63 matches
-
o ușă decupată într-o poartă grea de fier forjat dar dublată de tablă vopsită în verde, pătrundeai, pășind peste un prag înalt aproape cât un pârleaz, într-un gang întunecos din care, în numai câțiva pași ajungeai într-o curticică interioară. Iar acolo, printre zidurile blocurilor din jur, te-ai fi simțit ca pe fundul unui puț dacă n-ar fi fost fațada să-i zicem a blocului unde locuiau mătușă-mea Anamaria și unchiu-meu, prin nu știu ce minune luminată de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Încropiseră un răzor cu flori un colțișor vag de intimitate în acel uriaș spațiu părăsit. Iar răzorul îl împrejmuiseră cu cărămizi pe jumătate îngropate în pământ, așezate oblic, alcătuind împreună un contur zimțat, întocmai cum făcusem eu însumi în strâmta curticică de la Brașov, chiar la piciorul zidului casei învecinate. Dar la un moment dat am observat la piciorul scării un cărucior de copil. Iar asta nu-mi evoca nicio amintire din copilărie, fiindcă niciodată cât locuiserăm noi la Brașov nu se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
zilele când îmi petreceam acasă la ei câte o bucățică de concediu, dar n-o mai însoțeam în oraș. O vedeam întorcându-se cu sacoșa plină, intrând cu mersul ei de-acum greoi și legănat, cu părul albit tot în curticica doamnei Ștef, îmbrăcată, în diminețile mai răcoroase, cu fulgarinul verde spălăcit. Mă durea s-o văd astfel, ea care era totuși atașată de viață, chiar și la bătrânețe, poate, în felul său mistic continui s-o cred. Mă amuzam valsând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o bere? Intrăm, iar el se duce în bucătărie. Se aude un fâsâit de capac. În toată sufrageria nu e decât un fotoliu reglabil. Pe un bax de lapte este un mic televizor portabil. Prin glasvandurile glisante se întrezărește o curticică interioară. De-a lungul peretelui îndepărtat al curții sunt aliniate vaze verzi de la florărie, pe care ploaia le-a umplut ochi, de unde atârnă și cad flori putrede și negre. Trandafiri maronii putreziți pe tulpinile negre îmbrăcate în mucegai cenușiu. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Aruncă fără să vrea o privire spre fereastră, ca și cum ar fi vrut să cheme În ajutor, și Înlemni. Marie se apropia. Întoarse o privire imploratoare spre Ryan. - Pleacă, te implor. Făcu semn spre Încăperea cea mare care dădea spre o curticică. - Treci prin spate, ușa dă spre străduță. O zări și el pe Marie și Înțelese. - Dacă ții la fiica ta, nici o vorbă despre vizita mea! Nici un gest suspect, e limpede? Abia avu cînd să se ascundă Îndărătul ușii Încăperii că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
era o tînără femeie radioasă, integră și curajoasă. Fericirea fiicei lor era acum pentru el lucrul cel mai important și se simți incredibil de bucuros gîndindu-se că va putea face ceva pentru ea. Doar Jeanne auzi ușa care dădea spre curticică Închizîndu-se ușor. În timp ce vorbea cu Marie, se Întrebase ce avea el să facă de acum Înainte și se rugă din tot sufletul ca Erwan de Kersaint să-l Învingă pe Ryan. Neliniștită, cercetă atentă chipul Mariei. - Ce ai de gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
excitat de oglinzi. Asupra zidurilor fremătând sub membranele unor obscure planșe cafenii sau a unor gravuri japoneze. 113 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - ...Va fi tare la umeri, frumos la stat, minunat la obraz. La ora 10, dintr-o curticică de pe Dionisie Lupu va porni, la stânga va coti, pe Magheru o va apuca... Păr neted în lațe va avea, genele lungi, gura potrivită, ochii negri... Nebăgător de seamă la nimica, va păși pe Calea Victoriei, dar numai pe firul dinspre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și șușotiră puțin; plictisit de insistența femeii îi răspunse într-o doară, - Lasă mamare... întâi să vedem care e situația! - Insist! Am ceva clasa întâi, n-o să regretați! Discreție totală garantată! Se despărțiră și intrară toți trei bărbații într-o curticică aranjată. Erau montate sesizoare care intrau în funcțiune la cea mai mică mișcare neprevăzută, reflectoare care se aprindeau instantaneu, camere de luat vederi iar după dorință și alarmă sonoră. Au fost întâmpinați cu veselie; se cunoșteau între ei de mult
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în legătură cu constituirea societății; îi pusese acționari cu părți egale pe toți angajații. Îl preveneau că vor fi discuții, dacă nu imediat, în viitorul apropiat însă el naiv, îi contrazicea! Chestie de opinii, experiență și interese. Lumina se aprinse brusc în curticică și răsună alarma! Se uitară unul la altul... nu mai era așteptat nimeni. Stăpânul locației ieși afară... după un minut reveni și spuse pe un ton intrigat, - Domnul colonel... vă caută vecina mea disperată! Râsete și colonelul indispus ieși dintre
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Și apoi la Mantova și la Hay-on-Wye. E fascinant să umblu iarăși pe străzi singură, să descopăr orașe și colțuri de lume pe cont propriu. Să beau un vin bun, cu o scriitoare galeză pe terasa unui restaurant dintr-o curticică superbă, invadată de plante cățărătoare și coborâtoare. Sau să bat străzile din Torino în ritm alert cu un alt scriitor român, vorbind despre familie și psihoze. Nu mai zic de cititul propriu-zis în fața publicului. Emoția de dinainte, freamătul ăla din
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
cânte și danseze la Paris, ca Audrey Hepburn. Cum de ajunsese atunci la București? Ca pinguinul Apolodor, zicea, scuturându-și capul cârlionțat și oftând, de dor. S-a măritat cu un tâmplar macedonean și au trăit destul de bine într-o curticică din Vitan, pe o uliță lungă, lungă, și totuși a fost scurtă, umbrită de castani și duzi, al cărei capăt se pierdea în câmp. Macedoneanul a murit căzând din cireșul amar din curte, Dumnezeu să-l ierte! Ce dulceață făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
luat-o înapoi, să înregistrăm bloom-ul. Într-o pricăjită de casă se lăfăia coșcogea "Grand Orient", colț cu "Midel Est", în ortografia firmei. Societatea "Ierusalim import-export" înghesuise trei filiale într-o cocioabă. Majdolin vindea orez, ca și Murad. În aceeași curticică, uniți în fapte, vindea orez și Mohamed, și Mahmud. Ralco vindea, fireștemente, orez, gard în gard cu Rosyr, mare cultivator de orez Uncle Ben. "Și cine ne mai repară ciubotele?" a întrebat deloc retoric Magda U.. Toate cizmăriile deveniseră "privatizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în jurul tânărului Platamonu, s-a furișat în casă și de acolo, pentru că cunoștea suficient distribuirea ieșirilor (le studiase în aceste două zile tocmai în vederea eventualității care s-a realizat acuma), trecând prin bucătărie, a ajuns în dosul clădirii, într-o curticica de serviciu. Deși aiurit de lovituri și tăvăleală, a avut prezența de spirit să nu se ascundă prin vreo dependință a conacului, cum îi trecuse întîi prin minte, ci a escaladat gardul de uluci dinspre grădina de zarzavaturi și a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]