83 matches
-
a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din război, de reținut e realismul. Basmele (De pe când luceferi, Culegătoare de rouă, Fericirea) și însemnările de drumeție (Priveliști din țară) au fost compuse printre picături. SCRIERI: Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, București, 1905; ed. 2, București, 1909; Cea dintâi durere, București, 1907; ed. 2, București, 1909; Odată!, București, 1907
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
schițe, București, 1910; Din lumea celor cari nu cuvântă, București, 1910; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; ed. îngr. și pref. Serafim Duicu, Craiova, 1994; Nucul lui Odobac, București, 1910; Trei vedenii, București, 1910; ed. 2, București, 1912; Culegătoare de rouă. O lacrimă pe-o geană. Fericirea. Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București, 1915; Fetița mamei, București, [1916]; Ochiul lui Turculeț, București, [1916]; Culegătorul de rouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Cornățeanu 64 În Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită Între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această operație. Recoltatul se face cu mâna, cu o dexteritate de necrezut. Culegătoare de porumb (corn picker), aveau numai fermierii cu suprafețe mari. Țăranii noștri, rămân cu toată puterea lor de muncă, În urma fermierilor la culesul porumbului. În SUA, un om În 10 ore culege În medie un hectar, circa 30 bl. Cantitatea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
850 pagini!) conținând creații populare datorate bucovinenilor ajunși în Ontario. Cum editarea unei astfel de cărți cât o cărămidă implica dificultăți financiare și nu toate "baladele înstrăinării" aveau reală valoare literară, am propus tipărirea unei selecții de circa 300 pagini. Culegătoarea (le adunase, de fapt, din gazetele românești ce apăruseră, o vreme, ici-colo) n-a acceptat: ori întreg manuscrisul, ori deloc. Și-a retras oferta, declarând că-și va publica cartea la Montreal. Ceea ce, după știința noastră, nu s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Femeile erau cele care căutau și culegeau fructe roșii într-un mediu verde. Fructele roșii erau cele mai dulci, mai coapte și mai hrănitoare. Dacă femeile au introdus puțin roșu în albastrul lor, au făcut-o pentru că munca lor de culegătoare le-a făcut să prefere fructele roșii în defavoarea celorlalte. O altă explicație posibilă ar fi următoarea: roșul este culoarea chipului nostru în anumite situații sociale ca jena (a roși de rușine). Și știm că femeile au evoluat pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a crescut moțul și a-ncercat să sară gardul Avicolinei cu puicuța lui139". L-a tras de moț spre gard și mângâindu-l tandru cu aripa pe gât i-a spus că nu va fi găină ca oricare, ca picherele culegătoare de grăunțe de sub ciocul altora și nici călcată nu va fi prea des. Inseminarea se va face artificial, îi va veni prin poștă flaconul și introducerea produsului evirator în cloaca ce-i va fi montată o face singur, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
La mulți ani 1978! Eugen Dimitriu 263 O istorie a culturii fălticenene. După 1944 Gr. Sturzu a fost izolat, din cauza unor articole anticomuniste publicate în presa vremii (1941 1944). 264 La fel de activă a fost și soția sa, Olivia Sturzu, învățătoare. Culegătoare de folclor, publică împreună cu colega sa Afia Apetroaie volumul Strigături și cântece populare,culese din satele Târzia și Moișa, județul Baia, Fălticeni,Tip. Popovici,1944, 64 p. 206 ȘERBAN, Mihail 1 Fălticeni, 10 aprilie 1972 Mult Stimate Domnule Șerban, A
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
374 inițiate de D sa și Dv. și v-a rugat să vă ocupați de tipărire 375. Doamna mă întreabă 370 Apetroaie, Afia V., n. în 19.II.1904, Botești, com. Horodniceni, jud. Suceava - m. 11.IX.1980, Iași. Învățătoare, culegătoare de folclor. Funcționează în Moișa (com. Boroaia). Prezentă în revista „Vestitorul Satelor” cu folclor cules din zonă. Cu Olivia Sturzu, publică în broșură Strigături și cântece populare culese din satele Târzia și Moișa, județul Baia (Tip. C. Popovici, Fălticeni, 1944
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare dată, la recoltare și descărcare, particulele de propolis sunt masticate de către albine, până le depozitează în locurile unde este nevoie (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
