119 matches
-
Tx. *Anemone nemorosa L. ssp. nemorosa (Floarea Paștilor) - G., Circ. Frecv., z.st.-e.bo.; LXTXC3UXR5NX; Querco - Fagetea, Fagetalia, Me. Tx. *Anemone ranunculoides L. (Păștiță) - G., Eur. Frecv., z.silvost. se.fa.; L3T6C4U6R8N8, Fagetalia, Me. Tx. *Clematis vitalba L. (Curpen, Curpen de pădure) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.step.-e.fa.; L7T7C3U5R7N7, Prunetalia, Alnion incanae, Me. Tx. *Hepatica nobilis Schreber (Trei răi) - H., Circ. Spor., z.st.-e.bo.; L4T6C6U4R7N5; Querco - Fagetea, De. *Isopyrum thalictroides L. (Găinuși) - H., Eur. centr. Frecv
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
română. Ce cuvinte avem de la daci Așa cum am arătat în cartea De la latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr. Brâncuș, cel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
caballus)-mușcoi „catâr“, casă (< lat. casa)-argea „colibă sub pământ“, râpă (< lat. ripa) -mal, cerbice (< lat. cerbicem) -grumaz, cute (< lat. cotem)-gresie, laț (< lat. laceus) -cursă „capcană“, sat (< lat. fossatum) -cătun „sat mic“, viperă (< lat. vipera)-năpârcă, viță (< lat. vitea)- curpen „viță sălbatică“. Elementele lexicale considerate a fi din limba traco-dacă ocupă aproximativ aceeași poziție în vocabularul reprezentativ al limbii române ca elementele din substrat din celelalte limbi romanice. În limba română, avem douăzeci și trei de cuvinte de acest tip
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat pe teasc; poloboc este rusesc, podgorie „s-a furișat în limba română prin hrisoave”. Vie „plantație de viță-de-vie”, viță „curpen, vrej, rădăcină”, precum și vin ca produs al viței-de vie au în sensurile lor particulare ideea comună de existență vie, sugerând mișcarea, creșterea, curgerea, desfășurarea și implicând umiditatea, frăgezimea, tinerețea. Constituite ca românești, formele vie „plantație”, viu, vită, viță se înscriu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Alecsandri), precum și din Ciocoii vechi și noi ai lui Nicolae Filimon, roman din care reproducem pasajele ce urmează: „Hoții ieșiră din pădure, junghiară într-o clipă toți mieii, le scoaseră pântecele și, răscolind cu niște pari un jăratec compus din curpeni de viță sălbatică, în care inchiziția ar fi putut să arză o sută de eretici, îngropară într-însul pe toți mieii. [...] Dinu, neînțelegând nimic din acest mod de a face friptură, privea cu uimire. [...] Pe când ceata tâlharilor se ocupa cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
grădina lui, roata cu cupe pentru udat, care scotea apă din gârla despletită a Gegiei, nu ostenea niciodată. Șuvoaiele repezi, pe care le alimenta roata cu cupe a bostănăriei, unduiau printre tufele sumețite de pătlăgele, de ardei, de vinete, printre curpenii de pepeni, cu frunze țepoase, printre căpățânile rotunde de varză... Parcă erau duse de o bătăioasă bucurie... Da' norocos, ca la pepeni, cum e el, greu să mai afli pe altul sau în altă bostănărie!.. Potop de roadă! oftă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Baisei, necultivată cu plugul de la începuturile lumii, trezită la această viață de noua orânduire socialistă, venită de la Răsărit, pepenii, semănați de tenacitatea colectivistului Nicanor Galan, apărură în florile prelungi și flocoase, care, zbârcindu-se brusc la Crai-Nou, se desprinseră de pe curpeni. Bile verzi, mingi lucioase, elastice se multiplicară șugubăț, printre enorme cordoane ombilicale, împodobite cu frunze crețe, stropite parcă de un var subțire și mărindu-și sfericitatea, în salturi bruște, act de care nu se știe în urma cărei observații populare goldăneștenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am să-mi mai văd fratele, care n-a avut norocul meu, să nimerească în mâna occidentalilor civilizați și nu în laba bolșevicilor nelegiuiți? Când?.. Pepenii verzi continuau, în timpul acesta, să se multiplice, sufocându-se între ei și biruind năprasnic curpenii, care încercau să-i sugrume, în funde complicate, ca niște codițe de purcel, pline de clorofilă. Într-o seară, ce se lăsase peste necuprinsul vălurat al țarinei de la Baisa, ca o arșiță de brutărie, baba Maranda, care tocmai ținea gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nepăsător prin lanul de lucernă al colectivei și ieși, cu Stalin de lanț, pe cuprinsul Baisei. "Am ajuns la Loturi", se