96 matches
-
privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se-ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieșit tiptiltiptil din curătură, și când a ajuns la margine și-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie: „Poate mai întâlnesc un prieten", își zise iepurașul. Și gândul îi răspunse: „Poate mai întâlnești un prieten..." Și iar țupai-țupai, iepurele
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-au atins în capete, orașe, s-au atins în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul n-a fost decît provizorat, Liteni pe firul de drum județean, în toiag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
chiar și În apă și care nu era altceva decât Întruparea evoluției tehnologice a Încărcăturilor incendiare ale catapultelor romane... Dovadă că răul nu e de astăzi, de ieri, ci de alaltăieri... Oricum, focul scăpat din cuhne a distrus păduri, zisele curături ale Evului Mediu, și orașe precum Dresda sub bombele americane. A descoperit praful de pușcă. Întâi pentru artificii, inițiind astfel o știință, mai precis o artă după cum arată particula finală a ce-am să pronunț acum - pirotehnia. Dar, curând și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Articolul UNIC Se aprobă acordarea unui ajutor de urgență în suma de 5 milioane lei, din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, familiei domnului Galdau Teodor, domiciliat în comuna Roșia Montană, sătul Curături nr. 934, județul Albă. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- Ministrul muncii și protecției sociale, Smaranda Dobrescu Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș p. Ministrul funcției publice, Ioan Onisei, secretar de stat -------------
HOTĂRÂRE nr. 751 din 31 august 2000 privind acordarea unui ajutor de urgenta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130170_a_131499]
-
de facebook a editurii Junimea. (c) VASILE PROCA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Vasile PROCA Portrete din cuvinte (dialoguri elective) Ediție îngrijită de Iolanda PRODAN Editura Junimea Iași 2015 VASILE PROCA (note biobibliografice) Născut la 2 ianuarie 1949, în localitatea Curături, jud. Iași. Domiciliază în orașul Iași. Poet, prozator și publicist. Debutează în 1967, în revista "Licăriri" a Liceului "Al. I. Cuza" din Iași, cu poemul Trecînd prin timp. Debut editorial: Ruperea ritmurilor, Editura Junimea, 1987, volum drastic cenzurat. Colaborează la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
proprietari” „în afara veciniei lui” , după cum țăranii liberi din domeniul boieresc intrau în stare de vecinie dacă luau pământ de la boieri și mănăstiri, pentru care trebuiau să plă tească zeciuiala. Vecinii aveau dreptul de folosință ereditară asupra locurilor desțelenite de ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de muncă, asupra casei și a locului dimprejur, grădina, livada , pentru care are un drept limitat, deoarece poate fi alungat de pe moșie. Instituția veciniei vine din solidaritatea manifestată între membrii obștii la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
braniști domnești și care erau cei ce obținuseră terenurile de hrană printr-un efort îndelungat, s-au manifestat, în unele cazuri, ca proprietari deplini, vânzând locurile lor, așa cum au procedat unii vămeni care au vândut locuitorilor din Câmpulung niște „curături”. Într-un document de la Duca vodă, dat în Iași, la 9 ianuarie 1683, se precizează: „am dat cartea domnia mea rugătorului nostru, lui Lazăr, egumen de la sfânta mănăstire Moldovița și a tot soborul de acolo ca să fie volnici și puternici
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dar li s-au aprins casele și au fost alungați de pe moșia mănăstirească. Mult mai interesant, sub raportul dreptului de vânzarecumpărare asupra pământului, este cazul lui Pavel Ciotu din Vama, care vinde în 1699 lui Gheorghe Mercheș din Câmpulung niște curături făcute pe locul numit astăzi Sălătruc. Vânzarea s-a făcut cu știrea și aprobarea domnitorului Antiah Cantemir și s-ar fi crezut că mercheșenii vor stăpâni pe veci „moșia din Sălătrucul Vamei”. Documentul din 6 noiembrie 1699 precizează: „Așa am
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ioniță Sandu Sturza, în 1828, nu trebuiau să depă șească 2/3 din moșie. Pe baza celor stabilite de domnii Moldovei și de Al. Ipsilanti din Țara Românească, prin codul din 1780, care recunoștea dreptul țăranului asupra casei, ogradei și curăturilor (păduri tăiate), Regulamentele Organice aplicate în Țara Românească în 1831 și în Moldova în 1832, obligă pe proprietar să pună la dispoziția cultivatorilor 2/3 din moșie , 1/3 rămânând proprietarului cu drept deplin, de tip capitalist, fără nici un fel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe dânsa, după firescul cuvânt acești locuitori au dreptățile răscumpărăriiă. Iar când din împotrivă numiții locuitori vor dovedi cu acte vrednici de credință scrisori și domnești hrisoave că aciastă moșie era dreaptă a lor strămoșească avere, neîntemeindu-se numai asupra cuvântului curăturii și a delnițelor și a stăpânirii care au avut-o ei de atâția ani, atunci prin giudecată vor avea dreptate a ceri banii răscumpărării de la cine giudecata va hotărîă” . Sărăcirea și ruinarea gospodăriei țără nești în perioada interbelică, când a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să pună de o făcătură ca să-i cotonogească rău atît pe egipteni cît și pe macedonenii și grecii cu pretențiile lor de pricepuți la cultură. Și așa ieșit-au ei din încurcătură cu o mare fă-cătură dar toată adunată din curătură! În lucrarea Viața lui Moșe ll, ce aparține lui Filon