unind granulele de polen în ghemotoace, albina le depozitează în coșulețele picioarelor posterioare. La un singur zbor, albina aduce 2 ghemotoace de polen, alcătuite din mai multe mii de granule. Pentru a aduna 0,750 g de polen, o albină culegătoare execută zilnic 50 de zboruri. O colonie de albine recoltează anual circa 50 kg de polen. Ghemotoacele de polen au cele mai diverse culori, de la albul cel mai pur și până la negrul cel mai intens (Andrițoiu, 2005). 157 Andrițoiu V
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în acest acid, păstura având un grad de aciditate mai mare decât polenul); în cursul transformărilor din stup, crește capacitatea de factor coagulant, prin faptul că sporește cantitatea de vitamina K; păstura poate fi conservată timp mai 245 Atunci când albina culegătoare de polen se întoarce în stup, albinele tinere, care încă nu au zburat, preiau ghemotoacele de polen de pe picioarele acestora, îl fărâmițează cu mandibulele, îl frământă adăugându-i enzime din corpul lor, apoi îl presează, bătându-l cu capul, în
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1], denumire sistematică: β-D fructofuranozid fructohidrolază [1], enzimă care catalizează inversia sucrozei [1], enzimă care catalizează hidroliza zaharozei pe un anumit acceptor [3, 4], I.1.1. Sursele de obținerea mierii 291 Pentru a produce 1 kg de miere, albinele culegătoare aduc în stup circa 4 litri de nectar. Acesta este preluat de albinele tinere, care încă nu au zburat și este depus în celule. Permanent, dar mai ales în cursul nopții, când culesul încetează, nectarul este supus ,,vânturării” într-un
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
aport proteic consistent prin hrană, fapt pentru care, din a doua zi de viață, albina se hrănește intensiv cu polen, hrănire care durează toată perioada în care ea secretă lăptișor de matcă (Mărghitaș, 2005). 460 În momentul când a devenit culegătoare, aproximativ după a 21-a zi de viață, principalele enzime ale acestei secreții sunt invertaza, maltaza și amilaza (Mărghitaș, 2005). 461 Mărghitaș LA, Produsele apicole și principalele lor însușiri terapeutice; cap. Lăptișorul de matcă, în Albinele și produsele lor, Editura
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
De aceea, mama ne spunea mereu că "ulciorul trebuie umplut cât timp plouă". Orice întârziere înseamnă pagubă. Noi culegeam la timp cânepa și inul și aveam mare grijă să păstrăm sămânța pentru anul următor. Eu și Oltea, sora mea, eram culegătoarele de bază. Știam cum se scutură rădăcinile și cum se fac mănunchiurile, pe care le legam cu legături de paie moi, de ovăz. O dată culeasă recolta de in și cânepă, o așezam frumos în căruță și-o duceam la baltă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scurt, probabil că a venit vremea României Senzuale. Am putea oare gândi altfel, din vreme ce femeile care educă, fac cercetare, sunt managere de firme, femei de afaceri, tratează bolnavi, judecă, administrează, produc servicii bancare, turistice, cresc PIB-ul în calitate de culegătoare în Vest, adică majoritatea femeilor din România, nu contează nici cât o ceapă degerată în imaginarul „feminin” al multor politicieni? De altfel, în strategiile lor de recrutare nu contează nici zecile de tinere absolvente de Științe politice. Politicienii nu le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Europei către Vest în căutare de lucru face ca în unele state o bună parte din PIB să se realizeze pe această cale (vezi în mod special Republicaxe "„Republica" Moldova). Muncile prestate de către femeile „migratoare” sunt în genere cele de culegătoare și menajere, indiferent de calificarea lor anterioară 42. Aceasta în cazul fericit în care migrația este liber aleasă. În caz nefericit, ele sunt vândute ca sclave sexuale, în contextul traficului cu femei. c) Prin piața sexuluixe "„piațasexului" „Cenușăreasa merge spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Minerva, București, 1983, vol. 2, p. 333 (n. trad.). ** Ibidem, p. 331 (n. trad.). 41 Jules Michelet, Légendes démocratiques du Nord. * Povestea apare în culegerea Nuits d'Orient de Elena Văcărescu; pentru că nu am putut identifica originea textelor preluate de culegătoare, am recurs la barbaria retraducerii din franceză (n. trad.). * Ultimele două povești fac parte din culegerea Nuits d'Orient (n. trad.). * În literatura medievală franceză, mică povestire umoristică în versuri (n. trad.). * Autorul versiunii franceze din 1894, Jules Brun, afirmă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pagini într-un ritm accelerat. În 1914, rotativele moderne asigurau, pe mai multe ieșiri, tipărirea a aproape 50.000 de exemplare de ziare de 24 de pagini pe oră. Compoziția a cunoscut în acest timp o veritabilă revoluție prin descoperirea culegătoarelor mecanice: numeroase modele au văzut lumina zilei la mijlocul secolului al XIX-lea, dar, în ciuda rezistenței muncitorilor tipografi și a turnătorilor de caractere din Europa, linotypul, inventat în 1884 la Baltimore de Ottmar Mergenthaler, a ajuns să se impună. Ilustrația: fotografia