corectă el, oficial: "împreună cu bătrânul Stalin". Se opri, admirativ, lângă patrulaterul sclipitor de sfere lucii, tolănite pe urzeala de curpeni cârlionțați și de umbre prelinse din noaptea ce începea. Luna, pepene rotund și poleit, săltă lin peste marginea Baisei. Nicanor tresări de împărăteștile arcuiri ale Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lângă patrulaterul sclipitor de sfere lucii, tolănite pe urzeala de curpeni cârlionțați și de umbre prelinse din noaptea ce începea. Luna, pepene rotund și poleit, săltă lin peste marginea Baisei. Nicanor tresări de împărăteștile arcuiri ale Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările de la stână, dar părând niște stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu, adânc, în pământ, priponul de la lanțul câinelui, ochind ca nemaivăzutul juvaer al grădinilor și bostănăriilor din Goldana să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
altele, iar vinul nu este o băutură făcută pentru a tăia setea. Efectul său este ambiguu: el Înveselește inima, dar poate Îngreuia trupul și Întuneca mintea. Putem trăi fără vin, putem bea apă, dar, pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne În Mine și Eu În el, acesta aduce roadă multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
accentuală bebe/bebe, dar nu specifică nimic în legătură cu pluralul. 8 Încă din gramatica lui Tiktin (1883: 40) sunt indicate variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
altele, iar vinul nu este o băutură făcută pentru a tăia setea. Efectul său este ambiguu: el înveselește inima, dar poate îngreuia trupul și întuneca mintea. Putem trăi fără vin, putem bea apă, dar, pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat." "Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne în Mine și Eu în el, acesta aduce roadă multă. (Ioan, 15, 5)" Seva trece din butuc în viță. Harul, energia divină care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe la margini și mițoasă rău. Omul acesta părea mai sălbatic decît un viking care rătăcise pe aici cu multe secole în urmă. Cîmpul, de o parte și de alta a drumului, era plin cu glugi din strujeni, legate cu niște curpeni de bostani, groși cît funia cu care se lega buhaiul satului pe vremuri. Singurul drumeț, care bîntuia pe acest drum pustiu, era tot mai îngrijorat pe măsură ce burdihanele norilor începeau să se tîrască tot mai aproape de pămînt. Cum drumul era însoțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din adresa nr. 8, datată 28 iunie 1897, aflăm că prin neîncetate stăruințe s-au făcut de către locuitorii Cotunei Ipotesci multe lucruri în Biserica filială cu patroni Sfinții Voievozi 39. Cu această ocazie este reconstituit patrimoniul bisericii de la acea vreme: curpen de fier cu douăsprezece sfeșnice, cristelniță din tablă de fier galvanizat, perdea de lână la ușile împărătești, un rând de veșminte, o cădelniță, patru macaturi de lână, un lăicer de lână, o față de masă. Se menționează apoi faptul că biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
familiei, pentru apărarea aceluiași crez. Lângă casă erau mormintele celorlalți membri ai familiei: bunici, străbunici, decedați de-a lungul anilor, străjuiți de cruci și stâlpi, mai vechi sau mai noi, mai mari sau mai mici, morminte îngrădite cu gard de curpeni ca să nu fie călcate de vite. Țarcul vitelor era lângă morminte. Dimineața pleca în munte ciurda de vaci și viței cu turma de oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
făcusem presuceaua lanțului s-a rupt. Numai pe celălalt mal al Gălzii se mai vedeau câteva pâlcuri de fagi. Dar câteva ochiuri de apă se zăreau ici și colo. Din gardul făcut din pari înfipți în pământ și împletiți cu curpeni, al ogrăzii casei pădurarilor, am smuls un par potrivit. Soția pădurarului tocmai ieșea din casă și a strigat la mine. Măi omule, de ce strici gardul? Nu sunt lemne destule în pădure? Grăbit să nu ne prindă noaptea pe drum, în loc să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1. Baia de Fier 2. Pades 3. Polovraci 4. Runcu B. Parțial ------- 1. Crasna - Aninisu din Deal - Crasna din Deal - Dragoiesti - Radosi 2. Musetesti - Arseni - Barcaciu - Stancesti 3. Pestisani - Borosteni - Francesti - Gureni 4. Schela - Arsuri - Gornacel - Schela 5. Stanesti - Alexeni - Curpen - Parvulesti - Vaidei - Valari 6. Tismana - Tismana - Gornovita - Pocruia - Sohodol - Topești - Vâlcele JUDEȚUL HARGHITA Municipii A. Integral -------- 1. Miercurea-Ciuc Orașe A. Integral -------- 1. Băile Tușnad 2. Bălan 3. Borsec 4. Gheorgheni 5. Toplița 6. Vlahita Comune A. Integral -------- 1. Atid 2
