327 matches
-
existente în faza finală a barocului, cum erau întâlnite în Orșova și Turnu Severin. Acestea erau construite în maniera « culelor » balcanice, exemplare cu elemente de arhitectură similare întâlnindu-se în Oltenia sau spațiul muntean învecinat, dar și la casele fortificate ( « cule » țărănești) din același areal. La insulari s-au observat și influențe accidentale, de la Viena în special primite în urmă intensificării comerțului pe Dunăre . Ele s-au materializat prin europenizarea mai grabnica a costumului tradițional și prin utilizarea unor obiecte de
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
tare și invers) Un cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă, Cel cu mintea minusculă A venit la el în culă Oferindu-i o „țidulă” Ca să-i dea aceea sculă Pentru-a-și sparge o pustulă La genunchi, lângă rotulă! E nebun! gândește Drulă, Minte mică, o granulă! Embrion când a fost Bulă Urmând stagiul de gastrulă Format dintr-o moleculă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
satului observăm clădirea destul de impunătoare a Căminului Cultural, iar apoi trecem peste podul Ogașului Mare cum îi spun localnicii, micului pârâu al Cralievățului, important izvor care alimentează satul cu apă potabilă. În fața pe un vârf ce străjuiește împrejurimile se ridică Cula, celebra cetate care este construită încă de pe vremea dacilor, având un caracter strategic de a lungul istoriei. Legende despre această cetate sunt multiple unele conținând și adevăruri care nu au fost probate în timp. La ieșirea din sat Dunărea se
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
care nu au fost probate în timp. La ieșirea din sat Dunărea se ivește în toată splendoarea sa, iar din apele acum aproape stabile se arată legendara stâncă Baba Caia, care de asemenea are multiple legende. La curba de sub dealul Culei ne apare locul unde era vechiul pichet de grăniceri, acum o clădire frumoasă, reconstruită de către Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, care se pare va trimite aici studenți în practică de studii. Vor avea destul timp să învețe aici multe lucruri
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
care a cântat la fluier de la vârsta de 5 ani și face parte din prima generație de fluierași. Repertoriul lor este compus din cântece vechi, majoritatea doine și învârtite: „Doina Hodacului”, „Doina bicăștenilor”, „Doina lui Ghica de pe Grui”, „Învârtita lui Cula”, „Hodășeanca”, „A lui Zdup”, „De-a lungul”. Un cântec drag inimii lor și spectatorilor este și „Crești pădure și te-ndeasă” pe care îl reproducem cu ajutorul lui Dan Ioan, membru al ansamblului, un tânăr înfrățit cu viața muntelui de care se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
etc. Cea de-a doua parte a volumului conține “blesteme” puse în “gura” unor instituții (școala), categorii profesionale (artiști, soldați, învățători, traducători etc.), trăsături caracterologice (onoare, demnitate, talent, glorie) și chiar a unor lucruri comune (fabrica, ia românească, opinca, munca, cula, neamul, plugul, crucea, costumul popular). La acestea se mai adaugă “blestemele” mamei, tatălui, patriotului, porumbeilor, cetățeanului turmentat și... raiului. Uneori “belestemul” este rostit de cel pomenit în titlu, alteori - de poet în numele său: “Și v-am scris ca să se știe
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
durerii, foarfecă, ață pentru tăierea cordonului ombilical, spirt, țipirig, oțet de levănțică pentru resuscitarea copilului sau a mamei, iască de stejar pentru stoparea sângerării. - Of! Doamne! Nu mai sosește doctorul acesta!..., se frământa maiorul în fața conacului construit în stil de culă 18 oltenească. Și ce vreme, Doamne! Au trecut Babele... și iarna tot nu s-a isprăvit. - Nu vă mai frământați, boierule, vine și doftorul acuși! i s-a adresat doica, Zița, adusă de pe moșiile Olteniei, ieșită în prag, îngrijorată că
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
