169 matches
-
șocul apexian cu limita superioară a matității hepatice, a lobului stâng hepatic; această latură este situată la nivelul spațiului V i.c. stâng. latura dreaptă a triunghiului este delimitată de marginea stângă a sternului; latura stângă a matității descrise este curbilinie, cu concavitatea medial și inferior, și unește cartilajul IV i.c. stâng cu proiecția vârfului cordului. Aria matității relative. Este descrisă prin 4 (patru) puncte: inferior, dreapta - a VI-a articulație condrosternală dreaptă; inferior, stânga - spațiul V i.c., pe
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anumită distanță un corp cu o masă (m) îi vom imprima o accelerație (a) pentru care este necesară o forță de împingere (F) care se calculează după formula: F = m ⋅ a În cazul în care un corp efectuează o mișcare curbilinie (uniformă sau variată), forța de inerție care ia naștere se numește forță centrifugă și este îndreptată spre exteriorul curbei, ex.: alergarea în turnantă; ultima parte a elanului la săritura în înălțime procedeul cu răsturnare dorsală. Mărimea acestei forțe se calculează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte și probele de ștafetă. Istoria atletismului consemnează primele întreceri de alergare de ștafetă în anul 1893 în S.U.A., Universitatea Pens*lvenia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aplicarea forței sub fonna unei tracțiuni liniare dinapoi înainte. La acest tip de aruncare brațul care exercită tracțiunea se află înaintea obiectului până în momentul se exercită pe deasupra umărului. Aruncarea tip lansa ui de aruncat sub forma unei tracțiuni dinapoi traiectorie curbilinie la care brațul/brațele, întinse lateral, se află înaintea obiectului până în momentul eliberării acesteia. toare unei parabole. Elementele care caracterizează traiectoria parabolei sunt lungimea aruncării (distanța) Vom prezenta în continuare câteva elemente ce determină lungimea aruncării. Lungimea / distanța în aruncare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
capul sferei ciocanului cu ajutorul unui pivot simplu sau montat pe un rulment. Mânerul se leagă de cablu prin răsucirea cablului fără pivot. Aruncarea ciocanului este o aruncare de tip lansare în care forța se aplică asupra ciocanului pe o traiectorie curbilinie dinapoi - înainte. Forța care exercită tracțiunea se află înaintea obiectului de arunc. Dat fiind faptul că proba este foarte complexă și , este prevăzută numai la nivelul unităților școlare de profil și a cluburil ațiilor sportive care au spații corespunzătoare de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
același exercițiu cu întoarcere 270o; * din poziția stând depărtat lateral cu spatele pe direcția de aruncare, 9.7. Predarea - învățarea aruncării ciocanului runcarea ciocanului este o aruncare de tip lansare în care forța se aplică supra ciocanului pe o traiectorie curbilinie dinapoi - înainte. Forța care exercită acțiunea se află înaintea obiectului de aruncat, lateral, până în momentul eliberării biectului. Dat fiind faptul că proba este foarte complexă și necesită amenajări eciale, apare numai la nivelul unităților școlare de profil și a cluburilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
din corpul de referință, rigla și ceasornicul. Punct material: corp cu dimensiuni neglijabile, caracterizat prin masă. traiectorie: curba descrisă de corp în mișcare sau locul geometric al pozițiilor succesive ocupată de punctul material în spațiu. Traiectoria poate fi rectilinie sau curbilinie și se poate afla într-un plan sau în spațiu, iar mișcarea se va numi mișcare plană sau în spațiu. legi de mișcare: sunt relații matematice între coordonate și timp ce descriu mișcarea corpului. Corpul în mișcare se numește mobil
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ține seama de cauzele mișcărilor (forțe). I.2. Mărimi fizice în cinematică modul . Unitatea de măsură viteza medie viteza momentană. Unitatea de măsură accelerația medie . ?accelerația momentană ?? accelerația normală ? ? și cea tangențială ? ? apar în mișcarea curbilinie datorită vectorului viteza liniară ce-și poate varia în timp atât modulul, cât și direcția. Între cele două accelerații este relația ?. În cazul mișcării circulare uniforme ? I.3. Diferite tipuri de mișcări, legi și grafice. 1. Mișcarea rectilinie
