149 matches
-
pe dale s-a prelins// Din zalele croite-n mii de catifele/ Mărunt, un strop de abur s-a subțiat, s-a stins". În același timp, "zaiafeturile negustorilor de vieți" amintesc acel balcanism nu întotdeauna benign care internalizează rătăciri și cutremurări. Dacă ar fi numai "albastrul brocart", intens și magnetic, lumea s-ar deschide mai ușor profunzimii frumosului,"Netulburată/ ordinea imperială/ prin a cărei respirare/ alunecăm urcând". Visul și legile sale atât de fluide însoțesc multe din versurile Mariei Calleya. E
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
Ți-am cules de pe buze un fulg de zăpadă Ce s-a topit de ardoarea iubirii mele Nins auriu era părul tău În inele Din care zăpadă nu voia să mai cadă Te iubeam că un vînt tăios, ca o cutremurare A munților cînd le cade cerul peste spinările lor de bouri Se îngrămădeau dincolo de orizont alte turme de nouri Asfințitul crapă într-n pîntec de mare Ce dulce, tulburătoare, a fost iubirea noastră A durat numai un zîmbet, o eternitate
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
vie la pasărea din colivie să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o slabă cutremurare holbez ochii a mirare. Licuriciul meu e mort. Nu-mi mai aduce steluțe în cort, nu mai rîde, nu mai luminează ceasul ca o amiază. Poate Maica Precestă o ieși pe secetă cu Isus feericul, s’alunge întunericul. ----------------------------------------------- Publicată în
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
sunete verzi. / val peste val - uitarea - / ca o ultimă ninsoare din an. / trepte de apă. Măsurăm / distanța dintre vise și somn, / în cădere de sunete calme, / reflux al spaimei de clipa / în care lumina rotunjindu-se / ne apleacă privirea, fulgerând / cutremurarea irisului, așteptarea retinei. / ochiul tău luminând clipa / cu sclipiri / de urme / pe apă ... - „Privindu-ne”). Vizualul și auditivul se contopesc în neașteptate sinestezii (țipăt de aripă frântă, de lumină topită / de contur nenăscut, / țipăt cutremurat pe retină), iar ritmurile variabile
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală” . Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
și vânătoare sub apă. Pentru a ne feri de plaurii migratori, trebuia să căutăm urme de mistreți, garanție pentru a găsi pământ tare unde să ne așezăm cortul. Odată, în mijlocul nopții, am fost treziți de un zgomot asurzitor și de cutremurări. Cum în Delta nu sunt cutremure, vânzoleala era datorată trecerii prin imediată apropierea a unei turme de mistreți. Singurul nostru necaz erau țânțarii: deși ne dădeam cu dietil toluamidă, compus sintetizat de mine în acest scop, câteodată aceștia ne înțepau
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală” . Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
pentru prima dată cea mai intensă voluptate. Nici nu se gândise până atunci, că într-o relație, până la urmă doar una de natură pur sexuală, poți trăi momente cu atâta intensitate. Oare ce a declanșat acele sentiment, acei fiori, adevăratele cutremurări mentale și senzoriale? Doar nu era prima dată, când întreținea o relație sexuală cu cineva pe care îl plăcea. Nu era o ingenuă, dar nici nu exagerase în asemenea combinații. Ce a declanșat acel extaz dintre două corpuri și două
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]
-
Anne Marie Bejliu, fiind îngândurată, visând pe malurile mării și trăind melancoliile plajelor:” O, mare, mare acoperită de cețuri,/ Ai făcut din mine, poetul tău!“ ( Poetul mării).Întreg volumul este un autoportret liric ce îl aflăm în poeme încărcate de cutremurări delicate și de gesture premonitorii. Amestecul de jubilație candidă și de înfrigurare străbate, de altfel, aproape întreg volumul. Floarea Cărbune se lasă bântuită de un freamăt elegiac de cea mai aleasă speță.Poemele sale desfășoară frumoase proiecții ale reveriei, în
FLOAREA CĂRBUNE-ANCESTRALELE CHEMĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358085_a_359414]
-