cărți scumpe, copertate cu piele, scrise cu litere de aur, tablouri cu imagini bucolice și panoplii cu arme. Copilul era încântat de viața patriarhală, cunoscând obiceiurile locului, de care se bucura alături de mamă și angajații „casteluluiˮ, construit în arhitectura unei cule oltenești. Alerga pe coastă în sus pe lângă ulmii bătrâni, ale căror vârfuri i se părea băiatului că ating cerul. „Ce mult aș dori să zbor până acolo!ˮ , gândea viitorul poet. Vara, prin august, când se coceau prunele călugărești, galbene
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
spre soare, cer. În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. De fapt, asemănarea e cu turnul cetății că și în cula, paralelă lui gula, unde cula e de origine turcă din kule și înseamnă ”locuința fortificata cu mai multe caturi”, adică etaje. Arm. burg ar veni din syriac burga ”turn.” Ne întoarcem la eg. mr, pimar unde măr e asemănător cu
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. De fapt, asemănarea e cu turnul cetății că și în cula, paralelă lui gula, unde cula e de origine turcă din kule și înseamnă ”locuința fortificata cu mai multe caturi”, adică etaje. Arm. burg ar veni din syriac burga ”turn.” Ne întoarcem la eg. mr, pimar unde măr e asemănător cu mura ”munți” în rohingya, Birmania
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
și pictat manual, reprezentând: păsări stilizate, inimioare, potcoave, frunze, floricele, multe tipuri de cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Poeme > Meditatie > SĂ FIU EU Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1718 din 14 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://1080plus.com/NYaWs6oISuk.video (artist : Maria Codreanu) este mai greu decât orice încercare pentru că în mine culele de cuvinte prind în ele metafore greu de pictat și atunci aleg alt material mai ușor de modelat mai simplu de privit când ploile aleargă împresoară sămânța italicelor litere pe care le-am rugat să cânte cântau oricum le-am
SĂ FIU EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347173_a_348502]
-
rugat să cânte cântau oricum le-am cerut blând să mă învețe tăcerea vibrau atât de zgomotos încât le-am apăsat cu amândouă palmele pe care cu un pocnet simplu le-am unit au răsărit alte și alte cuvinte până când culele au cedat nervos lăsând să răsară primul și ultimul vers dintr-un amalgam pe care cineva sau mai mulți oameni îl numesc poem să-mi fiu este încercarea supremă când printre ochiurile plasei privesc peștii pe care nu i-am
SĂ FIU EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347173_a_348502]
-
Dumnealui pregătea și material pentru bărci. Primăria din Coronini avea un toboșar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea diverse funcții mărunte solicitate de primărie, acesta fiind Gheorghe SÂRBU. Muzicanții satului erau Ilie BĂLOI, și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion ROIBAN. Am folosit pentru acest articol amintirile soției mele Ana LEONTE, născută în Coronini. Referință Bibliografică: VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI / Mihai
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Tratat, guvernele și justiția română au restituit multe clădiri unor etnici maghiari, după ce, prin grija miniștrilor Culturii (lideri ai UDMR), acestea au fost refăcute și renovate cu bani grei de la bugetul statului român. Toate acestea, în timp ce numeroase castele, cazinouri, palate, cule românești au fost lăsate în paragină. Nici măcar în “Anul Brâncoveanu” (2014) nu s-au acordat fondurile necesare pentru refacerea unor biserici și palate construite de marele domnitor. „Realizarea unui grup statuar, care să fie dezvelit la Alba Iulia, cu prilejul
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
o foame... --Hai, domnu’ Trache! Un strop...mă țeegi...un str...o picătură. Adât. Și, gata, nu doare. Firfirică începu să bâțâie sticla în fața lui Mototolea, care ronțăia imperturbabil covrigul. --Hai, dom’...un strop...merge la covrig. Măcar o mole...culă. Înțe...legi? O mole...cu...liță. Veni și Pleșcan să se amuze: --Lasă-l, bă, Cireașă! Nu vezi că domnu’ Trache e nervos? Hai, dă sticla-ncoace! Când să plece, observă că lui Trache îi sticlesc ochii. Înțelese. Ar fi sorbit
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
