139,341 matches
-
decernării premiului. Dacă țineau atât de mult să interacționeze cu Mario Vargas Llosa, aceiași scriitori ar fi avut prilejul s-o facă, în zilele următoare, în două momente destinate tocmai acestui scop: la Romexpo, în cadrul ,Conferințelor Microsoft", și la Institutul Cultural Român, la conferința de presă. E drept că nici una, nici cealaltă n-au prea semănat cu niște șuete. Ca moderator al ambelor întâlniri, Gabriel Liiceanu a impus niște rigori care, cu siguranță, nu invitau la tradiționalul bătut pe burtă și
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
ar fi avut și rolul de a percepe cu propriile simțuri cum gândește, cum respiră, cum se mișcă un mare artist. Probabil că ar fi rezultat și niscaiva concluzii deprimante pentru scriitorul român: că ne aflăm departe de principalele drumuri culturale ale lumii, că n-avem o concepție clară despre lumea în care trăim, că suntem complet dezinformați în ce privește ideile artistice ale momentului, că suntem incapabili de-a propune un model simplu, eficient, convingător de exprimare. Recunosc, a te privi într-
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
la discuții speculative, istorie, politică, adevăratele subiecte (în folosul tagmei mele voi spune că nu eram preponderenți ca număr). Voi înșirui elementele poveștii acum, altfel sigur uit: șase persoane, cinci bărbați și soția unuia care au un statut similar, social, cultural și politic. Adică toți evrei, șomeri, ilegaliști comuniști cu vechime, dar și cu idealuri brizate de regim, apropiați, unii chiar prin legături de familie, de elita comunistă de atunci (unul dintre ei fiind chiar cumnatul Ministrului de Interne). Se zice
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
cărți în România, a publica în ziarele și revistele din România și nu în Literatura și arta (din care a rămas doar ,și", vorba lui Serafim Saka), să însemne ,separatism transnistrean"? E drept că Dvs. ați făcut și înainte referiri culturale inedite, ,încărcate de semnificații", la Transnistria. Pentru a-i pune la respect pe poeții de factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați cerut lui Emilian Galaicu-Păun, un om viu, în primul rând, înainte de a fi unul dintre
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
fiind publicată în cele mai importante reviste literare de pe ambele maluri ale Prutului și contribuind substanțial la sincronizarea procesului literar românesc. Nici o altă generație de creatori din Moldova de la est de Prut n-a adunat atâtea referințe pozitive în presa culturală românească, câte pot fi contabilizate în dreptul postmoderniștilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei șase scriitori basarabeni care au primit, după 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din România
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
Suedia, Albania, Peru și, bineînțeles din România. Laureații de anul acesta au fost, cum se știe, Mario Vargas Llosa și poetul turc Cengis Bektaș. Coorganizatori, parteneri sau sponsori au fost Societatea Română de Radiodifuziune, constant alături de U.S.R. de la început, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cervantes, ,Jurnalul Național", Televiziunea Română, Primăria Mangalia, Arhiepiscopia Tomisului, Universitatea ,Ovidius" și Coca-Cola HBC-România. Un colaborator al nostru mai vechi a fost și Rusti Tour prin care am negociat tot ce a
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura română, dar și scriitorilor români prilejul de a se face cunoscuți în alte țări. Festivalul nu trebuie considerat turism cultural. O notă mai pragmatică este de rigoare în conceperea și organizarea lui. Faptul că am asigurat traducere simultană pe toată durata Festivalului (cu o admirabilă echipă de la Irina Trad S.R.L.) n-ar fi trebuit să ne scutească să prelungim întîlnirile
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Lui Llosa însuși i s-a pus în gură o declarație încă și mai bizară despre admirația pe care ar nutri-o pentru o... cîntăreață și despre... frumusețea româncelor. Iertat să fiu dacă greșesc, dar nu cred că un Festival cultural, oricîte cusururi ar avea, poate fi tratat în această manieră aculturală. Televiziunile comerciale nu s-au străduit, de altfel, să-i dea vreo atenție. Pentru ele, dacă Shakira nu e, nimic nu e.
