259 matches
-
început să dezvolte o formulă proprie. Printre ei se numărau Șir Philip Sidney, Michael Drayton, Samuel Daniel și William Shakespeare. Această formulă poartă adesea numele lui Shakespeare, nu pentru Structura consista în trei strofe de patru versuri( catrene) și un cuplet de două versuri. Cupletul introduce de obicei o schimbare tematica sau imagistică bruscă. Schemă de rimare era de obicei a-b-a-b, c-d-c-d, e-f-e-f, g-g. Exemplul sonetului 116 ilustrează această formă: O variantă a acestei forme este sonetul spenserian, numit astfel după
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
formulă proprie. Printre ei se numărau Șir Philip Sidney, Michael Drayton, Samuel Daniel și William Shakespeare. Această formulă poartă adesea numele lui Shakespeare, nu pentru Structura consista în trei strofe de patru versuri( catrene) și un cuplet de două versuri. Cupletul introduce de obicei o schimbare tematica sau imagistică bruscă. Schemă de rimare era de obicei a-b-a-b, c-d-c-d, e-f-e-f, g-g. Exemplul sonetului 116 ilustrează această formă: O variantă a acestei forme este sonetul spenserian, numit astfel după Edmund Spenser (c.1552-1599
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
pe care ultimii dintre ei au murit. Piatra originală nu a fost păstrată, dar epitaful a fost gravat pe o nouă piatră instalată în 1955. Textul, așa cum îl reproduce Herodot este: Această mostră a liricii grecești antice are forma unui cuplet elegiac. O traducere: La locul bătăliei mai există un monument modern, numit „monumentul lui Leonidas” în onoarea regelui spartan. Este compus dintr-o statuie de bronz a lui Leonidas, înscrisă doar cu replica „Μολών λαβέ” („Vino și ia-le!”). Metopa
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
operete precum „Contesa Marița” de Emmerich Kálmán, „Victoria și al ei husar” de Paul Abraham etc. Cele mai renumite producții ale lui George Val a fost opereta „Shulamit” după Avraham Goldfaden, într-o versiune ebraică actualizată de Yehiel Mohar, cu cuplete muzicale de Moshe Vilenski, și în care s-a evidențiat steaua muzicii ușoare din acea vreme, Shoshana Damari,și opereta clasică a lui Goldfaden „Cei doi Kuni Lemel” (în 1959-1961 cu o noua versiune a ansamblului - „Do Re Mi amamí
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
a împotrivit sistemului politic instaurat la București. Pe vremea în care românii învățaseră să tacă pentru a nu ajunge la inchisoare sau la canal, Jean Moscopol s-a așezat că un ghimpe împotriva mai marilor vremii. A compus balade și cuplete anticomuniste în care îi îndemna pe români să nu-și piardă speranța. Nu ierta pe nimeni. A scăpat ca prin minune nearestat. A luat drumul pribegiei în 1947, plecând la Paris, ajutat de actrița Elvira Popescu. Din Franța a plecat
Jean Moscopol () [Corola-website/Science/302639_a_303968]
-
premiera "Nimic despre elefanți". Acest spectacol a fost scris special pentru doi protagoniști: Gică Petrescu (în prag de 70 de ani) și Nicu Constantin. Spectacolul s-a jucat doi ani consecutiv cu casa închisă. Gică alături de Nicu Constantin a interpretat cuplete pline de haz și melodii cunoscute românești. Aceasta va rămâne o demonstrație unicat de vitalitate, har, profesionalism și respect pentru public. A fost timp de 34 de ani căsătorit cu scriitoarea Cezarina Moldoveanu. După moartea soției sale, în august 1989
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
Cred că cochetase la Începuturile meseriei cu teatrul de revistă. Deși În spectacolul cu pricina erau destule momente vesele cu profesorii, nimeni nu s-a supărat și nu ne-a purtat ranchiună. Îmi aduc aminte numai două strofe dintr-un cuplet scris de mine (de fapt revista fusese În cea mai mare parte scrisă de Dorel Ștefănescu, Liviu Cernăianu și de mine, dar bine Înțeles că nu am fi izbutit să ducem totul la bun sfârșit fără aportul lui Mircea Herford
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
scris de mine (de fapt revista fusese În cea mai mare parte scrisă de Dorel Ștefănescu, Liviu Cernăianu și de mine, dar bine Înțeles că nu am fi izbutit să ducem totul la bun sfârșit fără aportul lui Mircea Herford). Cupletul, bineînțeles se petrecea la naturale, era făcut pe melodia: Toată ziua-n ascensor Iar mă sui, iar mă cobor Ah simt, c-am să mor etc, și arăta cam așa(păcat că nu s-au păstrat textele revistei, eu În
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
