152 matches
-
singuratic), de Florica Damian (Marele singuratic), culminând cu cele două femei din Intrusul, Viorica și, mai ales, firește, Maria. Cred că marea „crimă tragică” a lui Călin Surupăceanu, justificând în plan imanent drama lui, e faptul că a trecut fără cutremurare pe lângă iubirea celor două femei.) Observ în treacăt, cu nedumerire, că singura nereușită a lui Marin Preda în ce privește înfățișarea feminității e Simina din Marele singuratic, neconvingătoare, discursivă și căzând într-un fel de „Love story”, în vreme ce, în același roman, a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de precizie. Orice mișcare antrenează o deplasare precisă în mecanism, sau pentru a spune mai bine: orice omisiune are drept consecință pericole sau catastrofe bine definite. Ansamblul procesului ritualic căruia un grup de magie primitivă îi asigură "cu teamă și cutremurare" desfășurare neîntreruptă, diurnă și nocturnă, asigură în același timp (cel puțin după acest grup) bunul mers al lumii sale, și îndepărtează de el în special pericolele care îl amenință. (Günther Anders, op. cit., p. 112). 570 În aceeași epocă Verdictul se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pregătite în fapt de seară. În schimb, Mioara (și nu o oaie oarecare) era investită cu harul prevestirii momentelor critice, care afectau grav întregul organism socio-cosmic. Nu era vorba de oracol-ghicire, ci de veste, fiind interesată s-o afle cu cutremurare colectivitatea întreagă: și brazii, și păltinașii, și păsărelele „mii”, și stelele „făclii”; nu în înțeles de decor și de pitoresc poetic, ci de ființă vie, unică și intens participantă. În viața de zi cu zi a satului tradițional, cum se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pentru ca umanitatea să nu se abată de la direcțiile ei esențiale. Se va dovedi în scurt timp (și semne deja se arată) că nici o capodoperă artistică universală, de nicăieri și de niciunde, nu pune în ecuație problematica morții cu aceeași ardoare, cutremurare și interes pentru a reține în imagine înseninată, prea adesea tulburată, chipul omului ajuns la mare cumpănă. Fapt demn de reținut și semnificativ, totodată, este că cercetarea mioritică mai nouă se bucură de sprijinul specialiștilor de primă competență, aceiași care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vieții naționale, pe care uneori le ignorăm în momentul producerii lor și a căror importanță nu o recunoaștem decît mai tîrziu. Viețile noastre vor fi inserate în corpurile sociale, pe care le vor urma în revoluții și vor suferi de pe urma cutremurărilor acestora. Dar un eveniment nu ocupă loc în seria faptelor istorice decît după un timp de la producerea sa. Abia după aceea putem să legăm de evenimentele naționale diferitele faze ale vieții noastre. Nimic n-ar putea dovedi mai bine cît
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ce vor sta să înceapă, voi fi și eu un insensibil neatent la mersul pedepsitor al zeilor pe deasupra lumii, mers ce va zdrobi, întru final, mundaneitatea și, odată cu ea, proiecția mea în complexitățile sale, așezându-mă în spasmul mirării și cutremurării asfixiante atunci când cea de-a opta trâmbiță va răsuna. Un alt element-simobol pentru atitudinea manifestă a forțelor transcendente în scenariul Sfârșitului lumii, îl poate constitui expresia repetitivă Vai!, expresie reluată de câteva ori de-a lungul textului Apocalipsei. Un prim
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
aducă unele modulații noi, utilizând, cu rezultate mediocre, sonetul sau oda alcaică ori împrumutând din inspirația altor maeștri (Carducci, Mistral). Recursul la metrul antic este, în schimb, întrucâtva mai fericit în poemul Rugăciunea în codru, solemnitatea lui sugerând mai bine cutremurarea în fața iminentului ceas de cumpănă al istoriei, care va fi, pentru neamul românesc, războiul mondial. Versiunile din volumul Traduceri (Victor Hugo, André Chénier, Alfred de Vigny, Leconte de Lisle, J.-M. de Heredia, Teocrit) sunt deocamdată exerciții de școlar silitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
spune poetul în textul semnificativ intitulat Calvaria. Nu este vorba, la G., propriu-zis de un dialog cu divinitatea (ceea ce nu vrea să afirme că autorul denunță arghezian tăcerea acesteia), ci exclusiv de o poezie psalmică întru slăvirea dumnezeirii și de cutremurare în fața puterilor și harurilor sale mântuitoare. Asemenea teme reapar în Clipa dintre hotare (2001) și în Vocale celeste (2001), acesta din urmă situându-se simetric față de volumul de debut, dar strângând în el experiența din interval. Ultimele comentarii despre poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