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
urmărește afectiv. Îi apare acum plină de culoare și farmec, tangentă cu fabulosul, cu feericul: „...peisajul acesta dunărean, de un exotism autohton totuși, cu portul, vadurile, cu forfota căruțașilor, cu interminabilele cortegii ale salahorilor săltând pe schele elastice, cu bietele culegătoare de gozuri, printre linii, cu ceainăriile și lipovenii cu bărbi à la Tristan Bernard, cum însuși o spune, cu vijeliile și cu ploile de vară deslănțuite aidoma potopului sau, într-un plan mai feeric, cu expedițiile copiilor în baltă, după
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
fotografii, o bogată colecție de modele de cusături din albumul "Cusături huțule", diferite ștergare, fete de masă, draperii, obiecte din lemn folosite în gospodării și la stane, ouă încondeiate acum 40-50 de ani etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar ucrainean din România: În anul 2005, Editura Kriterion din Cluj-Napoca și Casa Editorială Bukrek din Cernăuți au publicat postum cartea "Cusături huțule" (în ), cu texte trilingve (în ucraineană, română
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
Despre cocoș și găină, despre începutul oricărui lucru, despre înțelesurile trebșoarelor, despre neînțelesul lor, despre mirare, despre minune, despre normalitate, despre forțarea ei. Intimitate și ritual. Acesta este desenul spectacolului. Stăm pe scenă, lîngă agitația actorilor, femei și bărbați, cucoane, culegătoare de OO, măicuțe - sîntem aproape de mînăstiri, nu? - golani, vizitiu, boieri mari sau mici, stăm lîngă Baba și Moșu', lîngă Cucoșu' și Găina. Stăm bine în poveste. Urmărim drumurile pe care actrițele le fac de colo dincolo. Scena se umple de
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
Pentru puțină vreme, În anii șaptezeci s-a părut că diferențele sexuale ar putea dispărea. Dar apoi s-a Întâmplat altceva. I s-a spus biologie evoluționistă. Sub influența ei, sexele se separau din nou: bărbații deveneau vânători, iar femeile culegătoare. Nu ne mai definea educația; ne definea natura. Impulsurile hominizilor, datând din anul 20.000 Î.Ch., ne controlau și acum. Așa că astăzi, la televizor și În reviste, dai peste simplificările obișnuite. De ce nu pot comunica bărbații? (Pentru că trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această operație. Recoltatul se face cu mâna, cu o dexteritate de necrezut. Culegătoare de porumb (corn picker), aveau numai fermierii cu suprafețe mari. Țăranii noștri, rămân cu toată puterea lor de muncă, în urma fermierilor la culesul porumbului. În SUA, un om în 10 ore culege în medie un hectar, circa 30 bl. Cantitatea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și spală, e treaba lor să continue dialogul cu veșnicia măturii, sobei cu lemne, albiei de rufe, găleților cu apă. Dacă vor să scape de această condiție, nu iau din banii publici, ci dau din nou, în calitate de menajere, surori medicale, culegătoare, uneori chiar prostituate în Europa de Vest, care discriminează pozitiv femeile migratoare, căci ele beau și fură mai puțin, în schimb lucrează mai mult. Și femeile au macro-furat în tranziție: știm numele lor, că erau foarte puține. Pe al bărbaților nu îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
eu pot spune că, tocmai pe baza acestei diferențe, bărbații au fost cei care au făcut până acum criteriile. Până unde merge această diferență? Istoria cunoscută de noi începe de la colectivități umane care s-au constituit pe două direcții: femeia culegătoare, bărbatul vânător. Raporturile de forță dintre cele două grupuri din ceea ce istoricii numesc „preistoria” umanității sunt foarte diferite. La un moment dat, a apărut patriarhatul. Tatăl devine regulă, lege (pater familias). Oricare ar fi bărbatul conducător el devine întruparea normei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]