94 matches
-
de ieșire, sufletul nemuritor formula de ieșire, vremea caldă și locul s-au împărtășit de temeri, cuminecătura "Mioriței". Ora 14,00, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș etnografica, ca gen alternativ constituirea ei, mioriticele cuvinte de răboj, cîinii de vatră, cupa, cujbele țin de obiecte nu mai mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și din piatră și din lut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din satele Calea Siliștii și Boușori; Alexandru Vasiliu - arendaș Ciortești și Poiana Cârnului; P. Michiu - proprietarul moșiei „Crăsnița”, com. Ciortești; B. Brill și Iosif Veșler - arendașii moșiei Pribești; D. Dobrescu, prin administratorul Th. Mitoșeriu - moșia Tăcuta; Iacob Ușer - arendașul moșiei Cujba, com. Tăcuta; Iancu Einham și Leon Einham - arendașii moșiei Todirești, Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Marin Manu Bădescu, Oameni de seamă ai Liceului „Nicolae Bălcescu” Pitești, București, 1975, 92-97; Maria-Luiza Ungureanu, „Cântecul Nibelungilor”, SLU, 1978, 158-160; Horst Fassel, „Das erhält jung und ist ein Gewinn”. Gespräch mit dem Germanisten Virgil Tempeanu, „Karpatenrundschau”, 1981, 10; Cornelia Cujbă, Virgil Tempeanu - Germanist und Übersetzer (1888-1984), în Interferențe culturale româno-germane, îngr. Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 235-237; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, Agatha Bârsescu către Virgil Tempeanu, CL (supl. „Pagini bucovinene”) 1989, 7; Vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
culturale româno-germane, îngr. Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 235-237; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, Agatha Bârsescu către Virgil Tempeanu, CL (supl. „Pagini bucovinene”) 1989, 7; Vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei, București, 1998; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von Virgil Tempeanu. Das „Curriculum vitae” von 1980, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, 1999, 1-2; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von Virgil Tempeanu. Eine Bibliographie, în Jassyer Beiträge zur Germanistik, VIII, Iași-Konstanz, 2000, 335-344. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Tempeanu, CL (supl. „Pagini bucovinene”) 1989, 7; Vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei, București, 1998; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von Virgil Tempeanu. Das „Curriculum vitae” von 1980, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, 1999, 1-2; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von Virgil Tempeanu. Eine Bibliographie, în Jassyer Beiträge zur Germanistik, VIII, Iași-Konstanz, 2000, 335-344. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
, revistă apărută la Chișinău de la 1 ianuarie 1920 până în noiembrie 1922; există și câteva numere din 1925. Până în decembrie 1921 a apărut săptămânal, apoi lunar. Din comitetul de conducere au făcut parte Leon T. Boga, Elena Alistar, Sergiu Cujbă, Teodor Inculeț, Tudor Pamfile ș.a. Director literar, pentru un timp, a fost Iorgu Tudor, iar prim-redactori Andrei Murafa, N. Dăscălescu, Vasile Semaca, Teodor Inculeț. Din ianuarie 1921 Dim. Păun devine director-proprietar al publicației. Articolul-program Către cititori promite o gamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
a), promovarea patrimoniului literar contemporan (Octavian Goga, Panait Cerna, Mihail Sadoveanu, Nuși Tulliu, Liviu Marian, Tudor Pamfile). Sunt prezenți cu versuri, proză, publicistică ori cu amintiri Elena Dobroșinschi, Pan Halippa, Elena Alistar, Iorgu Tudor, N.N. Beldiceanu, Anton Luțcan, iar Sergiu Cujbă publică în mai multe numere balada Fuga din robie. O preferință a revistei a fost Al. Mateevici. În numărul inaugural se tipăresc Limba noastră și Hristos pruncul. Ulterior au fost inserate Cântec de leagăn și traducerea poemului Păcătoasa de A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