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Sorin Lavric Toate cuvintele de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu, pe care Cioran, încărcîndu-le cu ironie, le îndrepta împotriva lui Noica, sunau atunci, la vremea scrierii lor, ca o punctare sarcastică a zădărniciei unui efort pe care păltinișeanul îl pusese în slujba specificului
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
ca pe un vot de blam împotriva oricărei pretenții de afirmare a unui specific național. A devenit aproape un semn de fină intuiție intelectuală dacă știi să respingi, în numele unui impersonale și neutre culturi universale, orice aluzie la vreo trăsătură culturală românească. Se uită însă că cel dintîi semn de naționalism al unui om este chiar limba în care trăiește și se exprimă, cum de asemenea se uită că atmosfera psihologică pe care oamenii de cultură o respiră este o trăsătură
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
înfierăm exact acele trăsături pe seama cărora putem vorbi de un specific românesc, iar acest specific stă chiar în atmosfera de etuvă psihologică în care adepții umanioarelor își duc zilele. Spun ,etuvă", gîndindu-mă că temperatura la care este încălzită atmosfera noastră culturală este una peste medie. O ambianță încinsă avînd o presiune anormală, aceasta este nota distinctivă a specificului nostru cultural. Ceea ce este straniu este că de această atmosferă îți dai seama nu analizînd-o filozofic, ci pur și simplu ieșind în afara ei
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
de etuvă psihologică în care adepții umanioarelor își duc zilele. Spun ,etuvă", gîndindu-mă că temperatura la care este încălzită atmosfera noastră culturală este una peste medie. O ambianță încinsă avînd o presiune anormală, aceasta este nota distinctivă a specificului nostru cultural. Ceea ce este straniu este că de această atmosferă îți dai seama nu analizînd-o filozofic, ci pur și simplu ieșind în afara ei și trăind măcar cîteva luni în Occident. Acel cîmp de forță a cărui prezență, cîtă vreme erai în țară
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
mult la noi: umoarea irascibilă, orgoliile și ranchiunile ireductibile, spiritul de gașcă și grupurile de influență, taclalele de cafenea și bîrfele impenitente, polemicile arzătoare și campaniile de discreditare. Tocmai aceste trăsături creează un cîmp psihologic a cărui intensitate definește atmosfera culturală a lumii de aici. Și tot ele ne dau specificul cultural. Ceea ce îl salvează pe român de la sterilitate e tocmai umoarea aceasta colectivă, de o intensitate frizînd forma molipsitoare a excitației în masă. Fără ea, am avea parte de o
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
gașcă și grupurile de influență, taclalele de cafenea și bîrfele impenitente, polemicile arzătoare și campaniile de discreditare. Tocmai aceste trăsături creează un cîmp psihologic a cărui intensitate definește atmosfera culturală a lumii de aici. Și tot ele ne dau specificul cultural. Ceea ce îl salvează pe român de la sterilitate e tocmai umoarea aceasta colectivă, de o intensitate frizînd forma molipsitoare a excitației în masă. Fără ea, am avea parte de o îmbălsămare timpurie într-o formă mimetică, de pastișă provincială, a culturii
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
îl salvează pe român de la sterilitate e tocmai umoarea aceasta colectivă, de o intensitate frizînd forma molipsitoare a excitației în masă. Fără ea, am avea parte de o îmbălsămare timpurie într-o formă mimetică, de pastișă provincială, a culturii occidentale. Cultural vorbind, climatul acesta de competiție psihologică, după reguli ce nu pot fi niciodată ținute în frîu, lipsește în Occident. În Apus, totul este de o igienă atît de ireproșabilă, încît, lipsit de dușmănii publice, de resentimente și de polemici oficiale
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
și critică atmosfera de aici, fără să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este sursa entuziasmelor sau scîrbelor noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se jură că au încheiat
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
că, prin oameni ca Noica, cultura germană va iradia în lume. Asta îl preocupă pe el, puterea tradiției germane de a rezona în lume și de a se întipări în mințile oamenilor. Din păcate, România a pierdut șansa unei iradieri culturale cu bătaie universală. Nu ne ajută limba, nu ne ajută tradiția, nu ne ajută politica. Și atunci, ceea ce putem face este ca, înăuntrul etuvei psihologice a climatului de aici, să păstrăm o cumpănă între provincia pe care o reprezentăm și