alte reviste cum ar fi "The Century Magazine", "McClure's", "The American Magazine", "Metropolitan Magazine", "Woman’s Home Companion" și "Everybody’s Magazine" (la care a fost redactor artistic în primul război mondial). În perioada anilor 1930, el a scris cuplete teatrale pentru "New York Herald Tribune". Steele s-a căsătorit cu Mary ("Polly") Thyng în 1898 și pentru o lungă perioadă de timp până în 1912 au trăit la Nutley, New Jersey, apoi s-au întors la New York. Cuplul s-a separat
Frederic Dorr Steele () [Corola-website/Science/319958_a_321287]
-
vremii. Cercetătorul observă: "„Eu cunosc altă poveste despre Terente (decât cea aflată în circulație - n.n.)”", citându-l ca sursă pe Imanuel Ghirvas. Episodul salvării lui Terente de la închisoare de către Didina a „consacrat” cuplul în folclorul muzical urban. Există mai multe cuplete (cu tente absurde, pornografice, etc.) potrivite pe muzica cântecului "" (fr. „O caut pe Titina”), scris de francezul Léo Daniderff (1878-1943) în 1917 și ajuns celebru în interpretarea lui Charles Chaplin în filmul "Timpuri noi" (1936). Iată o variantă a versurilor
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
pe Horațiu cu „"Odele"” sale, precum și pe autorii greci pe care îi studiază. Opera poetică a lui Garcilaso de la Vega, compusă din treizeci și opt de sonete, cinci cântece, o odă în lire, două elegii, o epistolă, trei egloge, șapte cuplete castiliane și trei ode latine, a fost publicată prima dată în 1543, ca apendice la „"Opere"” de Juan Boscán. Creația lirică a lui Garcilaso de la Vega, expresia maximă a Renașterii castiliene, a devenit de la bun început o referință necesară pentru
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneț, a fost unul dintre punctele de atracție ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu. A luat parte la numeroase festivaluri și turnee în țară și peste hotare. Începând cu jumătatea anilor '70, și-a descoperit o nouă vocație - muzica folk, urmată de pasiunea pentru actorie. Continuă activitatea muzicală; se înscrie
Anda Călugăreanu () [Corola-website/Science/303753_a_305082]
-
în curtea regimentului pe cea de care s-a îndrăgostit cu o seară înainte la teatrul “Pontarcy”. La sosirea Colonelului, Denise și Floridor trebuie ascunși și deghizați în soldați. Încercând să facă față situației, Denise îmbrăcată în recrut, cântă un cuplet militar. Datorită lui Champlâtreux și Loriot, cei doi reușesc să fugă din regiment, fără să li se descopere adevărata identitate. TABLOUL IV Pierzând toate trenurile spre Paris, Floridor și Denise se reîntorc la mânăstire inventând Maicii superioare o poveste din
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
lordului. Cantlemere nu apreciază simțul umorului al lui Holmes, fiind totuși forțat să admită că se înșelase cu privire la priceperea detectivului. Această povestire este notabilă ca una dintre cele două povestiri cu Sherlock Holmes ale lui Arthur Conan Doyle, în afară de un cuplet de replici umoristice, care sunt scrise la persoana a III-a. Cealaltă este "Ultima reverență". Povestirea "" a fost scrisă în acest fel deoarece a fost adaptată după un spectacol de teatru, "The Crown Diamond", în care a apărut Watson abia
Cazul diamantului Mazarin () [Corola-website/Science/324662_a_325991]
-
plină de inabilități, în care planurile narative se amestecă „uneori rizibil”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Geopolitică stil Nicolaescu: strip-tease și gloanțe, sex și blindate, Marea Neagră și Pentagonul, copii abandonați și cuplete cu Jean Constantin, totul și nimic într-un film tipic pentru declinul regizorului și al cinematografiei postdecembriste. Blufful culminează cu nefericita combinare a benzii autentice de sunet a „instanței” de la Târgoviște (Pr. UCIN, Anușavan Salamanian) cu scene stângaci jucate de
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
care spune că arta se hrănește cu vise și îl invită să-i spună despre acest vis cântând. Cât Walther cântă, el notează versurile și melodia și apoi îl pune să facă corecturile necesare. Walther, ghidat de Sachs, cântă două cuplete în timp ce Sachs subliniază respectarea regulilor. Ies să se pregătească pentru concurs; Sachs uită pe masă foaia pe care a scris poemul lui Walther. "Scena 3." Beckmesser, văzând casa goală, se încumetă și intră. El observă cântecul lăsat pe masă. Citește
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
fi a lui Sachs. "Scena 4." Eva apare, sub pretextul că aduce o pereche de pantofi care o bat. Walther intră la rândul său. Cei doi iubiți au ochi doar unul pentru celălalt și Walther improvizează cel de-al treilea cuplet al cântecului. Observând stânjeneala Evei față de el, Sachs susține că nu a avut niciodată intenția de a juca rolul regelui Mark față de Eva/Isolda și față de Walther/Tristan (Wagner citează în acest pasaj un "laitmotiv" din "Tristan și Isolda".) Apar
