590 matches
-
purta și chipul pe care ni l-a arătat El, schimbându-Se la fața. Această însă, când Se va naște în noi Iisus, așa cum S-a născut în sfântă Fecioara. Prin asceza și iubire sufletul nostru trebuie să ajungă la curăția sufletului fecioara, în care se va naște chipul nostru veșnic. SFÂNTĂ MARIA. Nu e prin urmare numai o urmare a Domnului, ci și o urmare a Maicii Domnului. Iar Maica Domnului n-a fost scutită de niciuna din durerile omenești
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
și o urmare a Maicii Domnului. Iar Maica Domnului n-a fost scutită de niciuna din durerile omenești. De mică a cunoscut refugiul și prigoana lui Irod. Sabia durerilor a fost profețita pentru sufletul Ei. Ea e modelul desăvârșit de curăție și iubire, duse până la jertfă: dovadă, că puțini erau până sub crucea Răstignitului, și printre cei puțini, era Maica Domnului. SFÂNTĂ MARIA. Tot așa, pe lângă orice răstignit al vieții acesteia, puțini mai rămân pentru el către Dumnezeu, și printre cei
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse În slovă”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Editura “Christiana”, București, 2000, p. 161 footnote>. Pentru a se apropia cineva de sfințenia celei mai cinstite decât Heruvimii, se cere, Înainte de toată curăția, sfințenie. Pentru a vorbi despre cea care Însumează toată taina teologiei, este necesară o minte de teolog. Deci, singurii În măsură să ne Învețe despre Născătoarea de Dumnezeu, prin toate descoperirile minunilor celei mai mărite fără de asemănare decât Serafimii, sunt
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
vorbi despre cea care Însumează toată taina teologiei, este necesară o minte de teolog. Deci, singurii În măsură să ne Învețe despre Născătoarea de Dumnezeu, prin toate descoperirile minunilor celei mai mărite fără de asemănare decât Serafimii, sunt sfinții, care, prin curăția lor, au dobândit „mintea lui Hristos” (I Corinteni 2, 16). Acest lucru le cuprinde pe toate<footnote Teoclit Dionisiatul, Maica Domnului În teologia și imnografia Sfinților Părinți, trad. Cristina Rogobete și Adrian Marinescu, Editura Bizantină, București, 2002, p. 23 footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
aceasta a ales-o pentru Fiul Său”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 139 footnote>. Din această repetiție: „curată și preacurată, și mai curată, și mai neprihănită”, observăm cât de mult au insistat Părinții când a fost vorba de curăția sufletească a Maicii Domnului. Maica Domnului a ajuns la capătul final la care vrea să ridice Dumnezeu făptura. Noi Înaintăm treptat spre o astfel de stare, spre o putere În care ea se află Încă de pe acum, primind, pe măsura
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
rămâne veșnic unit cu Tatăl. De aceea, sânul Maicii Domnului e izvor de energie În mod direct”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 92 footnote>. Maica Domnului se află pe culmile cele mai Înalte, neexprimat de Înalte, ale curăției și ale rugăciunii. Părintele Stăniloae, referindu-se la aceasta, menționează: „Nu e copilăresc lucru să fie socotită exterioară lui Hristos, exterioară Duhului Sfânt și bogăției Lui de lumină și har, În lucrarea ei de nesfârșită rugăciune? Ea se umple de
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
41 și de aceea este numită frumoasă (χαλή)42. Primul ei urcuș a dus-o la asemănarea cu călărimea care a nimicit puterea egipteană 43, adică patimile, iar, după celelalte urcușuri este comparată cu un crin (χρίνον)44 simbol al curăției și al virtuții, în general, apoi cu o „grădină ... împrejmuită din toate părțile ca de un zid de amintirea poruncilor”45. Înaintând fără încetare, mireasa a sporit atât de mult în căile virtuții încât „din gura ei odrăslește raiul” (βλαστάνειν
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
este răstimpul de lumină al făpturii, în care tot universul intră în slava lui Dumnezeu: „Preacinstitul Post să-l începem cu bucurie, strălucind cu razele sfintelor porunci ale lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, care sunt: strălucirea dragostei, fulgerul rugăciunii, sfințenia curăției, tăria bărbăției. Să ajungem luminați la Sfânta Înviere cea de a treia zi care luminează lumea cu nestricăciunea“. - Am intrat în perioada pregătitoare de postire către sărbătoarea Învierii după ce am ascultat o Evanghelie ce ne îndeamnă la iertare. Sunt iertarea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