printre bărbați curățindu-i. mese întinse rotondelor Anania duc Arhiepiscopia pe un drum necunoscut, am recunoscut numai fiorul simțit la citirea memoriilor. odată, mai demult! doctorilor prelați respectați mă plec, aplec capul în fața stareței de la Piatra-Fântânele, trimișilor mănăstirii Nicula spre cula oltenească să-i mulțumească pentru OMUL din Glăvile. nu mai am stare de calm, mă reazem de zidul Episcopiei și îmi spun rugăciunile pentru minunile cerului, prelatului, duhovnicului, omului. e noapte, alte șoapte îmi vorbesc despre Luther și Katharina despre
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
152mânăstirea pe care la 20 mai 1663 o închină Tismanei 153. În 1730 mănăstirea era însă desființată. A servit totuși că biserică pantru orășeni, iar în timpul Revoluției din 1821 ca punct întărit (clopotnița se preta foarte bine la această ) alături de Cula lui Tudor Vladimirescu de pe dealul Curila (“Poiana Hoțeasca“ )154, la Piatră Albă. A fost înzestrata cu o parte din vechea moșie a Buzeștilor de la Cerneți (altă parte a fost donata Mănăstirii Govora ), cumpărată de domn în acest scop. Este situată
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
Gheorghe sat Lupoaia, Biserica de lemn din Mătăsari, Biserica Sf. Nicolae din Miculești, ansamblul de biserici din lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploștina, clopotnița din Ploștina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivilești,Cula Cioabă-Chintescu Șiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Știucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Șura, clopotnița din Șura,28Biserica Sf. Împărați a fostei mănăstiri a Cuțuieștilor din Broșteni, Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Căpățănești, Biserica de
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
din 1945 (10). Dacicul turn-locuință al Neamului Herculilor din Tatomirești-Brădești, jud. Dolj - din cogaionica / sarmisegetusana rețea de apărare de pe râul Jiu; schiță întru reconstituirea monumentului, făcută de arhitectul Iancu Atanasescu și de istoricul Valeariu Grama (cf. Iancu Atanasescu, Valeriu Grama, Culele din Oltenia, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1974, p. 174 sq.); în vremurile evmezice turcimea imperial-invadatoare desemna aceste de temut și aproape inexpugnabile turnuri-locuință prin cuvântul cula. (III) Macrosecțiunea Viața spirituală surprinde în mare măsură arhitectura religioasă și viața spirituală brădiștean-tatomireșteană
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
de arhitectul Iancu Atanasescu și de istoricul Valeariu Grama (cf. Iancu Atanasescu, Valeriu Grama, Culele din Oltenia, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1974, p. 174 sq.); în vremurile evmezice turcimea imperial-invadatoare desemna aceste de temut și aproape inexpugnabile turnuri-locuință prin cuvântul cula. (III) Macrosecțiunea Viața spirituală surprinde în mare măsură arhitectura religioasă și viața spirituală brădiștean-tatomireșteană, în două capitole despre Biserică - monumente istorice din Brădești (1) și despre învățământ/ școli, activitate culturală (2). (IV) Macrosecțiunea Etnografie și folclor „se cardinalizează“ în cele
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
fost moșie de zestre a Stanchii Doamnei și se întindea din Dâmbovița până-n Argeș. Mihai-Vodă Viteazul avea aici loc de ședere, unde a ținut în ajunul bătăliei de la Călugăreni consiliul de război, si bătrânii arată și azi unde se află cula lui, din care n-a mai rămas decât o pivniță...”. „...Mă duceam acolo de cele mai multe ori cu Eminescu, mai ales după amiază și stăteam până spre miezul nopții, căci plină era grădină mai ales serile, cănd luna-și revarsă lumină
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
create de incursiunile de pradă ale pasvantlîilor din Vidin, ale cârjaliilor și adalâilor (ostrovenilor), determinate și de situația politico-militară instabilă 2. Desigur lumea olteană a lui Tudor Vladimirescu a fost influențată de aceste evenimente neobișnuite. Boierii încep să-și construiască cule de apărare și siguranță. Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința la Cerneți, capitala județului Mehedinți, care după 1801, transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]