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sinonim cu act motric, element (tehnic), exercițiu (fizic). Traiectoria mișcării este reprezentată de drumul parcurs de corp cu segmentele sale între poziția inițială și cea finală. Ea se exprimă prin formă, amplitudine și direcție. Forma mișcării poate fi rectilinie sau curbilinie Amplitudinea mișcării este reprezentată de mărimea deplasării corpului sau segmentelor sale între anumite repere alese arbitrar, Se exprimă în grade și unități de măsură liniare. Direcția reprezintă sensul de deplasare a corpului sau segmentalor sale. Direcțiile principale sunt: înainte, înapoi
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
pereții sculptați și pictați. Aceste largi încăperi serveau pentru anumite ceremonii religioase rezervate preoților și inițiaților, căci erau separate prin paravane modelate 12. În timp ce Hypogeul era, în același timp, necropolă și capelă, în temple nu s-au descoperit morminte. Structura curbilinie a sanctuarelor malteze pare unică; arheologii o descriu ca,. Având forma rinichilor", dar după G. Zuntz, această structură amintește mai degrabă forma matricei. Cum templele aveau acoperiș, iar sălile erau lipsite de ferestre și destul de întunecoase, a intra într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și gestul restrâns), după formă (gestul rectiliniu, gestul curbiliniu și gestul triunghiular), după viteza de execuție (gestul rapid și gestul lent), după direcția de execuție (gestul centrifug și gestul centripet), după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după întinderea temporală (gestul care durează mai mult și gestul care durează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
persoanele cu care interacționăm: melancolicii și colericii cu un nivel înalt de nevrozism sau instabilitate pot utiliza gesturi accentuate, agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot manifesta gesturi nesigure, calme și curbilinii. Și în viziunea lui Joseph Messinger ,,anumite tipuri temperamentale au mai mare probabilitate să afișeze un anumit pattern gestual comparativ cu altele"36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin patosul figurilor și energia gesturilor (vezi picturile menționate în cartea Rembrandt 68). Corpul uman în mișcare este spectaculos redat în picturile lui Henri Matisse, cea mai reprezentativă lucrare fiind ,,Dansul" (1912), cu tema hora dansatorilor, în care predomină gesturile curbilinii, accentuate și ample realizate cu brațele și cu picioarele. Motivul horei dansatorilor conferă dinamism, strălucire și natură sculpturală întregului tablou. Eleganța naturală a gesturilor o regăsim la pictorul impresionist Edgard Degas în operele ,,Călcătoresele", ,,Ligheanul", ,,Femeia pieptănată de cameristă" (vezi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unde ilustrează posturi acrobatice din dansul modern sau în ,,l'Homme qui marche", în care pasul personajului creează impresia atemporală a mișcării; • gesturi melodramatice, în ,,Des Bourgeois de Calais", care au rolul de a accentua caracterul dramatic al personajelor; • gesturi curbilinii, în ,,La porte de l'Enfer", unde formele umane sunt curbate, deformate, contribuind la crearea efectului de uniune în suferință a personajelor (sculpturile menționate merită a fi contemplate în muzeul dedicat sculptorului François Auguste René Rodin din Paris). În multe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ridicate etc.). Gesturile realizate cu mâinile sunt cele mai frecvente, vizibile și mai nuanțate în comunicarea didactică în vederea reprezentării și însuflețirii termenilor, simbolizării unor acte, ilustrării unor obiecte. Gesturile realizate cu mâinile pot îndeplini numeroase roluri: • de ilustrare: gesturile rectilinii, curbilinii, triunghiulare își dovedesc eficacitatea în descrierea obiectelor, a figurilor geometrice, a unor procese sau a unor fenomene (baterea vântului, ploaia, răsăritul soarelui etc.); • de orientare sau de dirijare a elevilor; • de atingere a elevilor cu scopul de a-i recompensa