pentru ca să fim văzuți de oameni, ci de Tatăl ceresc „care vede întru ascuns și va răsplăti la arătare“ (Matei 6, 18). Sf. Vasile cel Mare, care a trăit în veacul al IV-lea, scria: „A sosit vremea postului și a curăției, nu numai a depărtării de bucate, ci și a curățirii de păcate. Postul poate întoarce pe om la Dumnezeu“. Câteva decenii mai târziu, Sf. Ioan Gură de Aur spunea într-o predică: „Zici că postești? Arată-mi aceasta prin fapte
Agenda2003-10-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280773_a_282102]
-
ucigă-l toaca” mutilează sufletele, luați aminte! El îi vinovatul, iar noi, musai, s-ar cuveni să alergăm la duhovnic, să ne primenim sufletul. Musai! A mai rămas în ființa noastră acea fărâmă tainică de a distinge între necurăție și curăție sufletească?! Cred, cu toată ființa mea că-n adânc de adânc de suflet luminează, totuși, un grăunțel de voință. Așa că, mintenaș, să deschidem ușa chiliei bătrânul duhovnic. El, și numai el, ne va ajuta întru purificare. Da, da! Suntem „slabi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
Din inimă să-l iubim Tatăl Sfânt ne înțelege Și ne știe ce sântem Ne scapă de foc și Lege Domn pe Isus de-l avem Astfel dar cu bucurie El ne dă împărăția Dacă noi în veșnicie Trăim sfântă— curăția Cel Prea Înalt ne vrea curați Fără pată— fără vină De Hristos să fim spălați S-avem parte de odihnă Tatăl Sfânt doar l-a trimis Pe Isus ca să ne ia Să ne ducă-n Paradis Viață sfântă să ne
TATĂL ȘI ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378149_a_379478]
-
vrednicie este mai bine să se abțină de la aceasta. Sfântul Ioan Casian scrie: "Nu trebuie să nu primim Sfânta Împărtășanie, fiindcă ne știm păcătoși, ci cu totul mai mult să ne grăbim dornici către ea, pentru vindecarea sufletului și pentru curăția cea duhovnicească, cu acea umilire a minții și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
prin această biserică, după cum subliniază tot Părintele Profesor Ene Braniște. Constituirea Bisericii în ziua Cincizecimii este urmată imediat de revelarea naturii sale: "Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget... și, frângând pâinea..., luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii" (Fapte II, 46). Viața credincioșilor dobândește deci un stil euharistic comunitar: "Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște" (Fapte II, 44). În lumina Înălțării și a Cincizecimii noi putem să înțelegem necesitatea și semnificația
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
strigat “.(pg.84 ). Scrise în perioada detenției de la Aiud, poeziile lui V. Gafencu surprind procesul psihic prin care suferința se decantează în spiritualizare prin convingerea sinceră a victoriei binelui și adevărului împotriva răului și urâtului. Prin simbolistica purității crinului, “a curăției în fața celei de-a doua veniri“(pg.81 ) s-a simțit dăruit cu forța mântuirii neamului său ca în poemul “Frate dragă “sau “Rămas bun “. Între imn elegiac și baladesc, după observația profundă a autorului, poezia lui Valeriu Gafencu, de
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Împlinindu-se 40 de zile de la Nașterea Domnului, Fecioara Maria și dreptul Iosif, potrivit prescripțiilor Legii Vechi, au venit cu pruncul Iisus la Templul din Ierusalim, pentru a-L pune înaintea Domnului și cu aceasta au adus și jertfă pentru curăție o pereche de turturele. Aici au fost întâmpinați de bătrânul Simeon, căruia îi era făgăduit de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea până ce nu va vedea pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. El a luat Pruncul în brațe și a rostit
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
vrei să te convingi de existența lui pipăindu-i rănile. Și mai este ceva! Nu poți merge spre Adevăr cu toată fala științei de carte și a deșteptăciunii tale. Ar trebui mai întâi să te rogi cu umilință, ca să dobândești curăția sufletului, încât să poți primi cu toată inima credința în acest Adevăr. El îți va coborâ în suflet ca o limbă de foc și îți va lumina viața alungând umbrele îndoielii și frisonul spaimei de necunoscut...” Teodora a vorbit mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și simbolică a spiritului orfic, pe care îl aflăm rezumat în lirica lui Pindar: "Muritorilor le sunt date zile nemuritoare", deoarece "există o vecie a vremii"; acest lucru are loc când poetul "însămânțează strălucire", când suflul său poetic viețuiește în "curăția picăturilor de rouă și se înalță către Eter". Ca atare, trebuie