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
Și atunci, ceea ce putem face este ca, înăuntrul etuvei psihologice a climatului de aici, să păstrăm o cumpănă între provincia pe care o reprezentăm și centrul pe care nu-l vom întruchipa niciodată. Și cum unul din simptomele de decădere culturală a unui popor stă în înclinația de autoflagelare prin minimalizarea continuă a climatului său cultural, sentimentul paraguayan al ființei ar trebui să rămînă o simplă întorsătură stilistică. Există un sentiment românesc, dar nu unul al ființei, ci unul al climatului
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
păstrăm o cumpănă între provincia pe care o reprezentăm și centrul pe care nu-l vom întruchipa niciodată. Și cum unul din simptomele de decădere culturală a unui popor stă în înclinația de autoflagelare prin minimalizarea continuă a climatului său cultural, sentimentul paraguayan al ființei ar trebui să rămînă o simplă întorsătură stilistică. Există un sentiment românesc, dar nu unul al ființei, ci unul al climatului cultural. Și cum climatul acesta este cel care ne dă, în modul cel mai propriu
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
a unui popor stă în înclinația de autoflagelare prin minimalizarea continuă a climatului său cultural, sentimentul paraguayan al ființei ar trebui să rămînă o simplă întorsătură stilistică. Există un sentiment românesc, dar nu unul al ființei, ci unul al climatului cultural. Și cum climatul acesta este cel care ne dă, în modul cel mai propriu cu putință, substanța sufletească a existenței noastre, înseamnă că tot el conține și sentimentul românesc al ființei. Există un sentiment românesc al ființei.
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
Elena Zottoviceanu Ultimele două seri ale Festivalului ,George Enescu" au avut o semnificație culturală și politică deosebită, prin prezența Orchestrei Naționale a Franței legată de lansarea Anului Internațional al Francofoniei: Concertul de Gală, care în felul acesta marca pe de o parte un sfârșit - încheierea ,în glorie" a Festivalului și pe de alta un
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
sală de peste 2000 de locuri? Este visul multora dintre noi de câteva decenii. Am scris de nenumărate ori în acest sens. Am făcut-o altfel decât s-a manifestat cu totul recent un comentator al vieții noastre politice, sociale și culturale artistice, personalitate în a cărui formație intelectuală lipsește, cu siguranță, interesul pentru actul muzical artistic, domnul Stelian Tănase; în paginile unui cotidian central, domnia sa aprecia că Bucureștiul nu ar dispune nici măcar de o unică sală de concert cu acustică convenabilă
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
muzicieni performeri. I-a ascultat. A întârziat la standul cu cărți, cu CD-uri, a vizionat un film muzical. în mod evident a primat conștiința faptului că Festivalul enescian este un eveniment de importantă conexiune cu marea dinamică a valorilor culturale și artistice europene. Pentru prima dată au fost invitați de manieră convingătoare și au fost prezenți în luna septembrie la București un număr important de peste 30 de jurnaliști ai marilor cotidiene europene, ai marilor publicații de specialitate; mulți și-au
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
competițiile destinate compozitorilor decât cele ale tinerilor violoniști sau pianiști. Iscusit spirit managerial, domnul Ioan Holender, președintele Festivalului, a dovedit în egală măsură fermitate și cooperare în definirea coordonatelor recent încheiatei ediții; avem multe de învățat de la domnia sa. Inclusiv diplomație culturală. Dar nu voi înțelege niciodată interesul pe care l-a avut în anularea competiției tinerilor cântăreți. Rămâne, deocamdată, o enigmă pe care îmi propun a o dezlega. Căci explicațiile date de domnia sa au un temei voluntarist greu de acceptat. Se
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
ce mi se pare cu adevărat important de spus - pornind de la acest volum - despre Mircea Cărtărescu. În ultimii ani, de cînd ideologia nu mai este legată doar de politic și de cînd în numele ei s-a pornit un întreg război cultural - început în prima jumătate a anilor '90 cu bătălia canonică, dar al cărui conflict se pierde în negura anilor predecembriști - și care amenință să împartă maniheist (dacă nu cumva a făcut-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea Cărtărescu
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]