261 matches
-
infecția prin ascospori durează 9-18 ore iar perioada de incubație 8 zile, după care pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea conidiilor, cât și a ascosporilor, pătrund în interiorul plantei gazdă, prin străpungerea directă a cuticulei. Observațiile făcute în diferite centre pomicole din țară arată că soiurile de măr se comportă diferit față de această boală. Prevenire și combatere. Se recomandă ca, pe baza observațiilor, să se determine soiurile de măr rezistente la această boală în diferite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conectați la glande care secretă substanțe, ce împiedică contaminarea. De exemplu, soiurile de năut rezistente la Mycosphaerella rabiei au pe frunze, mai mulți peri glandulari producători ai acidului malic, care inhibă germinarea sporilor și creșterea patogenului (Goodman și col., 1967). Cuticula, prin structura sa multistratificată (pectică, cutinizată și ceroasă) când este integră, constituie un obstacol pentru patogeni. Plantele sunt rezistente atunci când cutina din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară. Capacitatea cuticulei de a nu reține apa la unele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
peri glandulari producători ai acidului malic, care inhibă germinarea sporilor și creșterea patogenului (Goodman și col., 1967). Cuticula, prin structura sa multistratificată (pectică, cutinizată și ceroasă) când este integră, constituie un obstacol pentru patogeni. Plantele sunt rezistente atunci când cutina din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară. Capacitatea cuticulei de a nu reține apa la unele specii, reduce foarte mult posibilitatea infecției. Epiderma este stratul extern de celule care acoperă toate organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și creșterea patogenului (Goodman și col., 1967). Cuticula, prin structura sa multistratificată (pectică, cutinizată și ceroasă) când este integră, constituie un obstacol pentru patogeni. Plantele sunt rezistente atunci când cutina din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară. Capacitatea cuticulei de a nu reține apa la unele specii, reduce foarte mult posibilitatea infecției. Epiderma este stratul extern de celule care acoperă toate organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară. Capacitatea cuticulei de a nu reține apa la unele specii, reduce foarte mult posibilitatea infecției. Epiderma este stratul extern de celule care acoperă toate organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
plantei fertilizate cu azot în exces, se crează un cadru favorabil pentru speciile Phytophthora infestans la cartof, Erwinia amylovora la Rosaceae, Blumeria graminis la cereale. Îngrășămintele potasice și fosfatice aplicate echilibrat acționează pozitiv asupra rezistenței plantelor la boli prin îngroșarea cuticulei, a pereților celulari și scurtarea perioadei de vegetație. Combinația optimă PK este puțin favorabilă evoluției bolilor la plante. Microelementele au și ele influență în rezistența plantelor la boli după cum urmează: manganul mărește rezistența plantelor de fasole la atacul ciupercii Botrytis
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
În ultimii ani Academia Română a recomandat pluralul “chisturi”, unicat în literatura medicală. Am contestat la vremea respectivă această formă nepotrivită bazându-ne pe structura diferită a chiștilor adevărați de cei perigeni, care sunt chiști falși, pereții lor fiind constituiți din cuticula parazitara, generatoare de endo și peri scolecși. De altfel chiar și pentru chiștii adevărați folosirea pluralului chisturi, în afară de respectarea unei norme gramaticale (câte abateri există în limba română !!! A n-are nimic benefic. Limba română este cea IOAN PAUL154 mai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
este încetinita. Deși inflamația granulomatoasă este adesea observată, ea este numită inflamație fibroasa de tip granulomatos, fiindcă celulele gigante sunt foarte rare. Un aspect mai deosebit îl prezintă inflamația pielii. Spre deosebire de mamifere corpul peștilor este acoperit de o cuticula, care în MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 155 contact cu agenții inflamatori se tumefiază și dă reflexe albăstrui sau cenușii, net vizibile în infecțiile cu protozoare. Epidermul fiind avascularizat are reacții predominant degenerative, prima reacție inflamatorie constând într-un edem spongios intra
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
reglementează metodă de identificare a produselor cosmetice conținând cantități semnificative de hidroxid de sodiu și/sau potasiu liber și pentru determinare cantitativa pentru hidroxizii de sodiu și/sau potasiu liberi în preparatele pentru întărirea părului și în preparatele pentru dizolvarea cuticulelor unghiilor. 2. DEFINIȚIE Hidroxidul de sodiu și potasiu liber este definit de volumul de acid standard necesar pentru neutralizarea produsului în condiții specifice, cantitatea rezultată fiind exprimată că % de masă hidroxid de sodiu liber. 3. PRINCIPIU Proba este dizolvată sau
