192 matches
-
intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile. În iarna anului 1927, a început colaborarea la revista Gândirea. A continuat să aibă o vie activitate în cercurile cultural-religioase la Paris, unde a conferențiat în repetate rînduri. În luna octombrie anul 1928, a început să colaboreze la revista Cuvântu, unde va scrie până la suspendarea din anul 1933 a ziarului. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
și mai buna înțelegere a vieții evreiești; 1 seminar/webminar de lansare a ghidului organizat; publicare ghid pe paginile de internet ale instituțiilor responsabile; 1 raport de evaluare a utilității și impactului ghidului. OBIECTIV SPECIFIC NR. C.2. Promovarea și sprijinirea manifestărilor cultural-religioase ale FCER-Cultul Mozaic Acțiunea nr. C.2.1. Sprijinirea proiectelor cultural - religioase ale FCER - Cultul Mozaic. Descrierea acțiunii specifice: Evenimentele cultural - religioase joacă un rol important în combaterea antisemitismului, radicalizării și a discursului instigator la ură, oferind oportunități pentru promovarea înțelegerii, a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
venituri reduse și a așezămintelor de asistență socială și medicală, pentru proiectarea, construirea ori repararea lăcașurilor de cult și pentru conservarea și întreținerea bunurilor aparținând cultelor și care fac parte din patrimoniul cultural național mobil, pentru amenajarea și întreținerea muzeelor cultural-religioase și colecțiilor muzeale, pentru proiectarea, construirea și repararea sediilor administrative ale eparhiilor, protopopiatelor, parohiilor sau ale centrelor de cult, a cimitirelor, a sediilor unităților de învățământ proprietate a cultelor recunoscute, pentru proiectarea, construirea, amenajarea și repararea clădirilor având destinația de
LEGE nr. 384 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277272]
-
destinate acoperirii cheltuielilor necesare: a) restaurării și conservării bunurilor din patrimoniul imobil și mobil; ... b) completării fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționării centrelor eparhiale și a unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri; ... c) amenajării și întreținerii muzeelor cultural-religioase; ... d) construirii, în condițiile aprobării documentațiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor, precum și reparării lăcașurilor de cult; ... e) achiziționării de imobile necesare desfășurării activităților liturgice, culturale și mediatice ale unităților de cult, precum și a activităților de asistență socială și medicală susținute
LEGE nr. 326 din 7 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276142]
-
activităților de asistență socială și medicală susținute de unitățile de cult; ... f) sprijinirii activităților de asistență socială și medicală organizate de Mitropolia Basarabiei în spitale, centre de plasament, cămine de bătrâni și alte forme de asistență; ... g) organizării unor manifestări cultural-religioase și mediatice; ... h) construirii, amenajării și reparării clădirilor având destinația de așezăminte culturale și mediatice, de asistență socială și medicală; ... i) restaurării, reparării, întreținerii și administrării clădirilor aparținând centrelor eparhiale, protopopiatelor, parohiilor și mănăstirilor, inclusiv a clădirilor pentru învățământ teologic
LEGE nr. 326 din 7 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276142]
-
adevărul despre conștiința românismului creștin prin brațul tipografiei și al prodigioaselor reviste eparhiale: Basarabia, Luminătorul, Cuvânt Moldovenesc, Astra Basarabeană... a fluturat cu înflăcărare spirituală Flamura dreptei credinței, a identității, a comuniunii și a unității Neamului Dacoromân, declanșând mai întâi frontul cultural-religios care, pregătea și deschidea calea frontului ideal naționalist. În lumea Răsăritului Ortodox nu există Biserică fără Neam și Neam fără Biserică, căci sfânta chezășia a Învierii Neamului constă tocmai în însăși Învierea Domnului Iisus Hristos. Sfatul Frăției „Nașterea lui Hristos
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Teodorescu - inițiatorul “Rugului Aprins”, care a murit în închisoarea de la Aiud. În anii 1945-1948, în sala bibliotecii Mănăstirii Antim, s-au ținut o serie de conferințe, legate de acest subiect. Între conferențiari se numărau mai multe personalități proeminente din viața cultural-religioasă de atunci, între care: Părintele Ieroschimonah Daniil - Sandu Tudor, citat mai sus, Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș, Părintele Arhimandrit Vasile Vasilache - starețul de atunci al Mănăstirii Antim, Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Domnul Prof. Univ. Dr. și Academician Alexandru Elian
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