Făcând scrum conacul, incendiul răpune și viețile celor aflați în el: soacra lui Olmazu, nebună, și fiicele lui. Cumnata s-a împușcat, fratele tocmai se spânzurase. Și aici, ca în Desfigurații, fluxurile vieții interioare, marcate acum de mari tensiuni, de cutremurări distrugătoare, sunt dezvăluite verosimil. Situația structurantă din roman - pasiunea a doi frați pentru aceeași femeie - este prefigurată în schiță de nuvela titulară a volumului Nălucile (1945). O femeie pendulează între doi bărbați, care însă nu sunt frați, și în Episod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
de spirit. Astfel, Virgil Mazilescu comunică idei și reprezentări des pre actul creației ca subversiune, ca act de curaj întro lume stearpă și sentimente, precum cel al puterii creatoare (asemeni unui subpământean Hefaistos) sau al neputinței de a vorbi despre cutremurarea morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența instanțelor comunicării lirice. În poezia prefață, prezența eului liric este reliefată prin indici ai persoanei I (voi muri cutremurândumă). 9. Titlul poemului - substantiv simplu, comun, nearticulat - este o secvență paratextuală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o reprezintă și, de aceea, ei se constituie în imagini vii ale ratării unui ideal familial ce, odată compromis, atrage după sine pierderea onorabilității, a respectului și aprecierii întregii comunități. Hubăr și Busuioc se vor, dar nu se simt puternici. Cutremurarea de care sunt cuprinși la vederea fiului, respectiv a fratelui ascuns de ochii lumii stă mărturie pentru chinul care le macină existența și îl preface pe fiecare din om în neom. Incapacitatea de a relaționa cu fiul legitim e consecința
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de perete lângă ciomagul lustruit cu care venise și rămase așa străin de sine și de tot ceea ce era în jur. Cu bărbia în piept începu să răsufle ritmic și atunci întreaga trăire lăuntrică răbufnea uneori mișcându-l ca o cutremurare. Spre el se îndreptară doi bărbați eleganți și supli a căror distincție atrăgea atenția. îi întinseră mâna pe rând și îl bătură prietenește pe umăr. Râdeau aducând bătrânul până în fața microfonului. întâi voiră să-l prindă de subțiori însă fură
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la fetița mea Marta, pe care sufletul o simțea cu putere. Priveam spre forfotul de lume din camerele vecine, când veni spre biroul meu o fetiță vioaie, îmbrăcată în alb și cu privirea cercetătoare. Când îi văzui privirea avui o cutremurare: Aceasta trebuie să fie Marta! Sigur că e ea! O chemai și veni voioasă. Tu nu ești Marta? Ea mă privi cu mirare, dar liniștită: Da, eu sunt Marta. Acuma ești bine, sănătoasă? Da, acum sunt sănătoasă, sunt foarte bine
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
slăbită și aproape oarbă, s-a târât cu greu până la slujbă, voind neapărat să mai stea puțin de vorbă cu Cel de Sus. Poate pentru ultima oară. Cine știe? Doamne, știi cât de mult Te iubesc, cu câtă frică și cutremurare am pășit întotdeauna pragul sfintei Tale biserici, cât de mult m-am străduit să urmez neabătut îndemnurile și sfaturile Tale. Ai spus că nu avem dreptul să judecăm, că Tu singur ești îndreptățit să-i pedepsești pe cei care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și mâner...” Cât de contondentă este frazarea calambur dintr-o altă replică: „<Cine este acela care, păzitor fiind, păzește păzind pe cei care-l Săzesc, păzindu-se?> ... Chiar, cine este acela? Eu cred că este frica. Frica, Spaima, Groaza, Grija, Cutremurarea...” Stridența consonantelor accentuează până la nebunie confruntarea dintre victimă și căOău. Iar victima Ion D. Sîrbu a avut grijă, mereu, să alimenteze și căOăului „frica, spaima, groaza...” „0ă gândeam la tinerețele mele pierdute sau furate, sau rătăcite, sau... risipite...” și-atunci
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
acestei izbăviri, cu extensia ei resurecționară mundanul cotidian de zi cu zi nu se poate consola. În acest sens, chipul boem al artistului aduce neliniște banalului social care dorește ca furtuna de spirit a unei entități individuale să nu aducă cutremurare și înălțare generală, extaz al purificării de materialitatea pragmaticului. Asemeni iubirii insuflate de tandrețea Erosului și tensiunea creației artistice rămâne neînțeleasă vulgului dinamicii cotidiene care nefiind capabilă să o anihileze încearcă integrarea de suprafață a prezenței sale enigmatice. Asistăm aici
