KorAP: Find »[drukola/base=culi & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...10 >

240 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425

ardeleni - și s-a gândit să se arate deodată în vederea observatorului și să-l salute pe Traian întocmai ca un domn mare: —Servus, amice! Cu tot veninul de grijă și năcaz pe care îl ducea în el de câteva zile, Culi nu-și putu stăpâni de pe față zâmbetul acestei biruinți. Într-o clipă ieși din cărare în laturea hochstandului. La douăzeci de pași dincolo de aria albeții omătului, rezemat între doi brazi bătrâni, se înălța pătulul, cu cerdacul lui pardosit cu cetină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
față zâmbetul acestei biruinți. Într-o clipă ieși din cărare în laturea hochstandului. La douăzeci de pași dincolo de aria albeții omătului, rezemat între doi brazi bătrâni, se înălța pătulul, cu cerdacul lui pardosit cu cetină. Cătră el suia o scară. Culi n-avu când rosti salutarea: „Servus!“ - minune mare! Coșgogeamite urs se acățase repegior cu brâncile pe dedesubtul scării, din fuscel în fuscel, până la podina pătulului și, sus, a întins o ghiară spre butul de cal, pe când cu celelalte labe sta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
căzut în omăt ca un tăbultoc negru; a luat cu brânca dreaptă și a strâns la piept carnea, și s-a învăluit cătră râpă săltând de două ori în sus cu dosul, ca și cum i-ar fi făcut un semn lui Culi și i-ar fi răspuns la salutare. Culi încremenise, cu pălăria în mână. Bată-l Dumnezeu de lotru! Închipuiește-ți tu ce i-a venit în minte unui ticălos de urs ca acesta! Când s-a ridicat din zăpadă și a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
luat cu brânca dreaptă și a strâns la piept carnea, și s-a învăluit cătră râpă săltând de două ori în sus cu dosul, ca și cum i-ar fi făcut un semn lui Culi și i-ar fi răspuns la salutare. Culi încremenise, cu pălăria în mână. Bată-l Dumnezeu de lotru! Închipuiește-ți tu ce i-a venit în minte unui ticălos de urs ca acesta! Când s-a ridicat din zăpadă și a prins cu brânca dreaptă la piept coapsa de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
întrebat cătră partea aceea paznicul. Uitându-se mai aproape, își văzu în mâna dreaptă pălăria. Și-o tufli în cap cu ciudă. O gaiță începu să cârâie pe o cloambă de brad. —Și ție îți vine a râde? o apostrofă Culi. Fără să cugete mult, înfierbântat dintrodată, paznicul își trase de la umărul stâng carabina și-i întoarse piedica de siguranță. Trecu hotărât prin lumina poienii, ocoli observatorul și căută urmele ursului. Urmele acelea erau de față. Găsi și urme mai vechi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
râpă. S-a dus pe ici, a ocolit pe dincolo. S-a lăsat în pârău, s-a oprit lângă izvor și a lepăit apă de sub șipot. A cotit pe după o stâncă lucie. S-a suit în pisc de-a dreptul. Culi urmărea pașii hoțului, foarte interesat și foarte atent. Când a ajuns în pisc, a scuipat: —Ptiu, drace! Martin era acolo, subt o muche de cremene. Iar a întors numai un ochi, o clipă, și s-a dus, fără să lese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
o muche de cremene. Iar a întors numai un ochi, o clipă, și s-a dus, fără să lese bucata de cal. —Hurun-burun! Părea că se rostogolește un tunet prelung, domolit și stâns, în râpa oablă unde își dăduse drumul. Culi se oprise. Mai departe, de-a dreptul, nu putea trece. Ar fi trebuit să ocolească pe la capătul pârăului, tocmai pe devale; și de devale să se suie împotrivă, ca să cerceteze acele sărituri strâmbe, în trei brânci. - Cu cefolos? Se vedeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
să ocolească pe la capătul pârăului, tocmai pe devale; și de devale să se suie împotrivă, ca să cerceteze acele sărituri strâmbe, în trei brânci. - Cu cefolos? Se vedeau subt el, în râpa afundă, câteva linii libere - dungi de omăt, printre bungeturi. Culi trase de la șoldul drept binoclul și cercetă cu el îndelung amândouă repezușurile ponorului și fundul. În fund, subt o poală de brădet tânăr, stăteau patru ciute cu urechile și capetele neclintite. Dincolo de ele, cerbul - cu razele coarnelor proiectate pe păretele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