ANEXA din 28 noiembrie 2001 privind metodele de analiza a compoziţiei produselor cosmetice în vederea controlului calităţii acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145750_a_147079]
-
pasăre: porțiunea anatomică rezultată după detașarea jumătăților posterioare, a aripilor și a pieptului. Cuprinde gâtul, spatele până la regiunea lombară, coastele, stratul muscular, grăsimea și pielea în aderență naturala; ... 4. organe de pasăre - inima (cu sau fără sacul pericardic), pipota (fără cuticulă și fără conținut) și ficatul (fără vezica biliară). Pipotele și inimile nu trebuie să prezinte grăsime aderență. Ficat gras (foie gras) - ficatul de gâscă sau de rata provenită din speciile Cairina moscata sau prin incrucișarea Cairina moscata cu Anas platyrhynchos
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144525_a_145854]
-
pasăre: porțiunea anatomică rezultată după detașarea jumătăților posterioare, a aripilor și a pieptului. Cuprinde gâtul, spatele până la regiunea lombară, coastele, stratul muscular, grăsimea și pielea în aderență naturala; ... 4. organe de pasăre - inima (cu sau fără sacul pericardic), pipota (fără cuticulă și fără conținut) și ficatul (fără vezica biliară). Pipotele și inimile nu trebuie să prezinte grăsime aderență. Ficat gras (foie gras) - ficatul de gâscă sau de rata provenită din speciile Cairina moscata sau prin incrucișarea Cairina moscata cu Anas platyrhynchos
NORME din 20 iunie 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144524_a_145853]
-
pasăre: porțiunea anatomică rezultată după detașarea jumatăților posterioare, a aripilor și a pieptului. Cuprinde gâtul, spatele până la regiunea lombară, coastele, stratul muscular, grăsimea și pielea în aderență naturala; ... 4. organe de pasăre - inima (cu sau fără sacul pericardic), pipota (fără cuticulă și fără conținut) și ficatul (fără vezica biliară). Pipotele și inimile nu trebuie să prezinte grăsime aderență. Ficat gras (foie gras) - ficatul de gâscă sau de rata provenită din speciile Cairina moscata sau prin încrucișarea Cairina moscata cu Anas platyrhynchos
NORME din 14 mai 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144519_a_145848]
-
purta mănuși carbamida tru inta- eliberat de protecție și peroxid rirea de zinc unghiilor d) Produse 0,1% [H(2)O(2)] pentru prezent sau igienă eliberat bucala ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14 Formalde- Întăritor 5% calculat că A se proteja hida pentru formaldehida cuticulele cu unghii grăsime sau ulei Conține formaldehida (2) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15 Hidrochi- a) Oxidant 0,3% a) nona (2) pentru - 1. A nu se utiliza agenții pentru vopsirea de colo- genelor și rare din sprâncenelor vopselele de păr 1. - uz - A se
ORDIN nr. 1.031 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea listelor cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147190_a_148519]
-
se aplică pe suprafețe mici - A se întrerupe utilizarea în cazul apariției iritațiilor - A nu se utiliza pentru copii sub 12 ani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 Hidroxid a) solvent a) 5% în greu- a) de potasiu pentru țațe (4) - Conține alcalii sau de cuticula - A se evita sodiu unghiilor contactul cu ochii - Poate cauza orbirea - A nu se lasă la �� îndemână copiilor b) Inta- b) ritor b) 1. Conține pentru par alcalii 1. Uz 2% în greu- - A se evita general țațe (4) contactul
ORDIN nr. 1.031 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea listelor cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147190_a_148519]
-
este determinată de trei gene diferite: o genă este situată pe cromozomul 2 și determină mecanismul de detoxifiere prin declorhidrarea DDT ului; a doua genă este situată pe cromozomul 3 și intervine în scăderea puterii de penetrație a pesticidului prin cuticula insectei; a treia genă este situată pe cromozomul 5 și determină oxidarea DDT-ului. S-a constatat că unele populații de dăunători expuse la un anumit tip de pesticid, pot deveni rezistente și la acțiunea altor pesticide, fenomen care se
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
omorârea patogenilor. Mai mult, melanizarea poate crea o barieră fizică care împiedică pătrunderea patogenilor în epiteliul traheal, mai ales în cazul în care melanina este depozitată la nivelul situsului de intrare pentru apărarea împotriva fungilor entomopatogeni care infectează prin traversarea cuticulei insectelor (Vey și Gotz, 1986). Ceea ce nu se cunoaște foarte bine este mecanismul prin care microorganismele activează cascada de melanizare în sistemul traheal. Melanizarea sistemului traheal apare a juca un rol cheie intermediar în inducerea expresiei sistemice a genei Drs
