160 matches
-
d.lat. recens « proaspăt » (despre apă). VĂRZĂRIE, pârâu mic, care traversează satul Florești, pe malul Trotușului. Prezența apei și calitatea terenului au determinat înființarea unei grădini de legume, unde se cultiva, mai ales, varza (cei în vârstă încă mai folosesc sinonimul curechi ). Et.: ap. varză d. lat. vir(i)dis « verdețuri, legume proaspete » + suf. colectiv -ărie. VÂLCÌCA, pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă, în prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Altul, de Paparudă: Lungă, lungă, Păpălugă. Eși din a ta glugă, suie-n sus la rugă, seceta să fugă. Ie cerului torțile și deschide porțile și revarsă ploile; cură ca șuvoaiele prin toate grădinile; crească-ne olivele una cu legumele, curechiul și gulele. Mai multă rezistență a dovedit Cîntecul cununii, fie că a dezvoltat latura spectaculară, fie că s-a asociat cu Cîntecul de cununie, de la Masa mare: Cununa trăbă udată, Fata trăbă măritată. Cununa să o udăm Și fata s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Forma veche a cuvântului a fost vearză, care există în textele vechi și în aromână, cu sensul originar de „verdeață“. În limba modernă, varză, cu pluralul verze, și-a restrâns sensul la o anumită legumă, numită în Transilvania și Moldova curechi, cuvânt moștenit din lat. *coliculus (cu forma cauliculus, în latina clasică), diminutiv al lat. caulis, care a dat fr. chou. În Transilvania, pluralul verze înseamnă „varză acră“. vânăt și venetic Lat. venetus, transmis doar românei și dialectelor italienești meridionale, era
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Apus; un basarabean, „român verde și vârtos“, povestește șocanta experiență a unei mese la vărul său, basarabean „civilizat“: „La masă știți ce ne-a dat? În loc de un potroc bun de curcan, de un stufat de clapon, de o rață cu curechi, de gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și făină în pod este de-a volna; brânză în putină, asemene; curechi în poloboc, slavă Domnului! Numai de-ar fi sănătoși să mănânce și să se joace acum, cât îs mititei; că le-a trece lor zburdăciunea când or fi mai mari și i-or lua grijile înainte; nu te teme, că
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
tratarea degerăturii. O albitură, o cârpă sau un chindeu, se înmoaie în vinarsul în care a fost pusă să stea câtva timp o rădăcină de spânz, apoi se oblojește cu ea organul degerat. - Dureri de cap. Se folosesc frunze de curechi verde, foi de nuc, foi de hrean, aluat sau oțet de mere. Uneori bolnavii se aburesc cu pleavă de fân sau cu vin. În cazul din urmă, luând un strai în cap, se apleacă asupra unui blid și se inhalează
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Se bea oțet amestecat cu spuză, ori se mănâncă pâine sfințită cu apă proaspătă în ziua de Paști. Durerea de ochi. Bolnavul se șterge pe ochi cu roua de pe mai multe flori. Durerea de șale. Se pune cărămidă fierbinte sau curechi proaspăt încălzit, pe locul dureros. Se cheamă o femeie care a născut gemeni, de-l calcă pe bolnav pe șale. Durerea de spate. Se încălzește bobolnicul la foc și așa cald se pune la spate. Durerea de urechi. Când cineva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
apă în care s-au muiat flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire de Jale într-o jumătate de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
au, față de maturi, un indice de receptivitate dublu. Consecință: conflict între generații. Să adăugăm exemplelor deja cunoscute unul minor, dar sugestiv: în cinstea întoarcerii de la studii a nepotului, pitarul Enachi Damian poruncește să i se pregătească borș cu găluște și curechi cu rață, în vreme ce Iorgu tânjește după cartofii și șnițelul Sadagurii. Clasa 4. Același raport există între femeile mature și cele tinere. O femeie matură are indicele de receptivitate dublu față de acela al soțului, dar pe jumătate față de al fiicei. Consecința
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Teohari au fost însă curioase prin exagerarea calităților Junimei; gluma devenea bufonerie, spiritul nebunie, libertatea anarhie. Ați văzut vreodată un trandafir din cei bătuți ce fel de flori dă, dacă nu-i îngrijit? Niște flori strâmbe și crețe seamănă cu curechiul de Bruxelles. Chiar așa degenerase în saloanele lui Teohari vechea Junime, care n-a murit de marasm senil ci pentru că n-a fost îngrijită”. Până la urmă noul amfitrion a înțeles că nu trebuie continuată o activitate fără nici o semnificație. La
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
