99 matches
-
suferi, o Eleno, și nimenea nu știe/ Durerea ce consumă al tău suflet zdrobit" sau: "Curagiu însă, Eleno!", pe cînd Eminescu are în față sicriul Casandrei. Prin satele acestea, fata moartă este îmbră cată, ca mireasa, cu rochie albă, cu cununiță, cu peteală aurie; pe rochie și pe păr i se presară peteală tăiată scurt, iar pe frunte, pînă la cobo rîrea în groapă, i se pune cununa adusă de la biserică, pe care, ca mireasă, i-ar fi pus-o preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ai cunoaște-atuncea bine Traiul meu: Suflet mort, zîmbiri senine, Iată eu."122 Și strofa, pe care Perpessicius a lăsat-o la capitolul Exerciții & Moloz. Fără îndoială că poetul a compus-o cînd s-a dus la mormîntul Casandrei, cu o cununiță, din flori de cîmp, și cu o lumînare: "Mi-ncunun cu flori iubita, Dar de secoli adormit-a. Sub a morții mele faclă, Doarme dragostea în raclă."123 Din acea vreme se mai cere amintită și activitatea cea nouă, de folclorist
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); simbol (2); soți (2); zurgălăi (2); acțiune; de argint; aură; aureolă; bairam; basm; bine; binecuvîntare; blîndețe; botez; brad; buchet; bucurii; bunăvoie; călătorie; cap; cărămidă; cerească; civil; clar; colac; colind; colindă; comoară; coroană de flori; cred; cucoană; cumătră; cuminte; cununat; cununiță; cuvînt; dans; de; demult; devotament; dispoziție; distracție; divorț; dorință; drăguță; Dumnezeiască; Dumnezeu; el; el și ea; emoții; erou; etern; evenimente; familia; făină; femeie; finii; fir; cu flori; flori de cîmp; frunte; grîu; grup; iarbă; in; inel; inocență; împărat; împletitură; împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
petelele. Peteluțe cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii narative cu elemente descriptive: " Acolo-n vale-n poieniță, / Doarme-o mândră copiliță, / Trece un voinic în grabă, / Mi-o sărută
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atenția asupra unor aspecte. Primul obiect focalizat de cameră este crucea de la începutul satului. Imaginea să spune multe despre sat și locuitorii acestuia: "o cruce strâmba pe care e răstignit un Hristos cu fata spălăcita de ploi și cu o cununița de flori veștede agățata de picioare"2. Imaginea crucii sugerează neglijență și are două roluri: este prezentată la început că o anticipare a lucrurilor ce se vor întâmpla , iar în final crucea este în aceeași stare. Apoi se trece la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
consideră, În general, că sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
unde se înfățișează aspecte de viață feudală, îndeosebi din mediul orășănesc ori de curte. În dumele centrate pe ideea morții, dezvoltarea dramatică are la bază o naivă poveste de dragoste. Fetele de măritat au obiceiul să poarte, în împrejurări festive, cununițe împletite de ele însele. Așa se arată disponibile lui Eros ori lui Thanatos. Cu alte cuvinte, se face pregătire pentru întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă, în ceas ales și sărbătoresc. Acolo este întîmpinată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
curtenitori: unul îi cere măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece-te-ai printr-însul”, în acord cu formula versificată, „tras ca prin inel”); iar al treilea îi cere cununița, formă alegorică a nuntirii. Așa este ilustrată comunitatea respectivă de motive, urmărite de Petru Caraman în mai multe registre ale discursului său. Dumele care vehiculează alegoria înfățișează, în introducere, un grup de tineri (trei, cinci), de regulă nobili, trecînd călări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și mîndri pe malul unui rîu, al unui lac. Deodată, relatează Petru Caraman în studiul citat, văd o coroniță plutind pe apă. Și Hamlet a zărit-o pe Ofelia purtată pe apele rîului și împodobită cu flori în chip de cununiță. Numai că, în cazul Ofeliei, partida o cîștigase Thanatos, în împrejurările dramatice cunoscute. Tinerii polonezi au impresia că o fată se află pe cale să se înece, iar unul dintre ei, predestinat, sare s-o salveze. Întîmplarea face ca tocmai el
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vrând să-și dovedească indulgența față de un erou, răspunse prietenește: ― Da, da... te ascult... Un erou... cum nu... toată bunăvoința... În clipa aceasta Bologa simți lămurit că îndrăzneala lui e zadarnică și avu o șovăire. Pe frunte îi răsări o cununiță de picuri fierbinți. Ca să câștige timp sau să se liniștească, tuși puțin și plecă fruntea. Pe urmă își redobândi încrederea și, pironindu-și ochii cu hotărâre în ochii generalului, vorbi repede, sacadat: ― Știu, excelență... am aflat că divizia noastră, peste
