91 matches
-
cari se mândresc muzeurile Europei, la noi se găsesc în toate părțile [...]. Țara noastră nu e mai puțin avută în asemenea obiecte decât țărele ce am citat. Care român, care locuitor de țară n-a dat o dată măcar preste o custură de cremene lungă, preste un topor de piatră, preste un buzdugan de piatră, preste o piatră rotunzită pentru praștie, preste un obiect oarecare lucrat de piatră? Cine a zgâriat puțin pământul, pre la vreo cetate dacă în munții noștri, pre
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cornului. După ce cornul a fost Încălzit În foc, ținut cu un clește lung este băgat În tipare pentru Îndreptare. Despicau cornul cu o securice numită bărdiță după care tăiau dinții mici subțiri și deși cu fierăstrăul cu dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
să studieze arheologia și filosofia. Face filologie și, în orele monotone de istoria limbii literare, unde se vorbește despre cuvântul „vergură”, improvizează versuri și compune „palindromuri”. Este un răsfăț alexandrin de tânăr poet care, vorba lui Ion Barbu, încearcă ascuțișul custurii și dexteritatea versului. Apare în viața sentimentală a tânărului, însurat, o colegă, Doina Ciurea, venită de la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”. Începe o idilă care se termină cu un divorț și cu o nouă căsătorie. S. debutează în „Tribuna”, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
formată din cinci sportivi, trei la probele masculine și doi la probele feminine. Carol Eduard Novak și Arnold Csaba Butu a participat în cursele de ciclism, iar lor li s-a alăturat Lehel Ruzsa în probele de tandem. Corina Viorica Custura a concurat în proba de haltere din poziția culcat, în timp ce Crina Steliana Țugui s-a calificatat în turneul de tenis de câmp. Ea s-a pregătit special la Londra pentru ediția a 13 a Jocurilor Paralimpice de la Beijing. Țugui, sprijinită
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
ceea ce își propusese, mulțumit de felul în care îi reușise operațiunea aceasta de "fromager", a sunat adunarea: Măi fimeaie, măi copii, ia veniți aoați! Rând pe rând ne-am deplasat la moș Butu care, asemenea unui spițer cu experiență, introducea custura sub felia de telemea, o ridica și o depunea apoi, cu infinită atenție, pe felia noastră de pâine. Mama cu Bebi s-au prezentat ultimii în fața binefăcătorului. Fiecare dintre noi, când intra în posesia rației de telemea, spunea, invariabil, același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
început pe partea stângă a crestei muchiei Tărâța, iar după vreo 500 de metri trece pe partea dreaptă și continuă să urce treptat, având în dreapta valea Arpașului. La un moment dat se ajunge la un loc mai periculos numit „la custuri”, unde se urcă circa 30 de metri foarte abrupt, în serpentine, pe stânca golașă, ici și colo fiind nevoie de sprijin cu mâna. De la custuri poteca continuă circa 30 de minute până ce poți zări deja cabana Podragu, dar din acest
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
valea Arpașului. La un moment dat se ajunge la un loc mai periculos numit „la custuri”, unde se urcă circa 30 de metri foarte abrupt, în serpentine, pe stânca golașă, ici și colo fiind nevoie de sprijin cu mâna. De la custuri poteca continuă circa 30 de minute până ce poți zări deja cabana Podragu, dar din acest punct încă mai ai de mers circa 45 de minute ca să ajungi la destinație. De pe potecă se pot vedea la un moment dat resturile unui
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
ne rupem picioarele pe pietrele extreme de instabile din zonă. Am urcat prin vale până la circa 1700 metri altitudine, unde a găsit un horn abrupt pe care am escaladat până ce am ajuns sus pe muchia Tărâței, undeva după punctul „la custuri”. Am ajuns la cabana Podragu după 12 ore, frânți de oboseală dar extrem de mândri că am reușit să facem ce ne-am propus. De la Altar, de pe muchia Tărâța mai există de asemenea o potecă prost marcată care coboară spre cabana
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
