128 matches
-
Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa (Obîrșia Lotrului), CÎineni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Înainte de 1948 - 1949; VULCAN. - așezare dacică; - așezare din neolitic și epoca bronzului; - m. arh. - biserica medievală fortificată; ZĂRNEȘTI. - așezare dacică; - m. m. - al eroilor neamului din primul război mondial; - m. n. - rezervația Piatra Craiului; - festival folcloric „Floarea de colț”; - cabana „Curmătura” și „Plaiul Foii”; UCEA. - castru roman; - m. n. - lacul Podragu; - cabana Podragu; JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN ARMENIȘ. - mi. și de arh.: - Schit Rupestru „Piatra scrisă” cu picturi și inscripții din secolul XV - XVI; - han turistic „Piatra scrisă”; - zonă pomicolă; BĂILE HERCULANE
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor și memorialist și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iar Maica Domnului i le lipește la loc. Legenda spune că bărbatul parcă turbase. Apucă barda de sub pat, o prinse pe Crăciuneasă de amândouă mâinile și, trăgând-o până la ușă, îi puse mâinile pe prag și i le tăie de la curmătură. Cu fața mânjită de sânge, căzu beat pe pat, fără să mai audă țipetele de duerere ale nevestei. Văitându-se amarnic, Crăciuneasa se duse la Maica Domnului, cu mâinile schilodite: - Uite cum m-a ciunțit bărbatul! Maria îi grăi: - Unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Atunci Maica Domnului îi lipi mâinile ciunge. Ca prin minune, mâinile Crăciunesei se făcură întregi, cum au fost, rămânând doar niște semne. În acest timp, Crăciun se trezi din beție, gândindu-se ce grozăvie a făptuit, tăind mâinile femeii de la curmătură. Se repezi la prag, dar palmele tăiate nu mai erau acolo. Ce vede afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iar Maica Domnului i le lipește la loc. Legenda spune că bărbatul parcă turbase. Apucă barda de sub pat, o prinse pe Crăciuneasă de amândouă mâinile și, trăgând-o până la ușă, îi puse mâinile pe prag și i le tăie de la curmătură. Cu fața mânjită de sânge, căzu beat pe pat, fără să mai audă țipetele de duerere ale nevestei. Văitându-se amarnic, Crăciuneasa se duse la Maica Domnului, cu mâinile schilodite: - Uite cum m-a ciunțit bărbatul! Maria îi grăi: - Unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Atunci Maica Domnului îi lipi mâinile ciunge. Ca prin minune, mâinile Crăciunesei se făcură întregi, cum au fost, rămânând doar niște semne. În acest timp, Crăciun se trezi din beție, gândindu-se ce grozăvie a făptuit, tăind mâinile femeii de la curmătură. Se repezi la prag, dar palmele tăiate nu mai erau acolo. Ce vede afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
actuală. Bucegii în plan secund Fig. 19 Estul Culmii Pietrei Craiului, văzută din Drumul Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul Carului, partea de sus, din Fundata, pe fundalul Pietrei Craiului Fig. 23 Dincolo de șosea, biserica din Drumul Carului; în dreapta, zona cetății dacice, unde s-au făcut săpături arheologice Fig. 24 Drumul vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
din Bulgaria cu pașaport, ca să facă grădinărie. Cauza scăderii numărului de grădinari hușeni aici, nu este atât lipsa locului de cultură, cât depărtarea piețelor de desfacere. Bă. Altă ramură, ceva mai redusă ca număr, (30-40%), apucă spre apus, trecând peste curmătura Dobrinei, spre valea Lohanului, Crasnei și Bârladului. Dintre aceștia, o grupă, de la gura Crasnei, o ia în spre Sud, până la orașul Bârlad și mai jos chiar. Alta, ceva mai mare, se întinde în sus, pe valea Bârladului, spre orașul Vaslui
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Nu, nu-l dau!" țipă meșterul. Apoi adaogă: "D-ta ai să trăești mai mult decât monumentul acesta". Când eram la stână, era acolo un cioban de care toți se temeau: că el singur ridicase un butuc de fag, o curmătură, pe care zece oameni nu putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan, l-am pleznit la cap și l-am culcat la pământ. Și nu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă direct pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila - Hunedoara). Gestul ruperii viței figurează încercarea haosului de a pătrunde și anihila domeniul uman a cărui încercuire magică a distrus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dragomirna, zugrăvit în culori pastelate de Olga Greceanu, iar apoi la Peștera Dâmbovicioarei... Rămași singuri dincolo de Podul Dâmboviței, am pornit-o pe cărări turistice foarte puțin umblate, care ne purtau tot în paralel cu Piatra Craiului, până când am ajuns în Curmătura acesteia. Se instaurase septembrie și toamna bătea la ușă... Îmi amintesc de urcușul prin propileele de stâncă ale Pietrei Mari, cu difi cul tățile lor atrăgătoare, care aminteau de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Lăițelului - Casa de vânătoare - Izvorul Laiții - Laita- - Valea Doamnei - Boldanu - Lacu din Valea Doamnei - Modroacsi - Mierea - Pârâul Ghișei - Pârâul cu Surupișu - Pârâul Bălții - Pârâul Pleșii - Pârâul Brazilor - Pârâul Șanțului de Sus - Pârâul Șanțului de Jos - Piscul Purcariului - Pârăul Bârnelor - Pășunele Curmătura. La o așa bogată toponimie a unei așezări rurale nu ne rămâne decât să ne minunăm de arta, fantezia și dragostea cu care moșii noștri își botezau pruncii, finii, ulițele, animalele din curte și tot ceea ce-i înconjura, pentru ca viața