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Dar niciodată nu-i apăru în creieri întrebarea "unde", ca și cum nu l-ar fi interesat deloc sau ar fi știut prea bine unde trebuie să ajungă. Drumul urca mereu... Pe urmă pârâul rămase în dreapta. Câteva stele albe tremurau, ca o cununiță de speranță, pe un colț de cer, în vârful unui munte pleșuv. " Ce-ar face Klapka să mă vază acuma?" își zise Apostol cu mare bucurie când sosi pe coama unde se aflau bateriile. Pe aici nu mai era ceață
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și cum trebuie să scriu, Însă Îmi iese Întotdeauna altceva). În schimb, am strîns sumedenie de premii cu care mi-am mobilat o parte din apartament, am acum mai multe premii decît cărți scrise. Sigur că-mi plac diplomele, discursurile, cununițele, foșnetul discret al bancnotelor juriilor. Mă Însuflețesc. DÎndu-mi un fals și tonic sentiment de stabilitate. De valoare. Un simțămînt zglobiu. Visul meu nu a fost dintotdeauna literatura. Am mers mult și cu trenul. Așa că aici e locul să spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cotește brusc pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. La marginea satului, te întâmpină 36 din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălăcită de ploi și cu o cununiță de flori veștede agățată de picioare. Suflă o adiere ușoară, și Hristos își tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de carii și înnegrit de vremuri”. Apare un alt simbol, și anume crucea, care este cel mai răspândit
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
fermecată atinge pământul reavăn mustind de apă, și ghioceii, copiii primăverii, își scot căpușoarele albe spre soare și mulțumesc ocrotitorilor lor. Soarele se fâstâcește în fața acestor copilași firavi și pentru că nu știe ce să facă, le trimite-n dar o cununiță de soare. Primăvara trăiește din plin, peste tot e veselie și cântec. Copacii înfloresc și miresme răspândesc peste întreg pământul. Oaspeții sosesc și pe boltă se rotesc, căutând cuibul îndrăgit, ce-n toamnă l-au părăsit. Ivirea păsărilor călătoare vestesc
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
majoritatea speciilor este de scurtă durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor devenind temporar dominanta siluetei respective, mai ales când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică în zori Margarete și ciori, Prin seninul adierii, Țes cămașă primăverii. Trenul alfabetului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Lucian Blaga: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat!". E mare păcat însă că, multe obiceiuri și datini au fost uitate, luându-le locul "Valentine's Day" și Halloween. Simboluri și obiceiuri "străine" ("ciorăpelul" pentru darurile de Crăciun, cununița de brad atârnată pe ușă, iepurașul de Paște etc.) au fost asimilate și de săteni aproape total, uneori chiar în detrimentul unor simboluri și obiceiuri autentic românești. Depinde de noi toți, să fim interesați să păstrăm vii tradițiile populare românești care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
conviețuiri în întrajutorări între săteni. La construirea unei case noi, la temelie, la colțuri se așezau bani (monede), pentru bogății. Când se ajungea cu ziditul până la căpriori, se punea un ștergar alb frumos țesut și două cruci de lemn, cu cununițe de busuioc. Noaptea nu este indicat să se fluiere în casă, căci apare riscul de-a rămâne pustie. La biserică întotdeauna să te duci cu flori și să le depui la icoana Maicii Domnului, ca semn al respectului pentru credința
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să crească puternici și fericiți. Ca să fie protejați de ghinion, băieții își fac baie în apa în care se adaugă flori de iris sau infuzie din flori de iris („syobuyu”). Întrucât irisul este considerat floarea protectoare, din el se fac cununițe pe care băieții le poartă la ceremonialul dedicat zilei lor. Unele familii agață buchete de iris la streașina casei. Irisul simbolizează cavalerismul samuraiului, caracterul său integru, care stă drept în fața vicisitudinilor vieții, asemeni tulpinei de iris, în vârful căreia se
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]