proiectate pe păretele alb al malului. Se aflau cam la o mie cinci sute de pași. S-au mișcat în pripă și s-au dus în copce la deal, drept sub streșina neagră a pădurii. Deci ursul venea asupra lor. Culi a stăruit cu binoclul, a mai cercetat în jurul locului ciutelor. Ursul nu s-a mai văzut. Totuși părea că se află acolo, undeva, un ochi care pândea oblic înapoi. Paznicul se scărpină în cap, nehotărât. Căută în juru-i puncte de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
brădetului se alcătuiau, sub lumina împuținată a soarelui aplecat la orizont, forme nouă, cu linii necunoscute. Încă stătea pe loc, judecând și cumpănind în sine, când ziua începu să se întunece și împrejurimile părură a pluti subt un abur vioriu. Culi își schimbă locul: trecu mai la deal și avu încredințarea că și-a recunoscut direcția de întoarcere. O luă încet pe un colnic, coborî într-un găvan. Aici era o mlaștină veche, scăldătoare a mistreților. Calea îi era cunoscută acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
că e ceață asta; și între acel urs și această ceață nu e legătură. Eresurile tuturor muntenilor din care se trage el îl îndeamnă să fie prudent. Să-și facă cruce cu limba; să nu se uite înapoi. Firea lui Culi e îndrăzneață și bărbătească. Năcazurile care îl prigonesc de câtva timp adaugă în el și o îndărătnicie. Se oprește brusc și se întoarce cu fața cătră valea din care a suit. Pâclele vin încet după el, năzuind spre culme. Au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
din urmă zări ale zilei care mai nălucesc în înalt. Altădată, la acel ceas, ar fi putut încă vedea împrejurimile. Acuma s-au cufundat cele curate și ies deasupra cele negre. Dacă nu bagă de samă, poate să rătăcească poteca. Culi Ursake se trezi mormăind ca ursul. Se tulburau într-însul veninurile supărării. Îl înghimpau întâmplările de ieri și de azi. Nu-i plăceau vorbele ce schimbase cu soții săi. Nu-i plăcea întâmplarea cu acel drac de urs - căci n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
ar fi fost străin în pădurea lui. Nu-i plăcea îndeosebi că întârzie. Acuma, mama lui - nana Floarea - tot își vâră nasu-n geam din clipă în clipă și grăiește în sine și se țistuiește pentru întârzierea lui. Așa face totdeauna Culi! O dată i se întâmplă lui Culi să întârzie, numai o dată într-atâția ani de când s-a așezat la Prelunci - și bătrâna îl clănțănește și-l foarfecă în sine: Totdeauna face așa Culi! Atâta fecior are și ea și sare cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
lui. Nu-i plăcea îndeosebi că întârzie. Acuma, mama lui - nana Floarea - tot își vâră nasu-n geam din clipă în clipă și grăiește în sine și se țistuiește pentru întârzierea lui. Așa face totdeauna Culi! O dată i se întâmplă lui Culi să întârzie, numai o dată într-atâția ani de când s-a așezat la Prelunci - și bătrâna îl clănțănește și-l foarfecă în sine: Totdeauna face așa Culi! Atâta fecior are și ea și sare cu gura asupra lui oricând și pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
se țistuiește pentru întârzierea lui. Așa face totdeauna Culi! O dată i se întâmplă lui Culi să întârzie, numai o dată într-atâția ani de când s-a așezat la Prelunci - și bătrâna îl clănțănește și-l foarfecă în sine: Totdeauna face așa Culi! Atâta fecior are și ea și sare cu gura asupra lui oricând și pentru orice. O singură dată întârzie Culi din pricina acelui diavol de urs - și asta însemnează că totdeauna vine un urs din hochstand și totdeauna întârzie Culi, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
atâția ani de când s-a așezat la Prelunci - și bătrâna îl clănțănește și-l foarfecă în sine: Totdeauna face așa Culi! Atâta fecior are și ea și sare cu gura asupra lui oricând și pentru orice. O singură dată întârzie Culi din pricina acelui diavol de urs - și asta însemnează că totdeauna vine un urs din hochstand și totdeauna întârzie Culi, pe o potecă, unde totdeauna se adună o ceață lăptoasă! Ce-i și cu aceste muieri! Toate-s la fel - fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
