196 matches
-
Un tip împuțit care se tânguie. Un ins extrem de sensibil care se distruge de unul singur. Optic, o jignire adusă lui Dumnezeu care mai și miroase urât. O binefacere pentru creier. Sau nu-i așa? FEMEIA: O femeie de servici curățică, îmbrăcată sever. FIUL: Un tânăr născut de-a curmezișul. Îmbrăcat fără speranță ca un "orășean". Agitat, apucat, pierdut în spațiu. Spațiul Trebuie sugerat, o gospodărie țărănească în miniatură, în paragină. În stânga fațada unei case cu ferestre, în față, o grămadă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
devină părtașul ei la crimă pentru ca, în cele din urmă, să se transforme el însuși într-un asasin feroce. Universul romanului e populat cu o lungă listă de blonde gata să intre în sau să provoace bucluc. De la atrăgătoarea „blondă curățică” din anticamera lui Kingsley la recepționerele hotelului din San Bernardino („blondele astea micuțe sunt atât de asemănătoare, încât schimbarea hainelor sau a machiajului le face pe toate să arate la fel sau să fie toate diferite”), la Florence Almore („una
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o modalitate imperativă de a-și susține și legitima creația; ▪ convingerile privind arta poetică apar ca sentințe inexorabile. Iată și motivul pentru care, la Arghezi, deontologia proprie este afirmată maniheistic. Atunci când stabilește condițiile artisticității, polemistul nu admite degradeuri: ""A scri curățel" e o modalitate de a scri, diminutivă și acceptabilă, ca "a fi drăguț". Sunt, într-adevăr, scriitori drăguți și e un scris drăguț. Dar a scri pur și simplu e ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular. A
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
noștri boeri, dar despre care istoria tace. - „Frumos băiat, e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu ot Huși. - Văd că-i harnic și deștept;- Să-i căutăm o slujbă, că e curățel. Și așa se vârau în slujbele statului tinerii ficiori de boeri. Trebuia să fii copil de casă a cutărui boer mare, ca să poți ajunge ceva. Și cu cât boerul era mai protipendadă, cu atâta numărul copiilor de casă creștea, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doamna Zamfira Popescu: - Mamițo, eu nu mai pot să trăiesc! eu vreau să mor!” (Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Pampon, care o vede pentru Întâia oară pe Mița În frizeria lui Nae, o consideră pe amanta lui Crăcănel ca fiind „curățică”, indiciu că o cântărește atent din priviri și o cataloghează ca fiind acceptabilă. În schița CFR, mușteriul vesel ce intră În berărie le stârnește curiozitatea celor doi amici, Niță și Ghiță, printr-un detaliu aparent picant: „Am lăsat-o să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Cum, adică? Era să las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței; mai mult, femeia - prin frumusețea ei - e un fel de punct fix În amărâta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței; mai mult, femeia - prin frumusețea ei - e un fel de punct fix În amărâta de gară
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai ales la unele adverbe, intensitatea se exprimă și prin sufixe: -ior, -ișor, -el; în funcție de conținutul lexical al adverbului, sufixele exprimă un grad de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la rude sau la hotel, dacă ți-a plăcut „casa lui Ceaușescu” (adică actualul Palat al Parlamentului), dacă multele cărți pe care le ai în valiză sunt pentru citit („chiar citiți atâta?”) sau pentru vânzare... Și încă astea sunt întrebări curățele. Mai greu e să-l faci să te creadă că nu ai nici un cartuș de țigări, că în general nu fumezi, și că cei zece dolari, pe care îi pipăie îndelung, e toată „valuta” care ți-a mai rămas. Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de a-i face curte hangiței. Convins că necuratul l-a trimis la han, tânărul este cucerit treptat de Mânjoloaia, care știa scopul călătoriei și îl ademenea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de a-i face curte hangiței. Convins că necuratul l-a trimis la han, tânărul este cucerit treptat de Mânjoloaia, care știa scopul călătoriei și îl ademenea cu farmecele sale planul fantastic. Odaia era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un destin" (Magdalena Popescu). În roman, narațiunea este alcătuită prin înlănțuire, apar descrieri și analize psihologice, evocări ale unor medii. Pentru a reliefa caracterul calculat al Marei, prozatorul apelează la monologul interior: "Mai știi? Fata e fată; iar feciorul e curățel și deștept, fiu de popă, nepot de protopop și peste câteva luni bun de popie". Societatea este organizată după reguli dure care presupun interdicții etnice și religioase. În acest roman, destinul e mai presus de orice, acționează individual pentru fiecare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cea mare a acestuia, cu Munteanu, un teolog român și viitor preot în Sân-Miclăuș este pentru văduvă un bun prilej de a-și scoate fata în lume ca să-i găsească și ei un flăcău pe măsură. Dintre toți, Codreanu, fecior curățel și deștept, fiu de popă, nepot de protopop și peste câteva luni de zile bun de popie cum zicea Mara părea alegerea cea mai potrivită. Orice apropiere a Persidei de Națl stă sub imperativul "nu se poate". Mara invocă, în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fine (de fapt, în primul rând) sare în ochi atitudinea consecvent verticală în apărarea valorilor autentice ale literaturii române (ceea ce nu prea se mai poartă...) și vestejirea improvizațiilor de scandal. Cu o prezentare grafică modestă (dar, cum ar spune Caragiale, "curățică"), cu un regim de apariție aleatoriu ("revistă cu volum și periodicitate variabile") și cu un preț de-a dreptul prohibitiv, publicația pășcăneană dovedește, număr de număr, că are ceva de spus, nu se sfiește s-o facă răspicat, fără urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Washington.” „De la doi la zece ani pentru vînzare În New York.” Un grup de tineri branșați se aduna la mine-n fiecare zi să fumeze iarbă. Era Cash, un muzician care cînta la trompetă. Mai era Pete, un blond Îndesat și curățel, care ar fi putut poza pentru un poster de „American Boy” tipic. Era Johnny White, care avea o soție și trei copii și arăta ca orice tînăr american obișnuit. Era și Martin, un puști chipeș, oacheș, de origine italiană. Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
era ținut de un grec anume Colaro, care, mai târziu, a ridicat Hotelul și restaurantul Colaro pe strada Smârdan.220 Pe vremea aceea, și câțiva ani mai târziu, în locul actualului Hotel Colaro era altă casă mai mică și o cafenea curățică ținută de un german anume Labes 221. Cafeneaua Labes era mult frecventată de tineret. Cafeneaua Ströbel din strada Lipscani 222 era instalată într-o casă cu un singur rând și o mică grădiniță în față. Foarte îngrijit ținută de un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai multă bunăcuviință și cu mult mai multă probitate în toate. Războiul umple Capitala de o numeroasă lume de ziariști străini, de oameni de afaceri, de ofițeri ruși. În scurtă vreme numărul femeilor cu viață liberă se înmulțește. Cele mai curățele servitoare și cele mai drăgălașe lucrătoare își părăsesc serviciile și atelierele și devin femei întreținute ale ofițerilor ruși. Multe din ele dispar din București spre a se reîntoarce mai târziu pline de ruble, de toalete, de bijuterii. Două ziare noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gropile prea puțin adânci de la polul înghețat, oamenii erau luați o dată, a doua oară, a treia oară în lagăr, oamenii degerau în timpul etapelor, oamenilor le plesnea inima de cât săpau pentru a-și câștiga dreptul la o pufoaică cârpită, iar curățelul ăsta nu doar că-și amintește de numărul cămășii sale, dar mai știe și ce număr poartă la guler?! Uite, numărul ăsta de la guler îl dăduse gata pe Oleg! N-ar fi crezut niciodată că gulerul mai are și el
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fi impresionat balta de sînge și amprentele pantofilor lui Sorin? Poate. Eu de cînd mă știu le-am considerat cam slabe de înger. Dar plîng pe săturate. Ei și? Și voi ce aveți cu mine? Suflete mari strict autentic Este curățel îmbrăcat, tînăr și cu o privire de sfînt. Are genele lungi și ochii verzi și clipește, Doamne, ce mai clipește de frumos! Ba ridică ochii ăia frumoși spre cer, ba își îndreaptă atenția fix în ochii tăi, ba privește spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eram eu tînăr tătic. Lumea evoluează în asimilarea de cunoștințe și unele chestii, pe care le credeam deștepte rău, se dovedesc a fi invers. În vagonul nostru intră un individ însoțit de un băiețel de vreo opt anișori. Individul este curățel, acceptabil îmbrăcat și copilul la fel. În plus, amîndoi au cravate. Omul ni se adresează într-o franceză aproximativă. Doamnelor și Domnilor, mă numesc Adelante Figuera și sînt din insulele Mauritius. Am venit aici ca să-mi tratez o teribilă boală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
metri. Seamănă cu o gîscă fără picioare. În micul port ne așteaptă primarul și vreo sută de copii de pînă la 6 ani. Nu cer nimic, aplaudă și întind mînuțele să-ți strîngă mîna. Dumnezeule, ce frumușei sînt! Sînt veseli, curăței și nemaipomenit de prietenoși. O negresă mă abordează direct. Sînt Brigitte Bardot, vă rog să-mi vizitați magazinul, vă fac un preț bun. -Brigitte... și mai cum? -Bardot, așa mă cheamă. Ghidul ne vorbește despre istoria insulei. Are o parodontoză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
intenționam să ajungem era chiar în față, și pentru a ne apropia a trebuit să trecem prin fața unor blocuri (case cu etaj, paralepipedice), cu curți. Într-una dintre ele, împinși de curiozitate am abordat un călugă tânăr, înalt, brunet și curățel care ne privea lung. Observase bicicletele, și aflând de unde veneam s-a oferit să ne conducă la blocurile- dormitoare. La etaj, într-un dormitor cu multe paturi, ca la armată, ne-am ales două fără cearșafuri, dotate cu pături - câte
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
totuși un alt argument, ținuta vestimentară, ținuta in genere a vârstnicilor. Constituie un scandal public, se pot întâmplă câte și mai câte... Zilele trecute, de Sfântul Ion, coboram liniștit și meditativ Copoul. De gardul Universității se sprijinea o bătrână foarte curățică, distinsă chiar; dar era atât de sărăcuță, încât, într-un gest seniorial, i-am întins o bancnotă din acelea nou-nouțe, create pentru a ne ameliora viața. Și știți ce s-a întâmplat? Persoana aceea a întins mâna, a înșfăcat banii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]