99 matches
-
pentru că tot timpul mi se cumpăra câte ceva. Vrute și nevrute. Am fost, în toți anii de școală, o elevă strălucită. Foarte conștiincioasă, foarte tocilară, iar mama era foarte mândră de mine. În camera mea, deasupra patului, atârnau pe perete, înrămate frumos, patru cununițe împletite din frunze de stejar, pe care le primisem în clasele primare. R.P. Ce-a însemnat relația dintre profesor și elev la gimnaziu și la liceu? După ce principii se călăuzea? Atunci ați început să cochetați cu ambiția de-a deveni
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pletele stropind în jur și povestește cu însuflețire: M-am sculat cu noaptea-n cap. Am încălecat pe Pestrițu și tot într-un galop am ținut-o până-n pădure, să apuc florile încă ude de roua dimineții cum împletesc fetele cununițe de Sânziene altfel, vraja florilor se risipește. Ce spui? o apucă Ștefan de bărbie și o privește în adâncul ochilor albaștri. De Sânziene pare-mi-se fetele dau flori și flăcăii le sărută "ca vraja florilor să nu se risipească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Lucian Blaga: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat!". E mare păcat însă că, multe obiceiuri și datini au fost uitate, luându-le locul "Valentine's Day" și Halloween. Simboluri și obiceiuri "străine" ("ciorăpelul" pentru darurile de Crăciun, cununița de brad atârnată pe ușă, iepurașul de Paște etc.) au fost asimilate și de săteni aproape total, uneori chiar în detrimentul unor simboluri și obiceiuri autentic românești. Depinde de noi toți, să fim interesați să păstrăm vii tradițiile populare românești care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
conviețuiri în întrajutorări între săteni. La construirea unei case noi, la temelie, la colțuri se așezau bani (monede), pentru bogății. Când se ajungea cu ziditul până la căpriori, se punea un ștergar alb frumos țesut și două cruci de lemn, cu cununițe de busuioc. Noaptea nu este indicat să se fluiere în casă, căci apare riscul de-a rămâne pustie. La biserică întotdeauna să te duci cu flori și să le depui la icoana Maicii Domnului, ca semn al respectului pentru credința
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să crească puternici și fericiți. Ca să fie protejați de ghinion, băieții își fac baie în apa în care se adaugă flori de iris sau infuzie din flori de iris („syobuyu”). Întrucât irisul este considerat floarea protectoare, din el se fac cununițe pe care băieții le poartă la ceremonialul dedicat zilei lor. Unele familii agață buchete de iris la streașina casei. Irisul simbolizează cavalerismul samuraiului, caracterul său integru, care stă drept în fața vicisitudinilor vieții, asemeni tulpinei de iris, în vârful căreia se
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Ea văzu o rujuliță,/ Tinse mâna ca s’o rupă,/ Ruja grăind îi grăise:/ Nu mă rupe, Măriuță,/ Da’ mă lasă ’n tri dumineci,/ Că mai frumoasă m’oiu face,/ Și mi-i rupe și m’ii pune/ Dinaninte ’n cununiță!”. Cunoscută și sub numele Mărită-mă mamă, Rudbeckia laciniata stă în basme în cosița Ilenei Cosânzeana și cântă cu inten¬sitate resimțită de șapte sau nouă împărății. Asemenea ei, fata poartă în coadă floarea emblemă, atât cosița, cât și ruja
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înscrie într-un cod al relațiilor erotice”. In colinda tip IV, 104, cununa, și nu inelul, ori mărul (întâlnite în basme ca motive maritale) aduc acceptul fecioarei celui de-al treilea pețitor, deținător al codului corect: „Ăl c-a cerut cununița,/ Ea din greu îl blăstăma:/Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa!”. Celelalte gajuri smulse, în unele variante, fetei, ca gest violent de asumare a iubirii ei, aduc doar implicații negative: „Cine m-o vărsat apa,/ Turbura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