în munți, Pământurile sub soare, Preoții în altare, În cânturi fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare! VEZINAS Tot ce gândurile încântă, Tot ce-i mândru în țara sfântă, Ale tale, Zalmoxis, sunt! Înaintea feței tale răvășite de vânt Stă în cutremurare A Sarmisegetusei întreagă suflare. În rugă îți cer, stăpâne puternic, Pedeapsa ta să o dai acelui nevrednic! Mâinile tale dibace sunt Că au plămădit al daciei pământ. Zeule! Apără-ne de dușmani! Ne păzește de romani! Iar dacă ar fi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > SINTETICĂ LAVIULUI Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Așa arată perfecțiunea că ține netulburat între zugrăvirea unei catedrale și o cutremurare în fața divinității ești că în somn, timpul cînd universul se făcea om în ochiul inimii mele și am fi fost contemporani cu începutul, cu devenirea mai mult decît se vede sub mască propriului pustiu, privește stradă, oamenii care reflectă forme
SINTETICA LAVIULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359521_a_360850]
-
care a deblocat ieșirea la lumină a unui izvor zăgăzuit cu refulări și îndărătnicii. De altfel, Lucian Raicu afirma, pe bună dreptate, că „la originea scrisului se află un șoc, mai exact spus: o ruptură... o mirare, o surprindere, o cutremurare...” Debutul absolut s-a produs în revista Literatură și artă din Chișinău, în numărul din 17 septembrie 1992, cu poezia Fabulă și apoi, în săptămâna următoare, cu poemul Dragă Prutule. A continuat să publice poezii și cronici literare în revistele
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
lacrima-mi cărămizește / să fac turlă răsucită / și fără de greș / cea de la Argeș. Să îngrop sub mine domnii / voievozii și potopul / și doar verbul să-mi răsară / răsădind pe câmpuri snopul / și să mă preling la vale / doar de o cutremurare / de la Vrancea înspre mare / care-i neagră și-n secare. («Masca» - AmNS, 252); Se curbase orizontul / cum mâna cea a mamei mele / când urla și mă năștea / și nu mă mângâia («Ana» - AmNS, 254); Sufletul pietrei este greutatea ei / sufletul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Sfântului Prooroc Ilie, ca prefigurări ale Pogorârii Duhului Sfânt la Cincizecime, iar teologia este rugăciunea lui Solomon, rugăciunea proorocului de foc și predica Sfântului Apostol Petru de la Rusalii. Revelația este vedenia serafimilor din templu, descoperită proorocului Isaia, iar teologia este cutremurarea lui în fața acestei descoperiri (Isaia 6, 1-9). Revelația este descoperirea lui Dumnezeu înaintea Sfântului Ilie în gura peșterii de la Horeb, iar teologia este răpirea teologului în carul cel de foc al teologhisirii, precum Proorocul Ilie, Sfântul Apostol Pavel la al
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
Stat la Ministerul Domeniilor, Stelian Popescu, directorul ziarului ,,Universul'' și președintele ,,Ligii Antirevizioniste'', a senatorilor, deputaților, prefecților, șefilor de autorități și a unei mari mulțimi de intelectuali și țărani. În cuvântul său Preasfințitul Nicolae a spus: ,,Cu sufletul stăpânit de cutremurare sfântă am înălțat rugăciuni fierbinți înaintea tronului Lui Dumnezeu, ca să-și coboare cu îmbelșugare binecuvântarea Lui întăritoare și sporitoare asupra acestui Palat, care are menirea să slujească de acum înainte, din neam în neam, la întărirea noastră nebiruită pe aceste
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
cutiuță-nchisă? Să nu-l primești. Nu-i veritabil. Un inel de aur cu soarele-n el? Minciuni. Deșertăciuni. Durere. Chiciură pe-o frunză, imaculatul cazan Bolborosind și troznind De unul singur în piscul fiecăruia Dintre cei nouă Alpi negri. Cutremurare-n oglinzi Marea-și scufundă oglinda-i de cenușă Iubire, iubire, tu anotimp al meu Referință Bibliografica: Trimișii/ E bićhalde - Sylvia Plath / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor
SYLVIA PLATH de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344151_a_345480]
-