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a negativității semenilor pierduți în voluptățile și grijile imanentului. Pentru mistic, abia astfel este posibil începutul ascendenței spre absolutul spiritual a multora dintre acești rătăciți în cromatismele înșelătoare ale spațio-temporalului. Doar sacrificiul propriei ființe întru dragostea mistică poate determina, aici, cutremurarea trezitoare a semenului care eliberat de negura viețuirii în mundanul temporal își începe urcușul spre plenitudinea transcendenței ce s-a picurat în el. Asumându-și cândva chemarea transcendenței, misticul i-a recunoscut prezența în sine și dincolo de imanent. Și poate
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
învăluie, asupra cotidianului răsfirat în succesiunea temporală și așezat sub reperele extensiei spațiale. Așadar, reluând întrebarea cum privește lumea împrejmuitoare cel pătruns de ascuțimea sfredelitoare a durerii remise dinspre trup sau de bezna apăsătoare a orbirii sau, în fine, de cutremurarea sufletului prin suferințe cu motivație și cauze spirituale? Suferința trupească determină sentimentul unei ajustări a lumii doar la nivelul taumaturgic, la planul posibilității de vindecare. Cel lovit profund de acest tip de suferință neglijează în privirea sa asupra lumii toate
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
reia în posesie ca entitate deschisă sieși, ca dimensiune lăuntrică ce se revarsă metafizic în imensitatea unei individualități cu adâncuri insondabile. Metamorfozele impuse prin suferințele de ordin spiritual vizează convertirea modalității de abordare a paradigmei sufletului de către suflet. Înainte de survenirea cutremurării aduse de aceste suferințe, conștiința se raportează la propria ființare precum și la prezența celorlalte conștiințe prin intermediari, într-o formulă ce implică o constantă mediere. Cel mai adesea, ea se oprește la nivelul acestor intermediari iar cazul depășirii lor nu
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
palierele ontice ale imanentului. Pentru mundaneitatea anonimă suferindul nu trebuie citit, aprofundat analitic în experiența sa revelatorie. El trebuie vindecat sau exilat în sfera celor incurabili fără demersul unei decriptări prealabile a ecourilor ce trepidează în interioritatea sa trezită de cutremurări telurice. Vindecarea lui nu presupune abordarea deschiderilor interioare determinate prin irumperea lăuntrică a suferinței. Acest tip de tămăduire oferit de paradigma lumescului cotidian intenționează, în esență, nu aprofundarea fenomenului suferinței mai ales în efectele sale metamorfozante ci stoparea și uitarea
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pe Dionis-Dan, ceea ce R. Otto definește prin numinosum, structură emoțională a priori. Însă experiența numinosului, departe de a se manifesta ca univocă, se înfățișează ambivalentă și bipolară: pe de o parte, numinosul este raportare la un Mysterium tremendum, senzație de cutremurare în fața unei mărimi incomensurabile sau a unei puteri suverane; pe de altă parte, el este percepere a unui Mysterium fascinans, care se exprimă prin forțe de atracție către ceva minunat și solemn 4 . Între teamă și tentație, Dionis-Dan răspunde în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
operei de artă, ed. cit., p. 237). 33 "Dar tot mai adânc lunecând,/ Se surpă albe portaluri/ Și floarea penelor blând/ Se ofilește pe valuri.// Taci - duși sunt numaidecât/ Păunii lunii în mare./ Taci - totul nu e decât/ O slabă cutremurare" (Lună pe mare, vol. Scutul Minervei, în op. cit., 3, p. 121). Faptul că figura informă a sacrului coboară în propria lumină ce "cutremură" și întunecă lumina lumii pune în evidență structura (și viziunea) ierarhică, nivelică, a lumii. Diafanul posedă de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Când răsturnată roata lumii eu voi fi/ Centrul osiei și tu, pe margini, centrul/ Fără margini" (Întoarcerea poetului, p. 115). 100 "Vedere interioară, vedenie; ochiul lăuntric vede și această vedenie nu-i a ochiului descripție, nu-i nici auzire, ci cutremurare, teamă nocturnă, experiere a existenței de cu totul alt ordin, de unicat al ființei; Ochiul vede a vederii vedenie, vede ceva nou și această noutate este substanța poeziei" (Interioritatea poeziei, în IP I, p. 260). 1 Vol. Poezia, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]