spus că este eronat a se considera orice poezie ca fiind prin definiție orfică. Poezia este orfică atunci când inițiază, purifică și transfigurează spiritual catharsis. Într-o lume disontologică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poetice, pentru că există o "vecie a vremii". Sensul cuvintelor în poezie este de a rosti adevărul uman, de a însămânța strălucire, și astfel "bucuria și slava dau în flăcări". Sensul suprem al omului: Crește asemenea pomului tânăr, liberă, virtutea,/ În curăția picăturilor de rouă, prin dreapta/ Înțelepciune și se ridică / Spre umedul Eter"; " În preajma încercării trudnice se dovedesc cele înalte". Scopul oricărui înțeles trebuie "să dea în floare pe înălțimile înțelepciunii". Și acest extraordinar adevăr ce se impune poetului: "O, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
intelectului de orice condiționare și determinare, un zbor fără încetare. În lirica universală, "Deschisul" a fost pentru marii poeți suprema aspirație. Pentru Pindar, deschiderea este înălțare către Eter și anume, prin sophia: Crește precum pomul cel tânăr, liberă, virtutea, în curăția picăturilor de rouă, prin dreapta înțelepciune a bărbaților, și se înalță spre Eter care hrănește focul veșnic al astrelor. (Neemeana VIII-a) Privitor la deschiderea metafizică, în poemul Pâine și vin, Hölderlin are o viziune fundamentală: Göttlicher Feuer auch treibt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Athos: “Apa primește sfințire și se face aghiasmă. Însă urina nu primește sfințire. Piatra se poate face pâine prin minune, dar necurăția nu primește sfințire”. Prin urmare, ce este necurat și poartă pecetea diavolului, nu se mai poate schimba în curăție și nu mai poate primi pecetea darului Duhului Sfânt. Conjunctural și în funcție de anumite interese personale, unii oameni, își pot modifica, parțial pozitiv, unele aspecte de comportament, aspecte ce țin mai mult de relații sociale, însă se schimbă doar forma, fondul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
aceasta nu se referă la îngăduința Sa ca omul să săvârșească în permanență păcate. Acestor mult prea încrezători le vorbește Înțeleptul Isus Sirah: “Să nu zici: Am păcătuit și ce mi s-a făcut mie? Că Domnul este îndelung-răbdător. Pentru curăție să nu fii fără de frică, ca să nu adaugi păcate peste păcate. Și să nu zici: Mila Lui este mare, va curăți mulțimea păcatelor mele. Că milă și mânia de la El sunt și peste cei păcătoși va odihni mânia Lui.” (Ecclesiasticul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu banul de argint, apoi cu oul, s-au uscat cu ștergarul... Apa, oul și banul de argint semnificau curăția, legătura cu Mântuitorul și norocul în viață. Petre le spunea la fiecare "Hristos a înviat" și ei îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând pomii înfloriți, albinele și gâzele, iar Petre se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vă las. S-a întins și a murit ca un înger. A fost anunțat că vine Arhanghelul să-l ia. T. S. - Impresionant. Z.D.-B. - Eu nu am mai auzit așa ceva la noi în țară. Bine, era de-o curăție și... T. S. - A trăit în sfințenie. Z.D.-B. - Da. Și cu o puritate a gândirii. N-a gândit rău despre nimeni în viața lui. Cu atâtea suferințe, a fost extraordinar. Deci și de aici am primit o rază
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
și adesea vacanțele mari - nu le-aș fi făcut în nici un alt loc decât la Mărășești. Era o bucurie pentru mine extraordinară, extraordinară. Casa era vis-a-vis de biserică. Era o casă modestă, dar foarte frumoasă în curățenia ei și în curăția ei, înconjurată de mai multe curți. Era curtea cu flori de-a lungul fațadei de la stradă. În față, la geamlâc, era cărarea, aleea pietruită frumos. Brazdele de verdeață, mărginite cu stânjenei. După aceea, urma grădina cu fructe. Sub care se
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
de repere din poezia autohtonă, de la Ienăchiță Văcărescu la Nichita Stănescu, și le rulează discursurile într-o interferență căutată, mutându-se de pe un picior metric pe altul și învârtind cu grație tropii. Ion Barbu, liricul ermetic fascinat de universul "de curății și semne" al matematicii, descoperise culorile și aromele balcanismului, făcând din Isarlîk o cetate de sine stătătoare în Joc secund și din Nastratin Hogea, exponentul ei ideal. La rândul său, Mircea Cărtărescu ajunge, pe filieră muntenească, la aceeași "raia dulce
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]