la mine și lacata la tine“, că-i închizi gura și nici nu mai bate, nici nu te mușcă. Cînd treci pe lîngă un cîne și ți-e frică de el, să zici de trei ori: „Taie-i gura cu custura pîn-oi trece bătătura“ sau „Bate-l drace pîn-oi trece.“ Dacă sare asupra cuiva o potaie de cîni, apoi e bine a zice: „Mut și orb te-a făcut mă-ta, mut și orb să fii“, și ei imediat se împrăștie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap, n-am decât unu'! Răpești plăcerea Marelui Sultan... Don Batista, profund jignit, sufocat de revoltă, se bâlbâie: Io... io sono... magister medico-chirurgicale... e... e astrologico... e...e E... e magister illustri barbieri... N-ar strica să-ți mai ascuți custura ceea... au, va bene, radere la barba con mia spada... Don Batista hâhâie: Altezza... Înălțimea voastră, ridere... "Înălțimea" mea? Bine ar fi... Ce-ai zice, Don Batista, de m-aș pomăzui din creștet în tălpi cu alifia domniei tale "unguento
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ascultă și-l miluiește cu bani de aramă. S-audă tot omul, și Sasul, și Ungurul, și Țiganul, că mâni (24 Aug.) e ziua Împăratului! A cărui Împărat? A împăratului nost. Nimeni nu-i solobod să lucre! Făerag (Cloamba albă) Custura Tăul Făeragului. Certejul de Sus Pișta înecatul din Făerag. Moșneagul zice că bat cânii noaptea, că se întoarce sufletului înecatului; i-i dor de lume; i-a fost dragă viața. Mormântul uriaș al lui Decebal. Muntele Decebal. Prichindeii. Lizuca vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuțite pentru prăjituri. Câte paisprezece feluri de pahare, farfurii, cuțite, cuțitașe, lingurițe, lopățele, cești și toate câte nici nu-ți mai trăznesc prin minte. Du pe acești oameni în pustietățile Călimanilor la noi și dă-le numai un ceaun, o custură, amnar și iască, baltag și tohoarcă, și lasă-i să se descurce. Să văd cum au să facă foc, cum să-și gătească masa, casa și culcușul. A face un foc sub streșina pădurii când stropește o leacă de ploaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe o lungime de 70 de kilometri , este dublată pe partea sa de Sud de culmile Iezer - Păpușa - Ghițu - Frunți - Cozia. Munții Făgărașului sunt caracterizați ca munți înalți, masivi cu trăsături alpine, cu vizibile urme ale glaciației cuaternare. Cu lacuri, custuri și văi glaciare. Climatul este de asemenea alpin, cu precipitații abundente, cu vânturi predominante din Vest. Depresiunea Făgărașului formată prin drenarea și colmatarea de către Olt și afluenții săi, este cuprinsă între Perșani și podișul Hârtibaciului. Câmpia piemontană, fragmentată de culmi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și câteva poeme, versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus („Azi a fost ucis mânzul cel șchiop/ - martor n-a fost decât un plop -/ i-ai înfipt custura până în prăsea/ și fiecare strop de sânge scânteia” ș.a.m.d.). Sunt mărturisite afinități și cu Rainer Maria Rilke, Paul Verlaine, E. A. Poe, iar din lirica autohtonă pot fi percepute influențe care trimit la Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
și poate ordona forțele nestăvilite ale sacrului. Fiica geamănă cu totul și cu totul de aur, născută de fata supusă inițierii, revine la viață, în urma metamorfozelor succesive, ținând în mână un fus, în timp ce băiatul de aur, fratele ei, are o custură. Imaginea amintește de practicile de naștere, când moașa avea grijă la naștere să pună în mâna pruncului obiecte caracteristice viitoarelor abilități dorite. Cântecul și leagănul dintre lumi Începutul de lume găsește fecioara pregătindu-se de nuntă, într-un leagăn suspendat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
La Ilinca țiganca, Că cu ea știa vorba Și toată socoteala...454). Mama - am văzut - își pregătește feciorul pentru plecare, îl înarmează chiar (ca în balada Șarpele): Mă-sa că mi-l înfurma Cu pistoale încrucișate Buzdugane ferecate Și cu custuri simcelate...455, dar pleacă și în căutarea lui, constatând întârzierea (Joi dă dimineață): Plimbă-mi-să poartă D-o babă bătrână, Cu doi dinți în gură, Cu iia de sârmă, Cu brâu dă lână. Dă păr dă cămilă 456. îi chestionează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
