125 matches
-
jumate a șeptelului. În ciuda planurilor inițiale, colectivizarea și recoltele proaste din anii 1932 și 1933 au dus la o situație total diferită de cea la care se așteptaseră liderii comuniști. Comitetul Central al Partidului Comunist a dat însă vina pe culaci, care ar fi organizat rezistența împotriva colectivizării. Era adevărat că, în parte, țăranii stocaseră cerealele în așteptarea unor prețuri mai mari și că în special chiaburii se opuseseră colectivizării. Fuseseră acte de sabotaj, (arderi ale recoltelor, măcelăriri ale animalelor), acte
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
Transferurile de populație în Uniunea Sovietică pot fi clasificate în următoarele categorii generale: De cele mai multe ori, destinațiile transferurilor erau zone îndepărtate, nepopulate. Vezi și Colonizările involuntare în Uniunea Sovietică. Culacii au reprezentant cea mai numeroasă categorie socială care a fost deportată. Deportarea celor denumiți oficial culaci a inclus mai multe valuri importante, care au continuat până la începutul anului 1950. Deportările pe criterii etnice au fost justificate pe motive politice și
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]
-
Sovietică pot fi clasificate în următoarele categorii generale: De cele mai multe ori, destinațiile transferurilor erau zone îndepărtate, nepopulate. Vezi și Colonizările involuntare în Uniunea Sovietică. Culacii au reprezentant cea mai numeroasă categorie socială care a fost deportată. Deportarea celor denumiți oficial culaci a inclus mai multe valuri importante, care au continuat până la începutul anului 1950. Deportările pe criterii etnice au fost justificate pe motive politice și sociale, de exemplu ale polonezilor din teritoriile anexate în 1939 din estul Poloniei, care sunt în
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]
-
Victimele acestor transferuri au fost polonezii (1934), coreenii (1937), ucrainienii, evreii, lituanienii, letonii, estonii (1940-1941 și 1945-1949), germanii de pe Volga (1941), balkarii, cecenii, ingușii (1944), calmîcii (1944), turcii meșketieni (1944), tătarii din Crimeea (18 mai 1944). Un mare număr de culaci, indiferent de naționalitate, au fost relocați în Siberia și Asia Centrală. În timpul și după încheierea celui de-al doilea război mondial, Stalin a ordonat o serie de deportări la o scară nemaintâlnită, care au afectat profund compoziția etnică a Uniunii Sovietice
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]
-
într-o altă țară. Cu această ocazie, lui Mordoveț i s-a schimbat titulatura în cea de ministru al securității statului din RSS Moldovenească. Iosif Mordoveț a coordonat activitatea represivă din RSS Moldovenească, ocupându-se de deportările românilor basarabeni (considerați "culaci") din iulie 1949. Astfel, el a trimis la Moscova la 17 ianuarie 1949 o notă informativă "Despre metodele și formele de luptă ale elementelor culăcești și naționaliste" apoi, după exact o lună, a mai trimis o altă notă "Despre particularitățile
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
o altă notă "Despre particularitățile culăcimii basarabene". La aceste note informative, s-a adăugat și o rezoluție din 17 martie 1949 a Partidului Comunist din Moldova, prin care I.V. Stalin era rugat "de a permite să fie deportați din republică culacii și alte elemente antisovietice". Ca urmare a acestor informări și rugăminți, la 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea "cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a culacilor, foștilor moșieri, mari negustori, a complicilor activi ai ocupanților
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
rugat "de a permite să fie deportați din republică culacii și alte elemente antisovietice". Ca urmare a acestor informări și rugăminți, la 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea "cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a culacilor, foștilor moșieri, mari negustori, a complicilor activi ai ocupanților germani, a persoanelor care au colaborat cu organele de poliție germane și române, a participanților la activitățile partidelor și organizațiilor profasciste, a albgardiștilor, membrilor sectelor nelegale, precum și a familiilor tuturor categoriilor
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
