91 matches
-
și câteva poeme, versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus („Azi a fost ucis mânzul cel șchiop/ - martor n-a fost decât un plop -/ i-ai înfipt custura până în prăsea/ și fiecare strop de sânge scânteia” ș.a.m.d.). Sunt mărturisite afinități și cu Rainer Maria Rilke, Paul Verlaine, E. A. Poe, iar din lirica autohtonă pot fi percepute influențe care trimit la Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Pillat
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
cari se mândresc muzeurile Europei, la noi se găsesc în toate părțile [...]. Țara noastră nu e mai puțin avută în asemenea obiecte decât țărele ce am citat. Care român, care locuitor de țară n-a dat o dată măcar preste o custură de cremene lungă, preste un topor de piatră, preste un buzdugan de piatră, preste o piatră rotunzită pentru praștie, preste un obiect oarecare lucrat de piatră? Cine a zgâriat puțin pământul, pre la vreo cetate dacă în munții noștri, pre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Chiriac Victorita 36. Chiroiu Cristina Cornelia 37. Ciocoiu Elenă 38. Cismasu Mariana 39. Cizmaru Giorgel 40. Cocona Stere 41. Cojanu Florin 42. Condrache Gigel 43. Condurache Cozmeanu Aurora Coca 44. Coteț Luminița 45. Cristea Adina Elenă 46. Cucu Cristina 47. Custura Mioara 48. Datcu Vasile 49. Danaila Alină Elenă 50. Dedu Anica 51. Dinu Dan 52. Dinu Iuliana 53. Dinu Maria 54. Dobre Florian 55. Dobrescu Florian 56. Dogaru Dorina 57. Dragomirescu Alină 58. Dragan Râdă 59. Dragan Stela 60. Drăgănescu
ORDIN nr. 377 din 4 iunie 2003 pentru aprobarea Listei cu gradatori autorizaţi şi a Formularului-tip pentru licenta de gradator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150237_a_151566]
-
P. VI Zârna urcă în vârful Valea Lungă 2254 m, urmează apoi culmea Muntelui Furfuescu, urmând apoi spre nord culmea Scărișoarei prin vârfurile Muntele Scărișoara (2435 m), Scărișoara Mică (2472 m), Scărișoara Mare 2489 m, Galbena 2412 m, continuată apoi de custura Piscu Roșu 2465 m, Vârful Moldoveanu (2544 m), custura Viștea Mare - Moldoveanu (2455 m), până în vârful Vârful Viștea Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnești întocmit în anul 1993, fiind incluse și pe harta silvică
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urmează apoi culmea Muntelui Furfuescu, urmând apoi spre nord culmea Scărișoarei prin vârfurile Muntele Scărișoara (2435 m), Scărișoara Mică (2472 m), Scărișoara Mare 2489 m, Galbena 2412 m, continuată apoi de custura Piscu Roșu 2465 m, Vârful Moldoveanu (2544 m), custura Viștea Mare - Moldoveanu (2455 m), până în vârful Vârful Viștea Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnești întocmit în anul 1993, fiind incluse și pe harta silvică Descrierea suprafețelor Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
mun. Brăila Reparații capitale 30 739 31 Școala cls. I-VIII com. Bordei Verde pentru Școala cls. I-IV sat Gabrielescu, com. Bordei Verde Utilități 136 740 32 Școala cls. I-VIII com. Racoviță pentru Școala cls. I-IV sat Custura, com. Racoviță Utilități 70 741 33 Școala cls. I-VIII sat Măgureni, com. Mărașu Utilități 80 pentru Școala cls. I-IV sat Plopi, com. Mărașu ───────────────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────── BRAȘOV 9846 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 742 1 Grădinița nr. 24 Mun. Brașov Obiectiv de investiții 166 743 2
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Traian ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 243 8 Grădinița nr. 56 Mun. Brăila Obiectiv de investiții 40 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 244 9 Grupul Școlar Sanitar "Ana Aslan" Mun. Brăila Obiectiv de investiții 400 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 245 10 Școala cu clasele I-VIII Racovița Obiectiv de investiții 30 ptr Grădinița sat Custura, com. Racovița ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── 246 11 Grădinița "Sfântul Nicolae" Mun. Brăila Obiectiv de investiții 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 247 12 Școala cu clasele I-VIII Cazasu ptr Grădinița com. Cazasu Obiectiv de investiții 70 ──────────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 248 13 Școala cu clasele I-VIII Bordei Verde Consolidare 10