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
cu ilustrații de Sidney Paget. Ea a fost cuprinsă ulterior în volumul "Memoriile lui Sherlock Holmes". Textul din "Strand" al Ritualului nu precizează luna în care trebuie măsurată umbra stejarului (umbra ar trebui să fie mai lungă iarna), dar un cuplet a fost adăugat în "Memorii" identificând luna ca a "șase de la început". La începutul povestirii, Sherlock Holmes menționează o serie de cazuri investigate anterior de el: Toate aceste anchete nu au fost detaliate în niciuna dintre povestirile lui Sir Arthur
Ritualul Musgrave () [Corola-website/Science/323391_a_324720]
-
de 15 ani la Ansamblul Artistic Orășenesc al Clubului Sindicatelor. În 1958, a participat la înființarea Teatrului de Stat de Estrada Deva, unde a devenit primul coregraf al acestuia. S-a pregătit permanent în domeniul artei actoricești, interpretând zeci de cuplete, monologuri sau scenete cu caracter satiric și comic. A creat trei personaje celebre: “VASALIE”, “Văru’ SINIEDRU” și “SOFRONICA”, nelipsite din snoavele sau povestirile presărate cu umorul popular ardelenesc, cunoscute și îndrăgite în toată țara.Este atestat ca artist liber profesoinist
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
iar harpa realizează o linie ornamentală, iar în perioada a doua (măsurile 101-108) este diferită de prima, având un profil dinamic contrastant. Aici orchestra continuă dezvoltarea tematică pe alte armonii, iar harpa schimbă complet registrul, desfășurând arpegii descendente de septimă. Cupletul C (măsurile109-122) debutează la Le double moins vite (Tempo rubato), într-o mișcare de două ori mai lentă decât tempoul de bază, aducând o muzică contrastantă, complet diferită și fără nici o asemănare cu ce a fost până acum, sau cu
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
inspirat de piesa "Bitches Crystal" (1971) a formației britanice Emerson, Lake & Palmer. Metrul folosit este formula 1, repartizat astfel: 3+3+2+2+2. Compoziția cuprinde o scurtă introducere (care se reia mai apoi pentru a delimita diferite părți ale piesei), cuplete, un refren, momente solistice ale chitarei și sintetizatorului, un refren și o coda ("free time"); prin urmare, se propune o structură dintre cele mai des întâlnite în muzica rock. Piesa a fost apreciată în epocă, dar și mai târziu, ca
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
a fost un compozitor, scriitor, actor în trupele lirico-dramatice din diferite orașe ale țării, cântăreț român. A fost inițiatorul romanței autohtone, lansând în 1905 celebra romanță „Flori de nufăr” ("Mândra mea de altădată"). A imprimat discuri de muzică ușoară și cuplete la diferite case de discuri. S-a născut la 7 ianuarie 1889 în București. Urmează primele două clase la Gimnaziul Real din Tecuci. Își continuă studiile Facultatea de Drept din București, apoi Conservatorul de Artă Dramatică. În 1938 a editat
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
Crișan, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu, Ion Antonescu - Cărăbuș, Zizi Șerban, Mihai Ciucă, Elena Burnaz, cuplurile Horia Șerbănescu - Radu Zaharescu sau Nicu Constantin - Alexandru Lulescu în spectacole de teatru de revistă și face cuplu pe scenă cu Stela Popescu, dând viață cupletelor scrise de Puiu Maximilian. Este directorul Teatrului de Revistă “"Constantin Tănase"” din 1998. Are o bogată activitate în teatru, film, televiziune si teatru radiofonic. Pentru întreaga activitate artistică în teatrul de revistă precum și cea managerială a luat numeroase premii, medalii
Alexandru Arșinel () [Corola-website/Science/307724_a_309053]
-
celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga, fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din urmă. Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt preluate întregi din Doinaș, semn că peste efortul acestuia nu se mai putea trece ușor. Totuși, Doinaș însuși l-
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
lirice Grigoriu rolul principal din opereta germană „Moștenitorii veseli”, localizată de Paul Gusty. În principal, era vorba despre un maior care, alături de ordonanța sa (interpretată de V. Maximilian), vâna mariajul cu o moștenitoare bogată. În timp ce Maximilian avea de interpretat un cuplet muzical cu efect la public, Niculescu-Buzău trebuia să se mulțumească cu proza. Dar, întrucât în opinia sa "„numai proză într-un rol de operetă n-avea nici un chichirez”", și-a botezat personajul „Mura” și l-a înduplecat pe Paul Gusty
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]