate se plictiseau de mâncat nuci. În primele zile, îmi plăcea să umblu prin porumbul din spatele casei
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
ziua de mare în casa și curtea lor în așteptare-a soțului de la muncă. În curtea destul de mărișoară a casei, în afară de o bogăție de flori erau acum și o mulțime de răsaduri de zarzavaturi spre a nu le mai cumpăra, cuibare de cloști pe ouă... ca odată cu apariția puilor din găoace, Lea să-i aducă la cunoștiință lui Leon vestea cea mare... Iubirea lor a dat roade și în curând, piuitului puilor i se va alătura și gânguritul puișorului lor, rodul
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
-n toate de pe cuprinsul pământului românesc: „A existat numai o țară frumoasă La o margine de mare Unde valurile fac noduri albe Ca o barbă nepieptănată de crai. Și niște ape ca niște copaci curgători În care luna își avea cuibar rotit. Și, mai ales,au existat niște oameni simpli Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Sau mai simplu: ciobani și plugari Cărăra le plăcea să spună Seara în jurul focului, poezii- Miorița și Luceafîărul și scrisoarea a
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
O utopie a sufletelor rănite, Creată prin puzderia de mîini În spații goale. (12) Nuia cu nuia, rămurică cu rămurică, Ziua toată am dus, am purtat dintr-un loc În altul, am aranjat, am îmbinat, Am înnădit, am împletit Căptușind cuibarul cu puf. Însuflețit de o construcție ciudată, Îmi păream mie însumi pasăre. Și se făcea în vis că termin de construit Casa păsării, cu spinarea Încovoiată de truda grea, Că aripile se smulg, se desprind și scapă, Se deschid larg
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
desprind și scapă, Se deschid larg și pornesc în goană spre Înaltul cerului. Dacă sunt șoim, Înseamnă că trebuie să zbor, Iar dacă sunt înger, Trebuie să înfăptuiesc minuni. Numai că eu nu zbor niciunde Și nici nu fac minuni. Cuibarul s-a fărâmițat, S-a năruit. Din praful de var stins și din frunze Se ivi un bătrânel pădurar, care Mormăi, încă buimac de somn: Nu te mai preface, încetează! Însă aci Se transformă în vreascuri pentru foc. M-am
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
carte „la vedere”, am „chitit-o”-n pod, era scrisă în germană și engleză, limbi socotite „imperialiste”(!) și găseam scuze când ai mei mă observau adesea că urc scara, le spuneam că „dau fân la vacă” sau „iau ouăle din cuibar”, cu toate că găinile aveau cotețul lor și nici n-aveam vârsta care să-mi fi permis singur să fac pe gospodarul casei. Noaptea îmi „transferam” „literatura conspirativă” „sub sarică”, la lumina slabă a unei lanterne „Elba-Focus” cu care mă mândream și
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și de spălat strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva pentru hrana zilnică, să crească un porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
nr. 1308 din 31 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu roua de argint brodează magii vise, Iar stelele împart explozii de culoare, Luceferi despletesc dorințe interzise, Colibrii jucăuși trec vămi de așteptare. Am dezlegat cu-albastru vâltoarea depărtării Și în cuibarul clipei am adunat speranțe, O salba de lumină a-nveselit cocorii Desferecând minute de-absurde disonante. Pătrar de luna albă din lacrimi mari de perle A construit podețuri și punți de răi promis, Să poți călători în care de mărgele, Iubind
TE VOI LĂSA SĂ CREZI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349561_a_350890]
-
la prețuirea ei, ca măsură a demnității noastre: „Avem în raftul vremii o carte miruită / Cu slove scrisă-n aur, uitată, prăfuită, / Deschideți-o cu grijă, citiți-o pe-ndelete, / Din ea o să-mi desprindeți răspunsurile drepte. // E CARTEA DE ISTORII, cuibar de fapte bune, / Ce-n filele bătrâne a strâns înțelepciune, / Să-mi fie la răspântii de vremi înșelătoare / Troițe ce ne-arată a neamului cărare”. În „Iubirea de țară”, autorul istorisește despre străbunii care ne-au lăsat drept moștenire prețioasă
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
avere” este adevărata profesiune de credință și cea literară a lui Mircea Dorin Istrate: “Sunt huma Ardealului meu românesc, / Născut pe o vatră străbună / Din vrerea și legea ACELUI ceresc, / Ce vrut-a aici să mă pună. // Mi-e satul cuibarul în care-am crescut, / Cu mintea visând în afară, / Aici învățat-am la toate-nceput / C-un popă și-un dascăl de țară.// Averea puțină ce-am strâns-o-n desagă / E aur primit moștenire, / Mi-ajunge s-o cheltui
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
trecut din care tinerețea îmi zâmbește. Privesc cum încordată destinul răsfoiește dând timpului fatidicul tribut. Sunt și nu sunt. Văd anii care-au trecut în zbor cum îmi sculptează marmora ființei reliefând conturul ciudat al suferinței ce și-a făcut cuibar în orice zbor. De ce a fost să fie doar iureș de peceți ce-au mutilat c-o nefirească ură frumosul plin de farmec din orice trăsătură, sădind în suflet holde de scaieți? Imaginea din urmă mă face să oftez, să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348657_a_349986]
-
Căutând de zor răspunsul, Pe tăpșan dădu de ursul, Ce-ntr-o clipă-l lămuri Ba chiar îl și însoți Spre cumătra vulpe, care Se duse-n ascunzătoare Și tocmai se pregătea Mic-dejun bogat să ia. - Pesemne-ai considerat, În cuibar când ai umblat, Că va fi ca în poveste, Nici că voi prinde de veste? Văzându-l pe moș Martin, Vulpea spuse ca un chin: - Ia-le tu! Nici nu sunt bune! Par ațoase și bătrâne! - Nu te-ai cumințit