2); simbol (2); soți (2); zurgălăi (2); acțiune; de argint; aură; aureolă; bairam; basm; bine; binecuvîntare; blîndețe; botez; brad; buchet; bucurii; bunăvoie; călătorie; cap; cărămidă; cerească; civil; clar; colac; colind; colindă; comoară; coroană de flori; cred; cucoană; cumătră; cuminte; cununat; cununiță; cuvînt; dans; de; demult; devotament; dispoziție; distracție; divorț; dorință; drăguță; Dumnezeiască; Dumnezeu; el; el și ea; emoții; erou; etern; evenimente; familia; făină; femeie; finii; fir; cu flori; flori de cîmp; frunte; grîu; grup; iarbă; in; inel; inocență; împărat; împletitură; împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
blândețe cuceritoare și pe toată fața îi plutea un zâmbet bun, nevinovat și cucernic..... Glasul obosit răsuna dulce și lin, pătrunzând drept în suflete, îmbrățișându-le și înălțându-le în altă lume. Chiar broboana de sudoare de pe frunte părea o cununiță de diamante sau o aureolă nedespărțită." ,Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vine vremea nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
l 6 iulie, ora 18,30, depunere de coroane la Monumentul Crucificării din fața Catedralei, urmată de parada artiștilor până în Parcul Rozelor, unde la ora 19,30 începe spectacolul susținut de ansamblurile „Hora Timișului“, „Karașevska Zora“ - Carașova, La Garriga Lengadociana - Franța, „Cununița“ - Sântana, Fiore di Levante - Grecia, „Semenicul“ - Reșița, Ansamblul „Maria Tănase“ - Craiova, Ansamblul Romilor - Orăștie l în 7 iulie, ora 19,30, ansamblurile timișorene „Bănățeana“, „Mladost“, „Doina Timișului“, Ansamblul Italian, Ceata Junilor din Sibiu, Ansamblul Universității din Canakkale - Turcia l în
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
Reșița, Ansamblul „Maria Tănase“ - Craiova, Ansamblul Romilor - Orăștie l în 7 iulie, ora 19,30, ansamblurile timișorene „Bănățeana“, „Mladost“, „Doina Timișului“, Ansamblul Italian, Ceata Junilor din Sibiu, Ansamblul Universității din Canakkale - Turcia l în 8 iulie, ora 19,30, ansamblurile „Cununița“ - Bănia (Caraș-Severin), Vagem Folk Dance Group - Cipru, Original Kaiserstuhler Musikanten și Mannergesangverein - Germania, „Banater Rosmarein“ - Timișoara, Gugulanul - Borlova (Caraș-Severin), formațiile maghiare din Timișoara, Lugoj, Deta, Tormac, Dumbrava, Ansamblul folcloric din Szeged, „Oașul“ - Negrești Oaș și Ansamblul din Vârșeț - Serbia l
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
și Ansamblul din Vârșeț - Serbia l în 9 iulie, ora 11, spectacol cu ansamblurile participante, la Muzeul Satului l la ora 19, din nou în Parcul Rozelor, gala de închidere a festivalului, cu toate formațiile din străinătate și cu ansamblurile „Cununița“, „Oașul“ și „Timișul“. Ca întotdeauna, accesul publicului la toate spectacolele din Parcul Rozelor este liber. Muzică și distracție l O nouă ediție a festivalului Rock la Mureș Cea de-a 5-a ediție a festivalului Rock la Mureș se va
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
Pinus l."), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
leaga o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusărilor; se sfințesc ramuri de tei, șoc, mure, pentru a fi folosite în medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
de a sărbători soarele și muncile agricole specifice verii. În multe zone din țară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile. Spre dimineață, flăcăii umblă prin sat și aruncă cununițe de SÂNZIENE pe la casele unde stau fetele de măritat. Se spune că, în noaptea de SÂNZIENE (23 spre 24 iunie), se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
10. 30 - 12 - concurs cu ziariști și ceilalți reprezentanți ai mass-media pe aleea Hotelului Parc, între 14 - 17 - concursuri cu turiștii pe aleea Hotelului Parc, între orele 17 - 19 - concert de muzică populară și dansuri cu ansamblurile „Doina Mureșului“ și „Cununița“ din Sântana la Teatrul de Vară, între 21 - 23 - concert susținut de Daniel’s Band la Teatrul de Vară, ora 23 - program la discoteca Ring, „Licurici“ pe lac; duminică, 31 iulie - între orele 10 și 11 - concursuri cu turiști pe
Agenda2005-31-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284017_a_285346]
-
