96 matches
-
de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
plural) « construcție cu pereții din nuiele, pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole » d. bg. scr. košara. CUCIUR, deal și pârău (afluent al râului Cașin) din comuna Căiuți. Et.: ap. cuciur (hidronim, cu semnificația « izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ap. cuciur (hidronim, cu semnificația « izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că în cazul toponimelor care indică raporturi de proprietate se utilizează articolul definit (mai ales
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite și curăturile, și câmpiile cultivate presarate cu arbori din vechea pădure dinspre Sarica. Apoi Niculițelu Sunetul ascuțit de elitre al insectei tropicale numită cicada. Bisericuță bizantină, în Niculițel. Au găsit bisericuța pe jumătate îngropată în pământ, cu lacată mare și nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești verzi, calarași cu bonte și nadragi albaștri și arnăuțime cu straie cusute cu fir și înarmată cu pistoale și iatagane. Fabrica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în inspecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Szepsi. În documentele ulterioare nu se mai pomenește de Cârța din munții Baraoltului...... Cercetarea etimologiei cuvântului ne ajută să aflăm localizarea exactă a Cârței. Se știe că numele Cârța derivă din vechiul Krc de origine slavă, care înseamnă poiană, laz, curătură. Acest cuvânt întră în nomenclatura extrem de bogată cu care poporul român desemnează golurile de păduri. Înlimba maghiară veche, poienile au fost denumite pajiști ( gyepü) care mai târziu, pe lângă înțelesul inițial de poiană, a primit și sensul de graniță, ca și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spusa Domniei mele, lui și copiilor lui și nepoților și trănepoților lui, începând dela vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze să-i turbure nici-un sudeț, nici globnic, nici birari, nici numeni altul dintre slugile Domniei mele, trimiși după muncile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
amare, bune de dulceață!) se ajunge La Vărzărie (era un mic iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adaug Așezămintele pentru păduri ale lui Alexandru Moruzi și Mihai Șuțu din 1792 și 1794. Pădurile erau folosite în devălmășie; fiecare locuitor putea lua liber lemne de foc, de construcție, să pască vitele, să crească porcii, să facă lăzuiri și curături. Proprietarii au vrut să reglementeze exploatarea pădurilor, impunând „pădurile oprite”, limitând în aceste „păduri oprite” pășunatul vitelor și creșterea porcilor. Numai rediurile și dumbrăvile puteau fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
solul acoperit de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Petriman la 5 iunie 1661 - [...] scris-am ca să să știe: întâi, casele cu ce iaste împrejur cu tot, le-am lăsat soțului mieu, Maricăi, și viile preste tot, iar soțul mieu și alte cumpărături și viia du pre Văleni, cu curături și cu tot am lăsat soții méle, Maricăi. Așijderea și dentr-alte deschise ale casei și alte bucate și haine, tot am lăsat soțului mieu, Maricăi. [...] Așijderea și viia de la Podgorii și moșia de la Lipărești și țiganii iar am lăsat soțului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2); cristalin (2); înec (2); pădure (2); piatră (2); pod (2); relaxare (2); vară (2); abis; abrupt; agitație; albie; amar; amețeală; amintiri; apă dulce; apă mică; apă rece; ape; baltă; barză; Bega; Bîc; cabană; Casimcea; castel; clar; claritate; codru; corabie; curătură; curățenie; curgătoare; a curge; curge apa; curgînd; drum; drumeție; Dunăre; Dunărea; durere; dușman; Egipt; emoție; faună; flori; frică; greșit; grîu; Ialomița; infinit; iuțeală; încovoiat; înfrigurare; învăluire; învolburat; Jiu; de lapte; larg; lat; lebădă; legătura; lichid; limbă; limitare; liniștitor; loc; luncă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea Fetei Cea Curată în grâu, din holda Curăturii, Cu întâiul Copil Cap Numai Cap, de șarpe, capăt de pâine de veac. ...Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți, Trei Copii Călăreții Kabyri, Făt Frumos în piele de șarpe, Făt Frumos în piele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
lat. armare pot fi în mod sigur moștenite din latină, pentru că provin din cuvinte derivate atestate în latină și pentru că le găsim în mai multe limbi romanice. În ceea ce privește însă cuvinte ca rom. cepar „vânzător de ceapă“ < lat. ceparius și rom. curătură „loc defrișat“ < lat. curatura, deși derivatele sunt atestate în latină, faptul că se regăsesc numai în română ne face să considerăm că este doar probabil ca ele să fie moștenite din latină. Un anumit grad de incertitudine cu privire la posibilitatea de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
privim la munca seculară a acestui popor, la suma de putere musculară cheltuită, ne prinde mirarea. Ținuturile în care locuiesc românii sunt răpite pustietății și codrului. Fiece palmă de pământ de hrană e câștigată prin estirpare de codri seculari, prin curătură. {EminescuOpXIII 216} {EminescuOpXIII 217} Pe când maghiarul și-a câștigat șesurile patriei sale păscîndu-și caii și plimbîndu-se, [î]l vedem pe român cucerind palmă cu palmă pământul de sub puterile naturii, [î]l vedem curățind rădăcinile codrilor seculari și creîndu-și patria lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de lemn. Deși țăranii au fost împroprietăriți, deși despăgubirea pentru pământurile ce s-au conferit e strălucită, totuși, prin așa numita comasare, i se iau locurile lui roditoare și i se dau în schimb locuri rele, apoi i se iau curăturile și i se dă în schimb pădure. S-au restrâns dreptul de pășune, încît numărul vitelor de muncă a scăzut în proporții enorme. Sate deposedate, familii aruncate pe uliți, mii de locuitori amenințați a fi alungați din vetrele strămoșești - iată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și atunci e și mai rău. Interesul nostru național este ca noi și numai noi să ne sporim în țara pe care noi și numai noi am apărat-o timp de veacuri, noi și numai noi am pregătit-o prin curături pentru cultură; trebuie dar să combatem pe toți cari lucrează în vederea unui element străin. Dar lipsa de tact a Scaunului papal e mult mai gravă. Moldova a avut trei Domni eterodocși; unul a înființat episcopia romano - catolică a Siretiului, altul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
2 COMPONENȚA ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]