papanaș de brânză de vacă de 2 ori pe spt. papanași de morcovi. fructe la ora 4 o dată pe spt. vinete trase în puțin unt. o dată pe spt. salată de vinete cu ardei. mere fierte la biftec, piure de cartofe, curechi fiert, mazere boabe. supe de legume, în fiecare zi, la 6-7 seara. o dată pe săpt. pește fript. ceai, sara. cafea neagră dimineața, cu puțin lapte. lapte acru, sara 3/4 pahar. foarte puțină pâne graham la toate dejunurile și mesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vocabularul. Fiecare provincie participă la tezaurul comun. Literatura aduce în circulație și cuvinte specifice ale provinciilor, după cum îi dictează principiile realismului. Un personaj din Moldova nu va spune ciorap, ci colțun; nu va spune zeamă de varză, ci moare de curechi etc. Lângă șaua modernă, poporul din alte regiuni are și tarnița, șaua de lemn țărănească. Limba literară e una și îmbogățirea ei vine prin scriitorii de pretutindeni ai românismului, pe când limba vorbită se poate mărgini la câteva sute de vocabule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trufia. * Lăcomia e o perpetuă stare de foame. * Bogăția și sărăcia sunt incompatibile, dar conviețuiesc. * La omul sărac nici boii nu trag, pentru că nu-i are. * La omul sărac toate belelele trag. * Unii au între urechi câte-o oală cu curechi. * Numai stelele nu cunosc sentimentul invidiei. * Mai înainte de a cunoaște lumea, cunoaște-te pe tine. * Disprețul față de limba maternă echivalează cu renegarea părinților. * Dacă nu cunoști istoria patriei tale, nu știi cum te cheamă. * Mai înainte de a constata efectele, cercetează
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
fixate cu lanțuri de masa din bucătărie", exista "1 Briefstegel de schijă, un "ciubăraș de fier alb pentru spălat carnea", 2 furculițe pentru tăiat rasol, 1 furculiță de fier alb, 1 cântar englezesc, 1 pereche pirostroae, un poloboc de murat curechi" și altele, printre care 4 cristelce (șorturi). Alimentația era relativ satisfăcătoare. Carnea se servea de 2-3 ori pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
faci cu borș și cealaltă friptură, zisei babei cei colțate, care sta încremenită la spatele mele. Apoi iată și o rață grasă, pânticoasă care trecea pe dinaintea cerdacului, legănându-se din șele ca o preuteasă. ...Trosc!... Asta s-o faci cu curechi!146 Ho! Tatarilor, ienicerilor, bașbuzucilor!147... Ce, ați venit să-mi pustiiți ograda? strigă Manolucă desperat. Dacă nu ni se dă de bună voie, noi rechiziționăm ca la război. Auzi, mă rog, re-chi-zi-ți-o-nați!... Mi-ați ucis tocmai rața cea leșească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spre iad e pavat cu bune intenții”. Cu ceva timp În urmă am ajuns, cam pe vremea asta, la Chișinău; am fost surprins de aerul de sărbătoare: lumea alerga după târguieli, pe când dincoace de Prut se refăcea, cu moare de curechi, după armistițiul de care am pomenit data trecută. În casa unui prieten, care de altfel m’a și lămurit, am aflat bradul, la care tocmai venise Moș Crăciun sau Gerilă. Era deci, cu două săptămâni mai târziu, Crăciunul, care venea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Când pășirăm pragul [crâșmei evreului Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu Însă gloria de a fi Înfruntat cu un adevărat eroism această duhoare ciumată, fără ca totuși să se strâmbe câtuși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vaslui și Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți Într-o căruță : «Hep, hep,/ Un fund de curechi/ Cu jidanul de urechi...»” (3, p. 12). În 1875, Vasile Alecsandri susținea că exclamația Hep, hep !, cu care sunt Întâmpinați În Moldova evreii și care Îi „Înfuriază” pe aceștia, demonstrează „adevărul istoric că românii se trag din romani”. „Când romanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Când pășirăm pragul [crâșmei lui Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc” (439, p. 82). Mihail Sadoveanu a descris și el În termeni negativi - Într-o povestire din 1905 - cârciuma ținută de un evreu Într-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chișoare cade, ca mâța! Da'... de Măria sa ai știre? E bine, sănătos? Sănătos, sănătos! Să-l fi văzut cum dădea iama cu sabia în turcime! Mamăăă!!... Când se-nfierbântă Măria sa la război, alelei, îi prăpădenie, taie la vrăjmași, ca-n curechi taie, de zici că-i un arhanghel nu alta!... Eu l-am văz't, c-am fost la tăte bătăliile lui. Umblă vorba că Domnul Ștefan ar fi fermecat de are "iarba fiarelor", ursitoarele i-au menit -, d-aia nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
burtă galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de pești: 1163 - Cottus gobio (Zglăvoc) Specii de nevertebrate: 1014 - Vertigo angustior; 1016 - Vertigo moulinsiana Specii de plante: 1939 - Agrimonia pilosa (Turița); 1617 - Angelica palustris (Angelica de baltă); 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Galbenele); 1528 - Saxifraga hirculus (Ochii șoricelului) 8. ROSCI 0008 - Betfia Specii de mamifere: 1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Pholidoptera transsylvanica (Cosașul transilvănean); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag); 1015 - Vertigo genesii Specii de plante: 1386 - Buxbaumia viridis; 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 1381 - Dicranum viride; 2113 - Draba dorneri (Flămânzica); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel); 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Galbenele); 1389 - Meesia longiseta; 4116 - Tozzia carpathica (Iarbă gâtului) 14. ROSCI 0014 - Bucșani Tipuri de habitate: 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Specii de amfibieni și reptile: 1166 - Triturus cristatus
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]