Teodorescu - inițiatorul “Rugului Aprins”, care a murit în închisoarea de la Aiud. În anii 1945-1948, în sala bibliotecii Mănăstirii Antim, s-au ținut o serie de conferințe, legate de acest subiect. Între conferențiari se numărau mai multe personalități proeminente din viața cultural-religioasă de atunci, între care: Părintele Ieroschimonah Daniil - Sandu Tudor, citat mai sus, Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș, Părintele Arhimandrit Vasile Vasilache - starețul de atunci al Mănăstirii Antim, Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Domnul Prof. Univ. Dr. și Academician Alexandru Elian
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
interesul dominant de a-i denatura volitiv sensul. În umbra timpului postmodern, se ascund multe, iar sumara noastră modelare matematică de mai sus face trimitere, printre altele, la faptul că hiperrealitatea construită din ignoranță și din lipsa respectului față de valorile cultural-religioase ale Celuilalt, în epoca neagră și antiumană a consumerismului global, pot îndrepta colectivitatea umană, iată, către moarte. O moarte improprie, crudă, cu iz ritualic, parcă așteptată cumva, aidoma unui luptător kamikaze inconștient de finalul său lipsit totalmente de eroism. Tragediile
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
improprie, crudă, cu iz ritualic, parcă așteptată cumva, aidoma unui luptător kamikaze inconștient de finalul său lipsit totalmente de eroism. Tragediile născute la poarta celui de-al patrulea imperiu mondial stau drept mărturie elocventă asupra faptului că nicidecum ridiculizarea fundamentului cultural-religios constitutiv al unuia sau altuia dintre popoarele acestei lumi trebuie să fie lanțul comunicațional prim și încărcat de iraționalitate la ora actuală, ci, dimpotrivă, bunul simț și respectul binevenit, dublate ambele de un discurs verbal pe măsură, mai ales că
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
înfiripa acum un elogiu al toleranței și bunei conviețuiri. Societatea constant traumatizată de azi e sclava narațiunilor defăimătoare despre propriul său tipar unic de a fi. De aceea, capacitatea de a privi distinct unul și același lucru de către două entități cultural-religioase din spații diferite, dar și inserțiile strecurate în cadrul unui discurs jurnalistic continuu remodelat din cauze mai mult sau mai puțin precizate, după cum afirmam într-un paragraf anterior, determină ca eșfodajul hiperrealității multiple proiectate în momentul de față la nivel global
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile. În iarna anului 1927, a început colaborarea la revista Gândirea. A continuat să aibă o vie activitate în cercurile cultural-religioase la Paris, unde a conferențiat în repetate rînduri. În luna octombrie anul 1928, a început să colaboreze la revista Cuvântu, unde va scrie până la suspendarea din anul 1933 a ziarului. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
așa a fost: am colaborat fidel și entuziast în cadrul Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români, (A.S.C.O.R), al Frăției Ortodoxe Române ca membru fondator, al Fundației Ec. Sf. Apostol Andrei înființată de mine, în atmosfera diferitelor conferințe și dezbateri cultural-religioase din București, în formarea mișcării pro-revoluția Română din Decembrie ’89, în zelul renașterii spirituale a poporului român, etc. Astăzi, acum la acea listă de personalități religioase, spirituale și oameni de cultură dacoromâni pot să mai adaug câteva sute bune și
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
animalelor, și noilor nevoi de organizare și apărare ale autohtonilor. În mediul rural, daco-romanii (romanicii) evoluau spre românitate, ei au perpetuat hidronime ale râurilor mari (Maris, Samus, Alutus, Tibiscus) și au constituit, în secolele următoare, o permanență demografică, social-economică și cultural-religioasă. Populația autohtonă era organizată și trăia în obști sătești (vicinale), în care casa, bunurile și animalele formau proprietatea privată, iar terenurile agricole (arabile), pășunile, pădurile și apele erau deținute în comun de toți membrii obștei. Pământurile arabile constituiau fondul obștesc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
carpatic în secolele IV-V.18 În ansamblu, viața social-economică autohtonă reflectă trăsăturile unei societăți cu structuri bine definite, capabilă să obțină o producție agricolă și meșteșugărească importantă, care, din secolul al IV-lea, necesita și folosirea monedei. Sub aspect cultural-religios, creștinarea a evoluat împreună cu romanizarea, influențându-se reciproc, primirea creștinismului de aceste comunități umane (daci) și asimilarea lor de romanitatea locală are loc în secolele IV-V. În această perioadă, chiar și în mediul rural, romanizarea și creștinismul erau realități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stăpânirii romane. În Oltenia, Banat și Transilvania, așezările reprezintă dovada concretă a unui fenomen caracteristic: continuitatea de populație în aceeași zonă, în condițiile migrațiilor. Tradiția romană și legăturile permanente cu lumea romano-bizantină și-au pus amprenta nu numai în planul cultural-religios, dar și în economia și tehnica daco-romană, de-aici o anumită superioritate față de alogenii migratori din Dacia și față de populațiile limitrofe. Însă, începând cu secolul al V-lea, după invazia hunică, achizițiile romane se pierd, iar civilizația autohtonă (daco-romană), în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din stânga Dunării în sec. IV-VI, în Istoria României, I, București, 1960, p. 647-655; Istoria Românilor, p. 474-479. 