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și spălă strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva pentru hrana zilnică, să crească un porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Să nu lăsăm în păsări îmbufnarea Sortite sunt să zboare spre ’nălțime Cuibar clădind în stropi de curățime Dintre pământ și cer, iar întristarea S-alunge lin, c-un fâlfâit de-aripe - Îmbrățișări pe-ntinderile-albastre, Apoi să curgă-n sufletele noastre Potop de floare, murmurul de clipe. În ochi purtăm sclipiri diamantine Și-un crez
SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361801_a_363130]
-
SFÂRȘIT inițiat de ziarul „Națiunea” - Romeo TARHON Sunt cineva de aproape; Dimineața mă nasc pentru tine Stea vorbitoare cu toate speranțele mele nacele de păpădie. Sunt aici fruct patetic și crud tot mai mult năpădită de tandrul nisip ca un cuibar de clepsidră... Sunt porumbel rătăcit; Mă sprijin cu tâmpla de umărul casei. Cum să m-așez, o, cum? Stavilă vie infinitului dintre cuvinte? Sunt pruncul nenăscut în sân de fată stând cuibărit în pântec de cuvânt; sunt pofticios să mă
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
alunge ispitirea, C-o rugăciune , chiar cu două, El și-a pus mintea la gîndit, Măcar să mînce-un ou prăjit, Căci pentru dînsul conta firea. Și ușurel închis-a ușa, Punîndu-și planu-n aplicare. Ia să vedeți idei acușa. Căci oul din cuibar furat, Va fi degrab bun de mîncat, ... Citește mai mult E zi de Paști.Într-o chilie,Din nu știu care mînăstire,Cănd toți în post trebuiau să fie,Un biet călugăr flămînzit,De foame aprig chinuit,Căzut-a într-o ispitire
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
alunge ispitirea,C-o rugăciune , chiar cu două, El și-a pus mintea la gîndit,Măcar să mînce-un ou prăjit,Căci pentru dînsul conta firea.Și ușurel închis-a ușa,Punîndu-și planu-n aplicare. Ia să vedeți idei acușa.Căci oul din cuibar furat,Va fi degrab bun de mîncat,... XXVIII. CREAȚIA, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 820 din 30 martie 2013. M-am uitat l-a mea narcisa, La muscate, trandafir, Albastrele și caisa, Vioreaua cea închisă, Nu-ncetez
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
pe balansoar. Îi învăț cântecelele pe care le știam pe când mergeam cu elevii în tabără. Copiii aleargă prin curte, se joacă de-a v-ați ascunselea. Se duc și acasă la Denisa și Daniel și iau ouăle de la găini din cuibar și vin cu ele în căușul palmelor lor drăguțe. Daniel i-a în brațe câte o găină sau un cocoș, iar Denisa ne arată un desen despre o comoară pe care trebuie să o găsească prin preajmă... După plecarea lui
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
de ce? Ce căuta el cu mâna sub fusta mea? Ce dacă mi-a plătit biletul? Pentru un leu cincizeci poate face ce vrea? - Nu știi ce căuta? se distra Eleonora cu naivitatea prâslei familiei. Să vadă dacă este privighetoarea în cuibar, că doar așa fac toți băieții cu fetele când se întâlnesc. Se pupă, se mai pipăie, asta este. Nu trebuia să fugi. Te-ai speriat degeaba. Mai târziu ai să vezi că o să-ți placă. Nu mai fi și tu
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și spălă strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva pentru hrana zilnică, să crească un porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
vis, Ecoul tăcerii, Trandafirul albastru, Vânzătorul de stele, cărți ale dumneaei tipărite între 1997 și 2013, peste ani. Eu voi zice, aici, acum, că scrie sonete bine clădite, dovadă aducând metafizicul ținut, mândră trecere prin lume, neguros, prăpăstios, îmbelșugat, lunar cuibar de ape de gând, creștinul sonet TĂCÂND: Tăcând, te cuibăreai printre cuvinte!/ Lângă fereastara neagră, ploaia-n spume/ Ne aducea o lume -n altă lume ... / Păsări albastre își aduc aminte.// Mi-ești tristă, azi, Lumină în amurg!/ Doar Tu-mi
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
primavară/... Au înnebunit salcâmii/ Și tu vrei să fiu cuminte!” Mi-e dor, mi-e dor nebun de toate câte-am spus mai sus și de încă multe altele nespuse și care nu vor să mai stea cuminți în acele cuibare de tăceri ale sufletului acum prins în vraja primăverii! - Când ați fost ultima dată România? - Aproape în fiecare vară merg în România fiindcă este neostoit în mine cântul doinei dorului de ducă. Mă duc să-mi văd plaiurie natale și
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
suferința mea. Înainte de Paște, copiii nevoiași mergeau cu trăsăndița - Incantații menite să ureze gospodarilor sănătate și bogăție, prilej care le umplea și lor trăistuțele cu ouă. Bunica Maria, răbdătoare și grijulie, mi-a explicat că noi avem destule ouă în cuibare și nu-i bine sa lipsesc de la școală pentru niște ouă de care noi n-aveam nevoie. Zis și făcut, a doua zi dimineață mi-am luat ghiozdanul și am plecat la școală. Ca de fiecare dată, am trecut să
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
m-au încercat toate spaimele și m-am pitit după o poartă. La ora prânzului, m-am întors acasă - chipurile venind de la școală, dar am avut grijă să trec mai înainte pe la cotețul cu găini și să pun ouăle-n cuibare. Toate bune și frumoase, a doua zi, Duminică fiind, îmi pune bunica șorțul dinainte ca să-i aduc ouăle din cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]