de Sud, RSS Kazahă, precum și în ținutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni, Tomsk ale RSFS Ruse. Ca urmare a celor hotârăte la Moscova, la 28 iunie 1949, Sovietul Miniștrilor de la Chișinău a adoptat hotărârea "Despre deportarea din RSS Moldovenească a familiilor culacilor, foștilor moșieri și mari negustori", prin care se aprobau listele persoanelor ce urmau să fie deportate, precum și transmiterea acestor liste "Ministerului Securității de Stat al RSS Moldovenești (tov. Mordoveț)". La data de 12 iulie 1949, ministrul moldovean al securității, Iosif
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
miiști" (muncitori industriali și cei mai devotați bolșevici) au fost trimiși să ajute la conducerea fermelor colective. În plus, acești activiști trebuiau să zdrobească rezistență pasivă și nou apăruta rezistență activă la colectivizare prin așa-numita politică de "deculacizare", (arestarea culacilor, despre care se afirma că s-ar fi opus regimului, ar fi exploatat munca țăranilor săraci și ar fi dosit grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală, unde erau forțați să muncească în alte sectoare
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
apăruta rezistență activă la colectivizare prin așa-numita politică de "deculacizare", (arestarea culacilor, despre care se afirma că s-ar fi opus regimului, ar fi exploatat munca țăranilor săraci și ar fi dosit grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală, unde erau forțați să muncească în alte sectoare ale economiei, perecum exploatarea parchetelor forestiere. Practic, eticheta de "culac" a fost aplicată oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere. Documentele arată că în
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
regimului, ar fi exploatat munca țăranilor săraci și ar fi dosit grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală, unde erau forțați să muncească în alte sectoare ale economiei, perecum exploatarea parchetelor forestiere. Practic, eticheta de "culac" a fost aplicată oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere. Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni au căzut victime acestei politici în anii
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
avere. Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni au căzut victime acestei politici în anii 1930-1931, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizați cu forța pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice. Colectivizarea a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar dat fiind faptul că Ucraina era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice (peste 50% din grâul
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
hotăra ca "organizațiile sau grupările care distrug propritatea statului, socială sau cooperatistă printr-o modalitate organizată prin foc, explozii sau distrugeri de masă a proprietății, vor fi condamnate la moarte fără întârziere " și dădea o listă a cazurilor în care "culacii, foștii negustori și alte persoane alienate social" pot fi executați. Așa-numiții "culaci", indiferent dacă deveniseră sau nu membri ai colhozurilor, care "organizau sau luau parte la furturile din averea colhozurilor sau de grâne", trebuiau să fie de asemenea condamnați
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
o modalitate organizată prin foc, explozii sau distrugeri de masă a proprietății, vor fi condamnate la moarte fără întârziere " și dădea o listă a cazurilor în care "culacii, foștii negustori și alte persoane alienate social" pot fi executați. Așa-numiții "culaci", indiferent dacă deveniseră sau nu membri ai colhozurilor, care "organizau sau luau parte la furturile din averea colhozurilor sau de grâne", trebuiau să fie de asemenea condamnați "la pedeapsa cu moartea fără întârziere". Dar "țăranii muncitori individuali sau colectiviștii" care
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
impusă numai pentru "furtul sistematic de cereale, sfeclă de zahăr, animale, etc. " Când a devenit clar că livrările de cereale pentru anul 1932 nu aveau să se ridice la nivelurile prognozate de planificatori, scăderea producției agricole a fost pusă pe seama "culacilor", "naționaliștilor" și "petliuriștilor". În conformitate cu raportul președintelui Curții Supreme, până pe 5 ianuarie 1933, 103.000 de cetățeni fuseseră condamnați sub prevederile decretului din 7 august. Dintre 79.000 de cazuri cunoscute de Curtea Supremă, 4.880 de împricinați au fost condamnați