Odată, a venit și nu l-a găsit. Și atunci, autorul "Năpastei" i-a lăsat un răvaș ce avea să devină celebru prin concizie, jovialitate, metrică, ingeniozitate: "Missiraș / Sunt la Iași / (Sau la Ieși) / Dacă eși / De la slujbă / Vin' la Cujbă. / Al matale / Caragiale". Este dat de exemplu în studiile privind versificația românească, a ajuns în (unele) cărți de școală, iar sintagma "Al matale, Caragiale" o întâlnim azi pe afișele unor spectacole teatrale. Cu cât crește distanța în timp, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un comentariu pe care l-ai fi povestit dta (...) eu mă simt cu totul străin de chestie. Nici nu-mi aduc aminte să fi primit o asemenea comunicare și nici că a existat la Iași o crâșmă cu numele lui Cujbă și pe care să fi o frecventat cu Caragiale. Fiindcă e vorba și de mine, te rog comunică-mi ce știi. Ori poate este invenție și povestea ce ți se atribuie?" ("Documente din arhive ieșene", coordonator, D. Ivănescu, vol. II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Trebuie însă să recunoaștem că versurile sunt nostime, corecte și foarte potrivite cu caracterul umoristic al lui Caragiale. De asemine nici eu, că-s mai bătrân decât tine, nu-mi aduc aminte să fi existat vreodată o crâșmă a lui Cujbă care să fi servit ca loc de întâlnire al intelectualilor la Iași. În sfârșit, vrând-nevrând, vei rămâne celebru alături de Caragiale. Ești în cea mai bună companie." După cum se vede, în acea vreme lumea avea răgaz pentru epistole, și umor să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la Iași. În sfârșit, vrând-nevrând, vei rămâne celebru alături de Caragiale. Ești în cea mai bună companie." După cum se vede, în acea vreme lumea avea răgaz pentru epistole, și umor să guste șotii. Cine să fie autorul celebrei invitații la inexistentul Cujbă, mister. La începutul lunii, Caragiale murise, la Berlin, și nu-i total lipsită de temei supoziția că s-a așteptat decesul scriitorului pentru lansarea poezioarei fără riscul vreunei dezmințiri. Greu de crezut că, totuși, ar fi isprava vreunui ieșean, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
supoziția că s-a așteptat decesul scriitorului pentru lansarea poezioarei fără riscul vreunei dezmințiri. Greu de crezut că, totuși, ar fi isprava vreunui ieșean, fiindcă literații din urbe cunoșteau prea bine geografia crâșmelor și n-aveau cum să inventeze un Cujbă doar din necesitățile... rimei. Dac-o fi scris-o chiar Caragiale?... Atât de cunoscute erau versurile din trei și patru silabe în târgul Ieșilor, c-au făcut școală și au apărut pastișe. Când Missir, precursor al traseiștilor politici de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aici incendiarele Noi vrem pământ!, In opressores, Decebal către popor și Doina. Pe de altă parte, o lirică epigonică, alcătuită mai ales din pasteluri, fie peisaje, fie tablouri ale obiceiurilor câmpenești (Maria Baiulescu, Sânziene, Maria Cunțan, Pastel, De la sat, Sergiu Cujbă, Serenadă), prevestind patriarhalismul sămănătorist, își are modelul în Coșbuc. Țăranul e și în atenția lui J. B. Hétrat, poet al existențelor umile, surprinse în alegorii morale. Sentimentalismul posteminescian, comun în epocă, trece în versurile elegiace ale lui George Murnu, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
din corespondență). În rest, sunt găzduite versuri sentimental-convenționale de George Voevidca, George Dumitrescu, D. Iov, Al. Iacobescu, articole istorico-literare sporadice (de pildă, I.L. Caragiale ca elev de G. Zagoriț) și traduceri din Maurice Maeterlinck, Sully Prudhomme ș.a. Alți colaboratori: Sergiu Cujbă, Apostol Culea, Romulus Demetrescu, V. V. Haneș, Const. Rîuleț, Sandu Teleajen, Virgil N. Duiculescu, P.P. Stănescu, Virgil Tempeanu, Cezar T. Stoika. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]
-
ideologice. Din 1907 R.i. încetează să mai aibă vreo pretenție literară serioasă, pentru a deveni o tribună de afirmare a ideologiei socialiste, umanitariste. În afara includerii relativ constante a versurilor lui Mircea Demetriade, sunt publicate poezii de O. Carp, Sergiu Cujbă, Ada Negri, I. Neagu, E. Lazăr ș.a. Pe lângă stihuri „de îndemnuri și deplângeri uvriere”, în numărul 112-113/1912 se reproduce Noapte de mai de Al. Macedonski, căruia îi apăruseră aici, în numărul 1/1900, și câteva pagini de jurnal ficțional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