Sfântul Munte, chiar la ora unu ... În Sfântul Munte, chiar la ora unu, Pentru sihaștri sună deșteptarea; Se fac canoanele, se roagă marea Și-n Scaraoțchi trage-se cu tunul ... La ora două-a plănuit Preabunul Să-nceapă-n mânăstiri cutremurarea: În schituri și prin peșteri ea, lucrarea Utreniei să spele ca săpunul ... Iar de la patru, Sfânta Liturghie Se-ntinde ca un foc peste păduri, Pinii nu ard, Hristos e-n lemnărie: Culege roua laudei din guri Și mai ridică altă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
și realizând atunci „Ce cald e sentimentul de iubire,/ Când ari cuvântul de la suprafață!/ Ștergându-ți eu sudoarea de pe față,/ Arzândă chiar de-atâta adâncire,// Atingeri tremurânde și fluide/ Și mâini ce se-ntâlnesc din întâmplare,/ Fiori ce ne produc cutremurare,/ Ne pierdem lunecând în gânduri vide...// Iar trupurile se îmbrățișează,/ Formând un Tot, un Unic, un Întreg,/ Unim noi buzele, clipim cu ochii,// Privirile flămânde luminează...// Mă-ntreb, te-ntrebi: cu ce-o să mă aleg?/ Dar taci! Eu spun mai
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
pământ, pătrunde în inimile celor drepți ca un nou impuls de viață în duh, nemuritoare, susurând de o parte și de alta a conștiinței noastre, ca efervescența unei simpatii entuziaste, depline, ca o simfonie divină, dar și ca o profundă cutremurare serafică sufletească. Prezența lor presară în noi sentimentul divinului, al omului curat. Ei fac parte dintr-o Românie Tainică ca Danie, loc și bunăvoire, cum spunea filosoful culturii creștine Artur Gabriel Silvestri. Ei declanșează în noi, creștinii trăitori de azi
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
fără nici o îndoială, căci într-adevăr Iisus Hristos era recunoscut de întreaga fire nu numai ca împărat al lui Israel, ci și al întregii lumi. Ce însemna, oare, întunecarea soarelui în ceasul al treilea și în miezul zilei? Ce însemna cutremurarea pământului? Ce însemna despicarea pietrelor, care au mustrat învârtoșarea inimii iudeilor? Ce însemna învierea multor trupuri, care ne-a învederat credința în învierea obștească și puterea Celui ce-a pătimit? Ce însemna sfâșierea în două a catapetesmei Templului, ca și cum și
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
rostogolea cu vaiete de vulcani și sânge de lavă prin albiturile Căii Lactee. Oricum, lăudată în veci fie nașterea noastră din focul ceresc lăudată în tot infinitul să fie (și lăudată va fi) - fierbintea ofrandă a vieși mărețe, ieștă spontan din cutremurarea luminii, din ruperea apelor cosmice, fără să-i fie teamă de zeii olimpici surprinși care, începând ei înșiși cumplit să se teamă, s-au ascuns timorați în legende ori în trupuri firave de oameni, Iar noi, cam de-atunci, am
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
fără nici o îndoială, căci într-adevăr Iisus Hristos era recunoscut de întreaga fire nu numai ca împărat al lui Israel, ci și al întregii lumi. Ce însemna, oare, întunecarea soarelui în ceasul al treilea și în miezul zilei? Ce însemna cutremurarea pământului? Ce însemna despicarea pietrelor, care au mustrat învârtoșarea inimii iudeilor? Ce însemna învierea multor trupuri, care ne-a învederat credința în învierea obștească și puterea Celui ce-a pătimit? Ce însemna sfâșierea în două a catapetesmei Templului, ca și cum și
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală”[15]. Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
sub patronajul „Ligii Culturale”, în colaborare cu Ministerul Instrucțiunii Publice. După încheierea festivităților desfășurate timp de câteva săptămâni, Nicolae Iorga a publicat un amplu reportaj intitulat Pomenirea lui Ștefan cel Mare, relevând faptul că aceasta a reprezentat „un moment de cutremurare a conștiinței naționale” la toți românii, atât din vechea Țară, cât și din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Legăturile savantului cu Transilvania sunt multiple și permanente. El străbate meleagurile românești de peste Carpați nu numai pentru a descoperi și fructifica noi izvoare
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]