departe Iată-l încremenit sub arțari și bătrînul zbîrnîie din degete către puștani: c’est buck fever Își leagănă șoldurile de matroană: c’est buck fever c’est buck fever Înalță rondelul cît înjunghie sub gît Și deschide robinet nevăzut Custura decupează pielea mai fină pe burtă expectorează săculeți cu nutreț Unul din tineri montează ferăstrăul miniatural, celălalt - aproape să vomite - bea din bidonul opac urină sau coniac Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
pus cerul cu fața în jos - sub el aud cum plânge Christos micul ritual am despicat boabele: înlăuntru dormeau viermii pregătitori am despicat pragul bisericii - acolo se zvârcoleau șerpii îmbălsămați la mireasma de ceară și-n inima lui pândea o custură fosforescentă am despicat ideile dar n-am ajuns la miezul suprem tu cititorule ai ajuns? îți sărut urechea fatală și surdă ca digul niciodată nedesprins de pământ împietrire a lașității curbată am despicat viespea și a țâșnit venin dar îngeri
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
la lumânare Și n-am ce face, o să-ndur spășit: Prietenul e dus la vânătoare, Iar Doamna Brună tocmai m-a gonit. 2 Sonetu-i un dichis pentru bărbați, Și trebuie lucrat c-un soi de ură, Cioplit cu meșterie din custură, Bătut pe nicovală, strâns în laț. Dar pot și eu să-ți fac amăgitură Dintr-un sonet cu oacheșul meu braț, Pe-un petic de atlaz cu crini brodați Și fără de pereche-n țesătură, Când te stârnesc cu nurii mei
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
poeme serioase, argheziene și barbiene. Cópii după tablourile maeștrilor. Își pregătea uneltele și stilul. Nu, Nichita Stănescu nu era un egoist, nu era nici un răzvrătit. Era doar un adolescent care-și lua anumite libertăți și încerca, vorba lui Ion Barbu, custura limbajului său liric încă neformat...Cuvântul "vedetă" nu i se potrivește. De altfel, în orașul nostru nu este posibil să fii vedetă. Nu se primește, nu se acceptă. Cine încearcă este numaidecât ucis de râsu-plânsul nostru, armă redutabilă care, de la
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea tăcerii. Ei, biciuri cu bătăi și ura, noi, uriaș îngheț pe gură. Deasupra vremii și genunii, tăcem că spinii și tăciunii. Tăcem că lama de custura, tăcem mereu, tăcem din gură. Ne linge frigul pe ciolane, ei, foame, cuie și ciocăne și orice zi e-o mușcătură. Scrâșnind din dinți, tăcem din gură. Tăcem că lacătul pe ușe, tăcem că focul sub cenușe, tăcem... dar noaptea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
despice capul dacă nu avea căciula! Ține felinarul, Alecule! Când s-a văzut fără felinar, a început să se dezbrace repede și nu s-a oprit decât atunci când a ajuns la cămașă. Cei doi îl priveau speriați. Are careva o custură la îndemână? Uite-o pe-a mea! - i-a întins-o Mitruță. În clipa următoare, o fâșie din poala cămășii lui Cotman se hodinea în mâinile lui Alecu Slobodă. Cotman s-a îmbrăcat iute, ca la armată. Apoi, cu mare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
struna cea groasă de curgea numai jale din diblă. Atunci am început să bem în dușmănie parcă. Apoi ne-am răsucit câte o țigară și să te ții, băiete: beam, fumam și... plângeam!... La o vreme, Vasile numai ce scoate custura din chimir și... o înfige în masă! M-am speriat și m-am sculat să plec... „Stai! Unde pleci, Ioane? Nu ești tu fratele meu de suferință? Da! Da! Ești fratele meu, Ioane! Uite ce zic eu - zice el - uite
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ești fratele meu, Ioane! Uite ce zic eu - zice el - uite ce zic: dacă tot am rămas de proști, hai să ne facem frați de cruce! Frați de cruce ne facem! Am zis!!!” Când a terminat de vorbit, a smuls custura din lemnul mesei, și-a suflecat mâneca cămeșii până la cot și cât ai clipi, și-a făcut pe braț o crestătură în formă de cruce! În minuta următoare, mi-a apucat mâna ca într-un clește și până să-mi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
moșneagul ascute topoarele și din când în când oțelește gazdei câte-o pereche de foarfeci. Bun meșter, mai ales de zăvoare. Când are de jugănit purceii, orice gospodar îl cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge la ochi. Din mâna lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile pe jăratic și nu cere de la gazdă decât sare și mămăligă. Sâmbăta colindă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]