din Alexandria se spune că mulți greci din Alexandria socoteau rușinos cum legile ivriților erau scrise numai în ebraică iar grecii nu aveau acces la ele. Și astfel ofuscații greci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite și curăturile, și câmpiile cultivate presarate cu arbori din vechea pădure dinspre Sarica. Apoi Niculițelu Sunetul ascuțit de elitre al insectei tropicale numită cicada. Bisericuță bizantină, în Niculițel. Au găsit bisericuța pe jumătate îngropată în pământ, cu lacată mare și nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești verzi, calarași cu bonte și nadragi albaștri și arnăuțime cu straie cusute cu fir și înarmată cu pistoale și iatagane. Fabrica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în inspecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Szepsi. În documentele ulterioare nu se mai pomenește de Cârța din munții Baraoltului...... Cercetarea etimologiei cuvântului ne ajută să aflăm localizarea exactă a Cârței. Se știe că numele Cârța derivă din vechiul Krc de origine slavă, care înseamnă poiană, laz, curătură. Acest cuvânt întră în nomenclatura extrem de bogată cu care poporul român desemnează golurile de păduri. Înlimba maghiară veche, poienile au fost denumite pajiști ( gyepü) care mai târziu, pe lângă înțelesul inițial de poiană, a primit și sensul de graniță, ca și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spusa Domniei mele, lui și copiilor lui și nepoților și trănepoților lui, începând dela vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze să-i turbure nici-un sudeț, nici globnic, nici birari, nici numeni altul dintre slugile Domniei mele, trimiși după muncile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aveau la rînză pe falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i termine caierul înain- te de vreme. S-au adunat în fața cetății Sarmisetuzo pe o curătură și au pus mișeii la cale prinderea și uciderea lui Bisto. Grupul s-a împărțit în mai multe facții și au purces la executarea acțiunii în timpul mesei pe care acesta o lua împreună cu alți nobili, soția și doamnele acesteia. ,,Mulțimea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
folosit ca pășune ;Dealul Stejărișului și cătunul dispărut Stejărișultopice specifice unor locuri dominate în trecut de stejar Topice specifice activităților economicei sau de apărare străveche: - Velnița- loc în care a fost amplasată o instalație veche de produs rachiu; - Hlabnic (prisacă)- curătură în pădure pentru fânaț, menționată în anul 1451; - Dealul Faur- topic indicator pentru activitatea de fierar sau potcovar ; - Moara (lui) Ciorneitopic pentru o localitate cu veche activitate de morărit cu o moară de apă - Dealul Moriitopic indicator pentru un deal
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Ciurbești Sălăgeni Coarnele Caprei Sângeri Coasta Măgurii Săveni Cogeasca Scopoșeni Comarna Slobozia-Șirețel Cornești Stejari Coropceni Stornești Cositeni Trestiana Costuleni Tungujei Cotnari Ursita Cotu lui Ivan Valea Racului Covasna Vama Cozia Vlădnicuț Crivești Zbereni Crucea Zberoaia Cucova �� Zmeu Cucuteni-Cucuteni Cucuteni-Lețcani Curagău Curături Cuza Vodă-Popricani Dagâța Dancaș Deleni-Cionești �� Dobrovăț Domnită Drăgănești Drăgușeni �� Dumbrava-Lespezi Dumbrăvița Dumești Dumitreștii Galații Epureni Erbiceni Fântănele-Andrieșeni Fărcășeni Fedeleșeni Feredeni Forăști Frăsuleni Frenciugi Gărbești Glăvănești Glodenii GănduIGi Goești �� Golăiești Gorban Grădinari Griești Gropnița Gură Bidiliței Gură Bohotin Hăbășești �� Hălăucești Hălceni
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Sus, Săgagea Comuna Rimetea Sate: Rimetea, Colțești Comuna Râmeț Sate: Râmeț, Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei, Vlădești Comuna Roșia Montană Sate: Roșia Montană, Blidești, Bunta, Bălmoșești, Coasta Henții, Corna, Curături, Cărpiniș, Dăroaia, Gura Roșiei, Gârda-Bărbulești, Iacobești, Ignățești, Șoal, Țarina, Vârtop Comuna Sălciua Sate: Sălciua de Jos, Dealu Caselor, Dumești, Sub Piatră, Sălciua de Sus, Valea Largă Comuna Sântimbru Sate: Sântimbru, Coșlariu, Dumitra, Galtiu, Totoi Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Botești, Bârlești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ungheni Comuna Victoria Sate: Victoria, Frăsuleni, Icușeni, Luceni, Sculeni, Șendreni, Stânca Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Comuna Aroneanu Sate: Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei, Șorogari Comuna Bârnova Sate: Bârnova, Cercu, Pietrăria, Păun, Todirel, Vișan Comuna Ciurea Sate: Ciurea, Curături, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului, Slobozia Comuna Dobrovăț Sat: Dobrovăț Comuna Grajduri Sate: Grajduri, Corcodel, Cărbunari, Lunca, Poiana Cu Cetate, Pădureni, Valea Satului Comuna Holboca Sate: Holboca, Cristești, Dancu, Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Valea Lungă Comuna Mironeasa Sate: Mironeasa
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
B8, B9, C9 Ale. Ulmului Str. Uteștilor Str. Uzinei Str. Valea Gorunelului Str. Veteranilor Str. Viilor Str. Zambilelor Ale. Zorelelor cu blocul C18 Str. Zorilor cu blocurile P3, P6, P7 și toate casele particulare Orașul BĂILE GOVORA Localități componente: Prajila, Curăturile, Gătejești Orașul OCNELE MARI Localități componente: Gura Suhașului, Buda, Cosota, Făcăi, Lunca, Ocnița, Slătioarele, Teica Comuna Mihăești Sate: Buleta, Arsanca, Bârsești, Govora, Gurișoara, Mihăești, Munteni, Măgura, Negreni, Rugetu, Scărișoara, Stupărei, Vulpuești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orașul
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]