28. Istoria Românilor, vol. II, p. 479-482. 29. Ibidem, p. 482-483. CAPITOLUL II CREȘTINISMUL ÎN NORDUL DUNĂRII (SECOLELE IV-X) Introducere Mutație profundă cultural-religioasă de o importanță fundamentală în istoria noastră, creștinismul din nordul Dunării se încadrează într-un fenomen cultural istoric de dimensiune universală și reprezintă o mărturie solidă a dăinuirii masive în Dacia postromană, după 275. Primul învățat român care a abordat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în câmpia Munteniei, în sudul Moldovei și în podișul Transilvaniei, care s-a suprapus vechii populații daco-romane aflată aici între 106-275. Subliniem că originea creștinismului românesc nu se află în opera misionarilor veniți din Imperiu, ci în unitatea economică și cultural-religioasă între nordul și sudul Dunării, cât și în migrația creștinilor din Illyricum în Dacia, în secolele IV-VI, ceea ce a consolidat creștinismul local. Creștinismul autohton, cel anterior feudalismului adus de slavi după 602, este un creștinism popular, țărănesc, de jos
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștinismului a fost lentă și treptată, și că noua credință nu a înlăturat brusc toate formele religioase păgâne (necreștine). Evoluția termenilor pagus (sat), paganus (locuitor al satului) și păgân, în limba română, este semnificativă în acest sens. Orientarea economică și cultural-religioasă a Daciei (nordului Dunării), după 275, este către sud-vest-primele elemente ale noii credințe au pătruns în Dacia din sud și sud-vest (Illyricum). Dar, la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, după așezarea hunilor în Panonia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al., 1999, p. 2). La polul opus, localizarea își asumă ca forme de manifestare revigorarea identităților etnice și naționale, menținerea/accentuarea ideilor și practicilor socio-culturale individuale, exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele inter-blocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații, globalizarea suscită încă dezbateri sub cel puțin trei aspecte - „raportul de forțe” dintre globalizare și localizare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
inițiativă etc. Nesigur de sine, neliniștit și singur, omul modern devine o ființă dependentă de puterea politică a statului, de la care „așteaptă” totul, fiind prin aceasta ușor și permanent manipulabil. Cu o identitate incertă, lipsit de valorile educației moral-spirituale și cultural-religioase, omul modern aderă cu ușurință la diverse „grupuri” de care este atras din curiozitate, prin imitația altora, sau în care este „introdus” accidental. El va fi acceptat în aceste grupuri și va primi o identitate nouă, cea a grupului respectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Centrale, cu referințe mai sărace la Țara Românească și cu totul sumare pentru Moldova, momentele marilor bătălii antiotomane, conduse de Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, Matei Corvin și comitele Pavel Chinezul. Se amintește, uneori, situația cultural-religioasă a epocii: avântul cunoscut sub Matei Basarab, activitatea lui Simion Ștefan, conflictele religioase din Ardeal. Mai originală, cu un pronunțat caracter memorialistic, partea a treia a cronicii este valoroasă și sub aspect literar. Se dau numeroase știri despre viața socială
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
de tipul grupurilor vulnerabile marginalizate de societate sau auto-segregate din considerente socio-moral-religioase etc. psihozele colective datorate unor stări de criză socială, politică, economică, moral-religioasă, situații catastrofice naturale etc. psihoze colective de tip protestatar-revendicativ legate de frustrarea unor drepturi socio-politice sau cultural-religioase, etc; psihoze colective datorate unor situații sociale închise, de tipul „situațiilor-limită” legate de privarea libertății etc. Aceste forme de manifestare colectivă a proceselor psihopatologice, mai sus enumerate, vor fi descrise pe larg în capitolele următoare. Notăm deocamdată faptul că trebuie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferință sufletească și morală. Din aceste considerente înțelegerea nebuniei ne conduce către două surse: miturile nebuniei și epistemologia psihiatrică, ambele având pretenții explicative. Miturile nebuniei, dincolo de aspectul lor formal, raportează nebunia la o răsturnare a sistemului de valori moral-spirituale și cultural-religioase. Nebunia ca „posesiune demoniacă” este abaterea de la normă, de la lege. Ea este impurificare și păcat. Nebunul este „un alt fel de om”. Un damnat. În cazul acesta „nebunia” apare ca o pedeapsă pentru păcatele comise de individ, pentru abaterea acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]