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
vacii... Noi om trece dincolo, că-i timpu, da’ cei mai tineri ce fac? N-au primit banii pe lapte de la stat din noiembrie. Nu te simțești bine dacă nu ești unde-ai viețuit Simțind că vreau să le știu curpenul, bătrânul clipește din ochii albaștri sub căciula de astrahan. Tata era Victor Ciorbea, iar bunicul era tăt Vasile... Tăt de-aici de loc... Nu suntem unguri... că-l făcuseră că-i ghe ungur... Căz aici n-or ajuns picior ghe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
tiți jur Împrejur În coadă, mai aproape sau mai pe de lături, după cum se simțeau sau nu la ei acasă, dar toți cu ochii țintă la mămăligă, scărpinându-se de purici și de căpuși În fața focului cu limbi țâșnite din curpenii trosnind și scăpărând În noaptea cu șoapte și tălăngi obosite de umblet și de vipia unei zile Întregi de vară. Am mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă și aburoasă cu Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mărariu (Peucedanum oreoselinum, Peucedanum palustre, Peucedanum graveolens), Morcov sălbatec (Laserpitium prutenicum, Daucus carota), Gâlci de porc (Chaerophillum aromaticum), Bărboi sălbatec (Chaerophillum cicutaria) Familia Loranthacee. Vâsc (Viscum album) Familia Aristolochiacee. Mărul lupului, Fâsoiu cioarii (Aristolochia clematitis), Popâlnic (Asarum europaeum) Familia Ranunculacee. Curpen (Clematis intergrifolia), Clocoțel (Thalictrum aquilegifolium, Thalictrum pauciflorum), Popâlnic iepuresc (Thalictrum majus, Thalictrum simplex, Thalictrum heterophyllum, Hepatica triloba), Didițel (Pulsatilla negricans, Pulsatilla grandis), Floarea vântului (Anemone alba, Anemone nemorosa), Cocoșel de câmp (Adonis vernalis, Adonis autumnalis,Ranunculusheterophilus, Ranunculus calthefolius), Rănunchi, Salată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Deal, Drăgoiești, Radoși 2. Mușetești - cu 4 sate componente: Arseni, Bărcaciu, Stâncești, Stâncesti Larga 3. Peștișani - cu 3 sate componente: Boroșteni, Frâncesti, Gureni 4. Schela - cu 3 sate componente: Arsuri, Gornacel, Schela 5. Stănesti - cu 5 sate componente: Alexeni, Curpen, Pârvulești, Vaidei, Valari JUDEȚUL HARGHITA Municipiu integral în zona montană - 3 1. Gheorgheni 2. Miercurea Ciuc 3. Toplița Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 2. Bălan 3. Borsec 4. Vlăhița Comune integral în zona montană - 39 1. Bilbor
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
din Deal, Drăgoiești, Radoși 2. Mușetești - cu 4 sate componente: Arseni, Bărcaciu, Stâncești, Stâncești Larga 3. Peștișani - cu 3 sate componente: Boroșteni, Frâncești, Gureni 4. Schela - cu 3 sate componente: Arsuri, Gornacel, Schela 5. Stănești - cu 5 sate componente: Alexeni, Curpen, Pârvulești, Vaidei, Valari JUDEȚUL HARGHITA Municipiu integral în zona montană - 3 1. Gheorgheni 2. Miercurea Ciuc 3. Toplița Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 2. Bălan 3. Borsec 4. Vlăhița Comune integral în zona montană - 39 1. Bilbor
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
4 Bucium Valea Negrileșii 12,5 Valea Albă 6,1 Valea Sesii 13,0 Bucium 8,8 Valea Abruzel 7,3 Stâlnișoara 5,7 Ceru Băcăinți Ceru Băcăinți 3,1 Valea Mare 10,0 Bulbuc 1,7 Cucuta 1,7 Curpeni 7,1 �� Dumbrăvița 2,9 Ciugud Teleac 1,3 Cricău Craiva 2,9 Cricău 4,5 Tibru 6,0 Câlnic Deal 5,0 Câlnic 8,4 Galda de Jos Oiejdea 0,3 Galdade Jos 10,8 Poiana Galdei 0,3
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
din Deal, Drăgoiești, Radoși 2. Mușetești - cu 4 sate componente: Arseni, Bărcaciu, Stâncești, Stâncesti Larga 3. Peștișani - cu 3 sate componente: Boroșteni, Frâncesti, Gureni 4. Schela - cu 3 sate componente: Arsuri, Gornacel, Schela 5. Stănesti - cu 5 sate componente: Alexeni, Curpen, Pârvulești, Vaidei, Valari JUDEȚUL HARGHITA Municipii integral în zona montană - 3 1. Gheorgheni 3. Toplița 2. Miercurea Ciuc Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 3. Borsec 2. Bălan 4. Vlăhița Orașe parțial în zona montană - 1 1. Cristuru
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]