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
7 august. Dintre 79.000 de cazuri cunoscute de Curtea Supremă, 4.880 de împricinați au fost condamnați la moarte, 26.086 la 10 ani de închisoare și 48.094 la alte pedepse. Cei condamnați la moarte erau în principal culaci, iar cei mai mulți dintre cei condamnați la 10 ani de închisoare erau în principal țărani individuali. În Ucraina a fost trimisă o comisie specială prezidată de Viaceslav Molotov pentru strângerea întregii cote de cereale hotărâtă de planul centralizat. Pe 9 noiembrie
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
găsi un motiv pentru abandonarea politicii economice leniniste, Stalin a hotărât să exploateze problemele asociate cu "criza forfecii". Mai mult decât atât, el a blamat pe așa numiții "nepmeni" (micii negustori cu ridicata care apăruseră în zonele urbane) și pe "culaci" (noua clasă mijlocie țărănească) pentru toate problemele existente, considerându-i noua clasă capitalistă. El a reluat toate argumentele folosite de inamicii lui din opoziția de stânga, așa cum erau apariția inflației și a șomajului, pentru a deminiza economia de piață. Stalin
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
afectate. De exemplu, în 1950, toți iranienii, cu excepția persoanelor de etnie armenească, au fost strămutate din RSS Georgiană. Coloniile de muncă (трудопоселение) erau metode ale exilului intern. Cea mai mare categorie a "coloniștilor pentru muncă" (трудопоселенцы) a fost cea a culacilor și membrilor familiilor lor deportați mai înaintea marilor epurări staliniste din deceniul al patrulea. Coloniile de muncă erau parte a Gulagului, dar nu aveau un regim atât de strict ca lagărele de muncă. Primul decret oficial cu privire la "deculacizare" a fost
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
dar nu aveau un regim atât de strict ca lagărele de muncă. Primul decret oficial cu privire la "deculacizare" a fost decretul comun al Comitetului Central Executiv al CC al PCUS și al Sovnarkomului din 1 februarie 1930. La început, familiile de culaci au fost deportate în zonele îndepărtate pentru ""colonizare specială"" fără vreo măsură specială de urmărire sau de relocare a pedepsiților. În 1931-1932, problemele deculacizării și a planificării teritoriale pentru exil au fost urmărite de o comisie specială a Politburo cunoscută
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
комиссия Андреева-Рудзутака). Comisia purta numele lui Andrei Andreev și a lui Janis Rudzutaks. Noțiunea de "colonii de muncă/coloniști pentru muncă" a fost introdusă in 1934 și a fost folosită oficial până în 1945. Din 1945, terminologia a fost unificată, iar culacii exilați au fost denumiți "strămutați speciali - culacii". Coloniile voluntare (вольное поселение) erau așezări desemnate pentru condamnații eliberați mai înainte de termen din lagărele de muncă ca și pentru cei care își ispășiseră toată condamnarea, dar fuseseră obligați să respecte regula celor
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
Andreev și a lui Janis Rudzutaks. Noțiunea de "colonii de muncă/coloniști pentru muncă" a fost introdusă in 1934 și a fost folosită oficial până în 1945. Din 1945, terminologia a fost unificată, iar culacii exilați au fost denumiți "strămutați speciali - culacii". Coloniile voluntare (вольное поселение) erau așezări desemnate pentru condamnații eliberați mai înainte de termen din lagărele de muncă ca și pentru cei care își ispășiseră toată condamnarea, dar fuseseră obligați să respecte regula celor 101 kilometri. Aceste persoane erau cunoscute cu
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
pentru importurile tehnologice necesare pentru industrializare. Până În 1936, aproximativ 90% din agricultura sovietică era colectivizată. În multe cazuri țăranii s-au opus cu încrâncenare acestui proces. În cazuri dese ei și-au ucis animalele în loc să le dea la fermele colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
au ucis animalele în loc să le dea la fermele colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
le dea la fermele colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a dus la o prăbușire
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a dus la o prăbușire catastrofală a productivității în
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]