de la sângele care curgea din trupul Domnului Iisus. LEGENDA CUCULUI Mai mulți copii au mers Într-o duminică la pădure, să se joace Împreună diferite jocuri care de care mai năstrușnice.Au cules flori pe care fetele le-au Împletit cununițe, au mâncat din bucatele aduse de acasă,acolo pe iarbă, au cântat, s-au Învârtit, s-au rostogolit și s-au plimbat pe cărările pădurii. Unul a venit cu ideea să se joace de-a v-ați ascunselea.Zis și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Folklor Grubu - Turcia, Târnovche - Bulgaria, Nitsanim - Olanda, Semenicul - Reșița, Doina Mureșului - Arad, Cuninița - Sântana, Căminul Cultural Carașova - Caraș-Severin, Armenișana - Armeniș, Tormac - județul Timiș, Ghiocelul - Giroc, Banater Rosmarein și Zora l 8 iulie, spectacol Hora Timișului, Bănățeana, Lugojana, Doina Timișului, Mladost, Cununița Satu Mare, Bihorul și Junii Sibiului l 9 iulie, spectacol cu Florile Semenicului - Bolvașnița, Kerekes Csoportja - Ungaria, Nitsanim, Les Jolivettes, Târnovche, Surkav Folklor Grubu, Villa - Serbia, Ghiocelul - Republica Moldova l 10 iulie, între orele 11-14, spectacol la Muzeul Satului; ora 19,30
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
găinațuri din curtea de mahala în formă de U. Și, dacă perechea de păuni, împlătoșați în verde metalic și albastru adânc, erau favoriții tuturor locatarilor, mândria curții, curcanul, dimpotrivă, era huiduit și batjocorit pentru ifosele și arțagul lui. Cu o cununiță cochetă de pene în creștet, Pompilia pășea delicat pe picioare de mărgean, pîndindu-l parcă permanent pe Păunaș, așteptând să mai contemple, iar și iar, spectacolul cosmogonic al cozii înfoiate, pline de ochi albaștri. Imaginația locatarilor curții era limitată în privința botezării
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
defilare, Mamă. Doar câteva zeci de minute s-a dat onorul în cazărmi și prin cimitire. Abia s-au pus, discret, câteva coroane. Prin ’30, an de an, toți elevii din Nicolina urcau la Monumentul Eroului Necunoscut din Galata. Duceam cununițe din stejar și flori. Școlarii de acum ce fac? Învață... Învață... Să plece din Țară. (Și nu adaug: luptă... Luptă de le sfârâie tastaturile. Cu toate forțele. În ”Delta Force”, ”Counter Strike” ori ”Commandos”... Mă abțin, întrucât Mama nu cunoaște
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
și piticii. Florile îmbrăcate cu fustițe verzi, cu frunzele, cu bluzițe colorate, iar petalele... roșu ca macul... albe ca margaretele... Poate are să fie o floare... Un crin ar vrea să fie - albă de sus și până jos și cu o cununiță de argint pe cap... Sau o zână? Și zână e frumos să fii, cu rochie lungă și subțire care să fluture la fiecare mișcare. Cum a văzut ea o rochie de mireasă când s-a dus odată la doamna Barbu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
la câteva cruci mai sus, pe marginea aleei care suie la Biserică. Acolo, Vasilica i s-a arătat, stând rezemată la dreapta unei cruci de marmură albă. Era înltă, subțire, înveșmântată într-un voal alb, iar pe cap cu o cununiță de flori albe de măr. Toată era numai zâmbete. Așa cum stătea rezemată cu o mână în șold, parcă era una cu crucea. Dar, nu și-a revenit bine din uimire, cu vorbele, ”da, da, Fata”, rămase în gât... că, Vasilica
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ales la femei că DIN ACEST MOMENT FACI PARTE DIN BANDĂ GEORGESCU, ESTI BĂRBAT, NU AI VOIE SĂ PLÂNGI, ai dreptul să tipi la mine maxim de două ori pe an, dar nu abuză, eu, tot timpul și vei primi cununița de spini tip Georgescu. EA: Ha, ha, esti glumeț, dar aș fi vrut să fiu în echipa ta. Cred că aș fi câștigat cunună, de fapt, o câștig acum, că numai spini bagi și mă treci prin toate bălăriile tale
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Mușca din ea și făcea nazuri, țipa. Păi să mai vedem, păi să mai discutăm... Poate peste vreo doi ani... Desigur, în tot acest interval buldogița trebuia să rămână neatinsă ca însăși Imaculata Concepțiune, căci ea vroia să-și merite cununița și celelalte angarale. Și eu, care crezusem că o fac grozav de fericită cu propunerea mea... Am lăsat totul baltă și ne-am despărțit furioși, îi mai spusesem că trebuie să-și găsească un întîrziat mintal care s-o ia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]