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
sc. 2, ap. 51 țel: 629856 619836 20514 COVRIG GEORGETA (n. 1956) Brăila, str. Pietății nr. 28, bl. P 3, sc. 1, ap. 6 țel: 677553 627962 22886 CURSARU VALERICA (n. 1952) Brăila, str. Călărași nr. 1 țel: 619290 2614 CUSTURA TUDORIȚA (n. 1948) Brăila, str. Calea Călărașilor nr. 55, bl. 3, sc. 1, ap. 10 țel: 636729; 0745182402 23998 DAMACHE RODICA Str. Călărași, nr. 305, Bl. B1 bis, ap. 29 22855 DAN EMILIA (n. 1956) Brăila, str. E. Grigorescu nr.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Gropeni Scortaru Vechi Sălcia M. Kogălniceanu / Căldărușa Gulianca Tichilesti Rimnicelu Tacau Odaieni Chichinetu Gurguieti Traianu Titcov Târlele Filiu Ciresu Jirlau Tudor Vladimirescu Clocile Lanurile Vădeni Colțea M.Kogălniceanu/Sute Valea Cânepii Corbu Nou Mircea Vodă Vărsătura Cotu Lung Movila Miresii Custura Muchea Cuza Vodă Olaneasca Cuza Vodă/Stăncuța Oprisanești Dedulesti Perisoru Drogu Pietroiu Dudescu Rimnicelu Dudești Romanu Esna Scortaru Nou Faurei Sat Sihleanu Florica Siliștea Gabrielescu Silistraru Galbenu Sufesti Grădiștea Surdila Gaiseanca Gură Calmă��ui Surdila Greci Horia Țepeș Vodă Ibrianu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
pentru militari: 1. domnului contraamiral Dănilă Nicolae Dorin; 2. domnului comandor Cucoșel Nicolae Cristea. Articolul 3 Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Comandor, cu însemn pentru militari: 1. domnului contraamiral de flotilă Popa Constantin Aurel; 2. domnului comandor Custură Savu Ion. Articolul 4 Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Comandor, cu însemn pentru civili, doamnei Spirescu Ștefan Adriana. Articolul 5 Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofițer, cu însemn pentru militari: 1. domnului contraamiral de
DECRET nr. 1.261 din 12 august 2009 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214297_a_215626]
-
Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială READYMIX - S.R.L., cu sediul în municipiul Oradea, județul Bihor, în calitate de concesionar. Articolul 11 Se aprobă Licența de concesiune nr. 11.794/2009 privind explorarea resurselor de gnais din perimetrul Pârâul Custurii, județul Cluj, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială BIMET - S.R.L., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, în calitate de concesionar. Articolul 12 Se aprobă Licența de concesiune nr. 11.795/2009 privind explorarea resurselor de
ORDIN nr. 61 din 26 martie 2009 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209972_a_211301]
-
fiica lui Crăciunel și Livia, născută la data de 6 ianuarie 1980 în localitatea Deta, județul Timiș, România, apatrid, cu domiciliul actual în Franța, 31500 Toulouse, 15 Rue du Cel Toussaint. (Dosar nr. 537RD/2008) 94. Stanischa Marioara, fiica lui Custura Gheorghe și Berceanu Lină, născută la data de 17 iunie 1959 în localitatea Șutești, județul Brăila, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, 79232 Hugstetten, str. Industrie 4. (Dosar nr. 552RD/2008) 95. Susai Emanoil, fiul lui Gheorghe și Maria
ORDIN nr. 2.572/C din 7 octombrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203611_a_204940]
-
construită 210 mp, clădire construită din cărămidă, fundație din beton, planșeu din lemn, acoperită cu tablă, împrejmuire - gard plăci beton armat, fundație beton, stâlpi beton, vecinătăți: N - teren proprietate privată, S - DJ 202 A, E - Str. Căminului, V - Școala generală Custura", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Racovița, conform Hotărârii Consiliului local nr. 36/2009"; - la poziția nr. 10, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață totală - 450 mp, din care: suprafață construită 173 mp, clădire
HOTĂRÂRE nr. 813 din 10 august 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234913_a_236242]
-