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
6, interleukina 13, factorul alfa de necroză tumorală, GM-CSF) și numeroase chemokine. Acești mediatori contribuie la realizarea inflamației prin atragerea altor leucocite. Paraziții mari, precum viermele helmintic Schistosoma mansoni, nu poate fi ingerat de fagocit. În plus, acesta are o cuticulă externă rezistentă la atacul substanțelor eliberate de macrofage și mastocite. El poate fi însă opsonizat cu IgE și recunoscut de FcεRI de pe suprafața eozinofilelor. Interacțiunea dintre moleculele FcRI și porțiunea Fc a IgE legată la suprafața parazitului induce în eozinofil
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nematodului bulbilor în culturile de ceapă și usturoi din zonele sudice ale țării. Acest dăunător este mai frecvent în Banat, Crișana și Transilvania. Descriere. Adultul are corpul viermiform, mai alungit și îngustat la capete, de culoare albă, acoperit de o cuticulă striată transversal, în afară de cap și regiunea posterioară. Stiletul bucal este conic și are la bază 3 protuberanțe evidente. Femela are corpul de 1,0 - 1,8 mm lungime, iar masculul 0,9 - 1,6 mm (fig. 34 a, b). Oul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
periculoși dăunători ai culturilor legumicole din țara noastră din sere, rar la cele din solarii și accidental în câmp. Descriere. Prezintă un dimorfism sexual accentuat. Masculul are corpul cilindric, viermiform, de 1,2 - 2,0 mm lungime, acoperit cu o cuticulă inelată. Pe părțile laterale prezintă 4 incizii, care se întind pe toată lungimea corpului (fig. 57 a). Femela are corpul piriform, cu gâtul alungit, de culoare albă. Corpul este acoperit de o cuticulă striată, prin transparență se observă în interior
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
2,0 mm lungime, acoperit cu o cuticulă inelată. Pe părțile laterale prezintă 4 incizii, care se întind pe toată lungimea corpului (fig. 57 a). Femela are corpul piriform, cu gâtul alungit, de culoare albă. Corpul este acoperit de o cuticulă striată, prin transparență se observă în interior grupe de ouă aflate în diferite faze de evoluție. Femela are 0,47 mm lungime și 0,32 mm lățime (fig. 57 b). Oul este elipsoidal, de culoare albă. Larva are corpul viermiform
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se observă în interior grupe de ouă aflate în diferite faze de evoluție. Femela are 0,47 mm lungime și 0,32 mm lățime (fig. 57 b). Oul este elipsoidal, de culoare albă. Larva are corpul viermiform, acoperit cu o cuticulă subțire, cu aspect neted. Are 0,360,42 mm lungime (fig. 57 c). Biologie. Iernează în stadiul de femelă sau larvă în rădăcinile diferitelor plante sau în sol. În condiții de seră, nematodul galicol poate avea 4 - 8 generații pe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
elementele mecanice sunt rare sau absente. Mușchii au format un sistem conducător primitiv (hidroide și leptoide), de aceea se numesc endohidrici, putând totuși supraviețui În perioadele de uscăciune Îndelungată. Ei au și alte țesuturi: epidermă clorofiliană (fără stomate și fără cuticulă), parenchim asimilator, elemente mecanice. Posibilitatea de a rezista la secetă temporară Îndelungată (chiar până la un an) conferă mușchilor un rol pionier În colonizarea de noi medii de viață; ei sunt primii care s-au putut instala pe nisipuri, stânci, acoperișuri
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
or, apariția plantelor vasculare terestre a fost favorizată de creșterea conținutului În oxigen din atmosferă (În urma fotosintezei realizate de alge). Adaptări apărute o dată cu trecerea la viața terestră Între aprovizionarea cu dioxid de carbon și echilibrul hidric există o strânsă legătură. Cuticula limitează sau moderează transpirația, dar Împiedică pătrunderea dioxidului de carbon. Stomatele deschise asigură intrarea dioxidului de carbon, dar favorizează și transpirația. Formarea unei plante de talie mare necesită suficientă apă pentru fotosinteză și Împotriva supraîncălzirii plantei. Deci, este necesar un
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mic); de exemplu, Agropyron cristatum, dintre graminee; - suprafață mică de transpirație, plantele având frunze mici, spinoase pe margini (Ilex aquifolium) sau răsucite, cu celule buliforme În epiderma superioară (specii de Stipa ș.a., dintre graminee); - frunze lucioase (acoperite cu ceară și cuticulă groasă); de exemplu, specii de Aloe, Agave, Pinus ș.a.; - frunze păroase (cu peri morți, plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
clasifică În malacofite și sclerofite. Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să rețină apa), cuticulă groasă, dublată de ceară, stomate afundate În mezofil sau În scoarță, conținut În apă foarte mare (la un Echinocactus greu de 50 kg, apa reprezintă 45 kg; la cactusul Carnegia gigantea, Înalt de 15 m și greu de 15 t
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]