și proză în limbile română și rusă. Este redactat de Iorgu Tudor, Alla Razu, Theodor Inculeț, V. Adiasevici, ca organ al Cenaclului basarabean, condus de Iorgu Tudor. Gruparea este alcătuită, în afara celor care figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
o prisacă cu pomi pentru pomenirea ei și a soțului ei. - Daniile se înmulțesc pe zi ce trece. La 10 mai 1635 (7143), preotul Chicoș dăruiește mănăstirii Aron Vodă două vii. La 12 martie 1639 (7147), un fost vornic, Ionașco Cujbă, dăruiește mănăstirii o falce de vie în Dealul Bătrân de la Sorogari. Urmează Ghica, mare vornic al Tării de Jos, care la 20 ian. 1648 (7156) dăruiuește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Sorogari. Iată însă că vine însuși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
loc de prisăci ca să fie mai sus numitelor sfintelor mănăstiri cu toate veniturile lui.” Aici vodă scrie așa cum de fapt ședeau lucrurile. Mănăstirea Golia era metoh al mănăstirii Vatoped. Văd aici, mărite Spirit, o nouă danie. Cea a lui Ionașco Cujbă, fost mare vornic din 12 martie 1639 (7147). El dăruiește Goliei o falce de vie în Dealul cel Bătrân de la Sorogari. - Voievozii au mai dăruit mănăstirii Golia câte 100 de lei pe an din vama domnească și câte 8 ocă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
circuit a importantelor muzee de la Palatul Culturii. Avem în vedere apoi editurile și revistele culturale, Uniunea Scriitorilor, filiala Iași, Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Iași, Casa de cultură "M. Ursachi", Ateneul Tătărași, spațiile expoziționale de artă existente (din str. Lăpușneanu, str. Cujbă, Cupola, A. Panu etc.), Centrele culturale francez, britanic, german, unele asociații și societăți precum "Junimea '90", "Astra română", "Plai mioritic", "Universul prieteniei", Asociația literară "Păstorel" etc. și nu în ultimul rând Complexul Palas, cu o agendă de evenimente culturale remarcabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
F.LT.C.VH., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.215. învățământ particular Culincu Nicolae Marcu Tasia Popa Maria Șelaru I. Mihai 1950-1951 Andronic N.Maria Bălan I. Elenă Botea Gh. Victor Bugeag Ț. Eugen Chisacof A. Maria Cozma Ț. Lucia Cujba C. Elenă Dogaru M. Filip Dragoslav Gh. Traian Ghiuzu M. Mariana Glod V. Simion Grigoriu D. Grigore Herșcovici S. Carola Iosif M. Mia losub I. Mihai Lăzescu Gh. Maria Leibovici A. Netty Leneschi C. Elenă Manolache Gh. Aurel Marcus I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
poetului I. Păun-Pincio, mort înainte de vreme. Zosân este autorul unor nuvele inspirate din realitățile satului românesc. Versurile poartă semnătura lui C. Z. Buzdugan, D. Th. Neculuță, N. Țimiraș, N. Burlănescu-Alin, Alexandrina Mihăescu, I. Costin (Al. Cantilli), Const. Xeni, Sergiu Victor Cujbă și Dimitrie Nanu. Cu Un cântec, Apari tu... și Cântec colaborează G. Coșbuc. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286114_a_287443]
-
a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la vale. Cum se face mămăliguța, cu ceaun în cujbă. Menu surprinzător: usturoi pisat cu sare. Apă băută deadreptul dela izvor. Somn cu capul pe-un bolovan. Obiceiuri păgâne care subsistă încă. Omul sălbatic, care se ocupă cu braconaj fără pușcă și cu jucăria, care trăiește singur departe de toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Petre Missir, prietenul apropiat al lui I.L.Caragiale. Se spune că, odată, conu Iancu i-ar fi trimis un răvaș lui Petre Missir, care suna cam așa: „Misiraș, sunt la Iași/ Sau la Ieși/ Dacă ieși/ De la slujbă/ Vin’la Cujbă./ Al matale Caragiale”. Dincolo de casa lui Missir ar fi trebuit să găsim casele lui P.P.Carp. Din stânga străzii, de la numărul 11, ne privește un palat beldimănesc. În timp ce Ducipalul lui Mișa sforăie acompaniindu-și țăcănitul monoton al potcoavelor care scot scântei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]