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
efecte nocive ale factorilor "provocare" și "suferință", acumulare ce determină o diminuare a reacțiilor agresive, dar o creștere a reacțiilor de evitare în afara unui cadru experimental. Efectele diferitelor experimente percepute de către subiecți ca fiind "ostile" se adună, generând o legătură "curbilinie" între caracterul nociv al situației experimentale și comportamentul agresiv al subiecților. Mai multe explicații pot fi elaborate pentru această relație "curbilinie". În primul rând, se poate crede că o situație puternic "ostilă" provoacă subiecților reacții de natură agresivă. Se poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evitare în afara unui cadru experimental. Efectele diferitelor experimente percepute de către subiecți ca fiind "ostile" se adună, generând o legătură "curbilinie" între caracterul nociv al situației experimentale și comportamentul agresiv al subiecților. Mai multe explicații pot fi elaborate pentru această relație "curbilinie". În primul rând, se poate crede că o situație puternic "ostilă" provoacă subiecților reacții de natură agresivă. Se poate de asemenea presupune că temperatura foarte ridicată creează o stare de excitație mai mult sau mai puțin difuză care modulează efectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În tabel printr-un asterisc. Legăturile liniare Între proprietăți, determinate cu ajutorul analizei de corelație, pot fi interpretate sub forma unui graf, figura 5.4, care reprezintă o figură compusă din puncte (care poartă denumirea de vârfuri) și argumente (rectilinii sau curbilinii, care poartă denumirea de arce sau muchii), care leagă Între ele anumite vârfuri. Tabelul 5.3 Coeficienții de corelație Între proprietățile de turnare ale oțelurilor OT250 și OT450 Fl Vr Hr ψ/x ψ/xcalc Fl 1 0,81* 0
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În tabel printr-un asterisc. Legăturile liniare Între proprietăți, determinate cu ajutorul analizei de corelație, pot fi interpretate sub forma unui graf, figura 5.4, care reprezintă o figură compusă din puncte (care poartă denumirea de vârfuri) și argumente (rectilinii sau curbilinii, care poartă denumirea de arce sau muchii), care leagă Între ele anumite vârfuri. Tabelul 5.3 Coeficienții de corelație Între proprietățile de turnare ale oțelurilor OT250 și OT450 Fl Vr Hr ψ/x ψ/xcalc Fl 1 0,81* 0
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dacă adversarii se apără prea în spate. „Tăierea” mai poate viza și părțile laterale ale mingii, mișcarea brațului fiind dinapoi spre înainte, palma lovind mingea într-una din părțile ei laterale, tangențial, mingea luând traiectorie opusă părții lovite și ușor curbilinie. Blocajul, ca prima acțiune de apărare împotriva loviturii de atac, se efectuează numai individual, un blocaj colectiv, realizat de cei ambii jucători, oferind atacantului advers întreg terenul liber, iar loviturii de atac posibilitatea să devină o simplă formalitate. Nu este
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
din clasa nu rezolvase problemă abordată de d-sa. A făcut parte din ELITĂ intelectualității românești din domeniul ȘTIINȚEI. A introdus o metodă originală de prezentare a funcțiilor elementare și a teoriei determinanților, precum și a diverselor tipuri de integrale (definite, curbilinii, duble, triple). De asemenea, a propus demonstrații ingenioase la unele teoreme fundamentale ale Calculului integral. În lucrările științifice ale majorității cercetătorilor se pot identifica elemente de continuitate, este evident sau poate fi găsit izvorul de la care s-a plecat. Lucrările
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
nu le-or fi ridicat cu elicopterul... Bart nu părea foarte interesat de subiect. Pe farfurie cuțitul lui degajă îndemânatic o bucată de carne de osul ce-i fusese sprijin și-o ridică încet înspre gură pe-o traiectorie ușor curbilinie, cu un gest distras înspre explorări copilărești de ideea subtilizării aeropurtate a materialelor. − Cine știe? rosti dus pe gânduri. Poate că nomazii nici nu se mai găseau pe-acolo când s-a dat lovitura. Acum vremea trebuie să fie bună
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]