Sate: Grădiștea, Ibrianu, Maraloiu Comuna Jirlău Sate: Jirlău, Brădeanca Comuna Măxineni Sate: Măxineni, Corbii Nou, Corbu Vechi, Latinu, Voinești Comuna Mircea Vodă Sate: Mircea Vodă, Dedulești Comuna Movila Miresii Sate: Movila Miresii, Esna, Țepeș Vodă Comuna Racovița Sate: Racovița, Corbeni, Custura Comuna Râmnicelu Sate: Râmnicelu, Boarca, Constantinești, Mihail Kogălniceanu Comuna Romanu Sate: Romanu, Oancea Comuna Salcia Tudor Sate: Salcia Tudor, Ariciu, Cuza Vodă, Gulianca, Olăneasca Comuna Scorțaru Nou Sate: Scorțaru Nou, Deșirați, Gurguieți, Nicolae Bălcescu, Pitulați, Sihleanu Comuna Siliștea Sate: Siliștea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Șoimeni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Municipiul DEJ Localități componente: Dej, Ocna Dejului, Peștera, Pintic, Șomcutu Mic Comuna Bobâlna Sate: Bobâlna, Antăș, Blidărești, Băbdiu, Cremenea, Maia, Oșorhel, Pruni, Răzbuneni, Suarăș, Vâlcelele Comuna Cășeiu Sate: Cășeiu, Comorâța, Coplean, Custura, Guga, Gârbău Dejului, Leurda, Rugășești, Sălătruc, Urișor Comuna Câțcău Sate: Câțcău, Muticei, Sălișca Comuna Chiuiești Sate: Chiuiești, Dosu Bricii, Huța, Măgoaja, Strâmbii, Valea Cășeielului, Valea Lui Opriș Comuna Cuzdrioara Sate: Cuzdrioara, Mănășturel, Valea Gârboului Comuna Jichișu de Jos Sate: Jichișu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Articolul UNIC Domnului comandor Custură Savu Ioan i se acordă gradul de contraamiral de flotilă cu o stea și trece în rezervă cu noul grad. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL
DECRET nr. 324 din 31 martie 2014 privind acordarea gradului de contraamiral de flotilă cu o stea unui comandor din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestuia în rezervă cu noul grad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260360_a_261689]
-
se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :"Portița Arpașului" cu "Fereastra Zmeilor", șeile dintre văile "Șerbotei" (nord), izvoarele "Scara" și "Negoiu" (sud). O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare, precum și lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret foraibăr = dispozitiv de metal
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
locuitori; în comună exista o biserică zidită de locuitori în 1871 și o școală mixtă cu 44 de elevi, înființată în 1887. Comuna Gradiștea de Sus era formată din satele Gradiștea de Sus, Balta Albă, Gradiștea de Sus Nouă și Custura, cu o populație totală de 1592 de locuitori. În comuna Gradiștea de Sus funcționau două școli de băieți cu 150 de elevi în total una la Balta Albă fondată în 1886 și una la Gradiștea de Sus, fondată în 1871
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
Cășeiu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cășeiu (reședința), Comorâța, Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Comuna Cășeiu se află la 6 km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
se află la 6 km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna este compusă din centrul de comună Cășeiu și satele Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Se întinde pe o suprafață de peste 83 km, populația întregii comune fiind de 4.306 de locuitori (2011). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cășeiu se ridică la de locuitori, în
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
de bolovani și pietriș. Pe latura estică a vârfului Buteasa s-au format câteva circuri glacionivale de dimensiuni mici. Pe versanții munților sunt dese rupturile spectaculoase și pereții abrupți cu stânci și bolovani. Așa sunt Pietrele Albe și stâncile de la Custura, la sud de Stâna de Vale. Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 2.568 de hectare. Aria naturală înclusă în Parcul Național Munții Rodnei prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri, abrupturi calcaroase, pajiști alpine, păduri și poiene. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
Cu o deschidere largă spre est și tot mai îngustă spre vest, Uricaniul este una din porțile principale de intrare în Parcul Național Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile, creste ce au custuri dantelate și multe căldări glaciare. Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaților Meridionali, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu, și mai este denumită depresiunea tectono-erozivă «Valea Jiului» sau «Petroșani». În secolul al XIII-lea, teritoriul pe care se află orașul
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf. Țarcu; are o lungime de circa 34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul Alb, de 24 km
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]