așa Culi! Atâta fecior are și ea și sare cu gura asupra lui oricând și pentru orice. O singură dată întârzie Culi din pricina acelui diavol de urs - și asta însemnează că totdeauna vine un urs din hochstand și totdeauna întârzie Culi, pe o potecă, unde totdeauna se adună o ceață lăptoasă! Ce-i și cu aceste muieri! Toate-s la fel - fie bătrâne, fie tinere. Își au ele vorbele lor anumite și socotelile lor viclene. Acum, când o vede pe soacră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
cealaltă, care stă bolnavă de douăsprezece zile în pat? Cealaltă, Ana, care stă de douăsprezece zile în pat și nu vrea să se mai facă sănătoasă, se tânguie încet și se frământă sub pocladă. —Of! of! că nu mai vine Culi. Se vede cumva, mamă? — Nu se vede, suflete! Ce-or fi având ele cu dânsul? Au de toate în cămară și în pod. Lemne tăiate au, făină măcinată deasemeni. Clisă au, ouă au, lapte au, paseri au. De ce le-or

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Nu se vede, suflete! Ce-or fi având ele cu dânsul? Au de toate în cămară și în pod. Lemne tăiate au, făină măcinată deasemeni. Clisă au, ouă au, lapte au, paseri au. De ce le-or fi trebuind numaidecât și Culi? Să fie și Culi acolo, la foc, să-l certe amândouă. Când se duce Culi s-aducă un doctor? Tu, muiere, trebuie să fii nebună. Unde să găsesc eu doctor? —Vai, îmi trebuie doctor; altfel am să mă prăpădesc. Aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Ce-or fi având ele cu dânsul? Au de toate în cămară și în pod. Lemne tăiate au, făină măcinată deasemeni. Clisă au, ouă au, lapte au, paseri au. De ce le-or fi trebuind numaidecât și Culi? Să fie și Culi acolo, la foc, să-l certe amândouă. Când se duce Culi s-aducă un doctor? Tu, muiere, trebuie să fii nebună. Unde să găsesc eu doctor? —Vai, îmi trebuie doctor; altfel am să mă prăpădesc. Aici, femeie, nu se găsesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
cămară și în pod. Lemne tăiate au, făină măcinată deasemeni. Clisă au, ouă au, lapte au, paseri au. De ce le-or fi trebuind numaidecât și Culi? Să fie și Culi acolo, la foc, să-l certe amândouă. Când se duce Culi s-aducă un doctor? Tu, muiere, trebuie să fii nebună. Unde să găsesc eu doctor? —Vai, îmi trebuie doctor; altfel am să mă prăpădesc. Aici, femeie, nu se găsesc doctori; aici se găsesc de altele. Pot să-ți aduc un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
să găsesc eu doctor? —Vai, îmi trebuie doctor; altfel am să mă prăpădesc. Aici, femeie, nu se găsesc doctori; aici se găsesc de altele. Pot să-ți aduc un cerb, ori un mistreț, dar doctor cum? De data asta, cugetă Culi, văd că i-aș fi putut aduce urs - dacă acest urs n-ar fi altceva. Dar pesemne că ei îi trebuie acel altceva. Muiere căreia i-a dat Dumnezeu de toate, casă bună și bărbat bun - nu mai dorește decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
ai făcut? — Nu ți-am spus, mamă? am trimes răspuns unui om din Șugag. S-a duce acel om la Sebeș ș-a aduce-o. — Când are să se întâmple asta? —Știu eu? Cred că până duminică va aduce-o. —Ehei, Culi dragă, până duminică se poate petrece o viață de om, ca și cum nici n-ar fi fost. Iar tace. Pe urmă dă din cap și se miră singură: — Ce-o mai fi fiind vorba asta: febră? Va fi fiind boală nouă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
se poate petrece o viață de om, ca și cum nici n-ar fi fost. Iar tace. Pe urmă dă din cap și se miră singură: — Ce-o mai fi fiind vorba asta: febră? Va fi fiind boală nouă? —Mamă, zâmbește mâhnit Culi, febra-i arșiță. — Atuncea spune-i cum trebuie, dragul meu; altfel avem în casă două boli în loc de una. Nu-s bucuroasă de asta, d-apoi când or fi două? Vorbe de femei. De când e silit să stea în casă mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
el, începe a cunoaște slăbăciunea asta a lor fără istov. La drept vorbind, nu-i slăbăciune; e putere care te ține și nu te lasă. Ana întoarce fruntea-i aburită și obrazu-i frumos: —Măicuță. Ce-i, suflete? — Cum a zis Culi? Ce vorbă din cărți spune el? — Am uitat, dragă. Câte-s în cărțile lor, nu-s toate bune. Mai bine ar fi luat Culi de pe poliță ciaslovul nostru. Ar fi cetit în el o rugăciune. —D-apoi Culi al nostru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]