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ci deosebiri legate de modalitățile de satisfacere a necesităților. În Cristan: „Câte ulițe erau, atâtea vecinătăți. Se numeau după numele uliței”, iar în Jina „erau 12 vecinătăți, după străzi: Târgul, Hodișul Mic, Hodișul Mare, Ulița Mare, Capu satului, Valea secii, Curmătura, Prislop, Cucusue, Vecinătatea lui Martin, Guruiețu Mare” (Ghinoiu, 2004, 359). Modalitățile și criteriile de alegere a conducătorilor erau și ele diferite și răspundeau necesităților fiecărei comunități, astfel: în Jina, „tatăl de vecini era ales în adunarea de vecini, pe unul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constituie prin limitele administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta principală trecând peste vârful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmătura Făgețel - Vârful. Făgețel, cota 1589,0 m., Curmătura Tulișa, 1555 m. și Vârful. Tulișa, Cota 1792,5 m. Din Vârful. Tulișa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta principală trecând peste vârful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmătura Făgețel - Vârful. Făgețel, cota 1589,0 m., Curmătura Tulișa, 1555 m. și Vârful. Tulișa, Cota 1792,5 m. Din Vârful. Tulișa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m, dealul Cornetul (1428,3 m), Poiana Cornetului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
hărți satelitare a zonei. IV.2. Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m), Vârful Răcorelelor (2455 m), Vârful Galbenele (2456 m), Vârful Portița Viștei (2310 m), Vârful Viștea Mare
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m), Vârful Răcorelelor (2455 m), Vârful Galbenele (2456 m), Vârful Portița Viștei (2310 m), Vârful Viștea Mare (2527 m); Limita estică: Din Curmătura Brătilei (2274 m), limita se îndreaptă spre sud trecând prin Vârful Călțunu (2206 m), Culmea Mezea, Piscul Stânei (2046 m), Piscul Mutătoarea Mare (1944 m), Culmea Oticu, Vârful Oticu (2044 m), până în Vârful Colții Cremenei; Limita sudică: Din vârful Colții
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
IV sat Călugărei, comuna Orodel Reabilitare 100 1262 29 Liceul "Adrian Păunescu" com. Bârca Reabilitare 200 1263 30 Grădinița com. Scăești Reabilitare 100 1264 31 Grădinița nr. 2 sat Portărești, com. Giurgița Reabilitare 247 1265 32 Grădinița nr. 3 sat Curmătura, com. Giurgița Reabilitare 249 1266 33 Școala Generală nr. 1 com. Moțăței Reabilitare 233 1267 34 Școala cls. I-IV com. Maglavit Reabilitare 236 1268 35 Școala Generală nr. 1 mun. Băilești Reabilitare 184 1269 36 Școala Generală nr. 3
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
de la casa nr. 196 (Rusu Florin) - casa nr. 172 (Bucur Petre) casa nr. 173 (Diniță Veronica), în lungime de 0,557 km"; - la poziția nr. 85, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada nr. 13 - drum în satul Teișani, punctul «Curmătură», de la casa nr. 410 (Chiroiu Dumitru) - casa nr. 429 (Toma Dumitru) - pârâul Valea Stâlpului, în lungime de 0,78 km"; - la poziția nr. 92, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada nr. 6 - drum în satul Teișani, punctul «Valea Rea
HOTĂRÂRE nr. 999 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226515_a_227844]
-
000 (DE 79) - 0+138 (fântână); Lungimea drumului L = 138 ml; Lățimea părții carosabile l = 6 ml"; - la poziția nr. 23, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum stradal DS 22 Plopșoru (Ulița de la Chelu care merge în Curmătură)", iar coloana 4 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Origine și Destinație: Km 0+000 (DE 79) - 0+491 (DC 48); Lungimea drumului L = 491 ml; Lățimea părții carosabile l = 4 ml"; - la poziția nr. 24, coloana 3 "Denumirea
HOTĂRÂRE nr. 1.508 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 973/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219002_a_220331]
-
Cătun Cărătnău de Jos Brătilești Bisoca Blăjani Bădeni Băbeni Cireșu Chiliile Buda Crădunești Brăești Bozioru Bădila Băjani Deleni Costomiru Budrea Cănești Brădeanu Băile BenW Față Mâlului Grabicina de Jos Coca Antimirești Cotorca Calvini Bălaia Berca Fișici Mănăstire Coltu Pietrii 2 Curmătura Caragele Bălăceanu Boboc Gară Fundata Muscel/ Fințești Dănulești Casota Bălănești Boldu Găvanele Niperești Florești Dulbanu Cătina Bâlhacu Bordușani Goicelu Plescioua Gură Bădicului Fântânele Chiojdu Bărăști Breaza Goidești Poiana Valcului Lopătareasa Furtunești Colți Bărbuncești Budișteni Golu Grabicina Poienile Lucieni Gură Teghii
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]