1,698 matches
-
punctul de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
de meditații și impresii într-o curgere ca un șuvoi care trecea peste maluri. Era pusă la încercare rigoarea tradițională a prozei franceze care miza pe claritate, sobrietate, transparență. Ceea ce frapa era ieșirea din canon: avântul anarhic de porniri și cutume încă necoagulate; reproducerea vocabularuui străzii, care nu căpătase încă destul acces în sanctuarul epic; sintaxa frazei inedită, care desfidea normele în vigoare. Aici, în această narațiune a vălmășagului, motivul icarului prăbușit, care mă preocupă, transpare în forme extreme. în ambele
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
fi readusă în poziția normală, raportarea, fie și circumstanțială, la Eminescu pare de-a dreptul hilară. Străină oricăror condiționări estetice, ierarhia în vigoare la noi n-are cum să-l încapă pe Eminescu, decât cel mult ca o concesie făcută cutumei. Să fie o întâmplare că tocmai școala, care ar trebui să asigure fundamentele unei educații estetice, a consimțit să renunțe treptat la studiul valorilor așa-zicând clasice, în frunte cu Eminescu, în favoarea acelora încă neașezate și, deci, incapabile să garanteze
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
ale Universității din Cluj. O eminență deloc uzurpată. Dar, cu toată autoritatea de care se bucura pe drept, cursul său despre natura legilor mă intriga și, de ce să nu spun, mă irita. Profesorul analiza, dispuse parcă pe același plan, reguli, cutume, norme, formule generale, principii, sub denumirea comună de legi. Asimilarea legilor civile cu cele ale fizicii, a celor morale cu cele zise "naturale" mi se părea factice și în cel mai înalt grad derutantă pentru spirit. Lecturile mele din filosofii
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
pe care prietenii și-o inspiră unii altora și acel sentiment neprețuit de relaxare: a te simți bine în pielea ta. Prietenia e un exercițiu de dezbrăcare sufletească și, ca orice expunere vulnerabilă, e un liant nemaipomenit între oameni. O cutumă pe care o învățăm de mici ne face să rămânem legați de cei care ne ajută, care ne fac servicii, cel puțin până când avem ocazia să le întoarcem darul. Dincolo de aspectul practic al acestor relații, citesc în ele și o
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
sotietatea românească lipsită de moravuri și prințipii. Eu zic că în această țară nu se va putea lua o decizie cu cap nici într-o mie de ani. Dar merită să murim încercând! Suntem prea laici și ne baricadam în spatele cutumelor... Societatea românească nu este pregătită pentru o legislație permisiva privind consumul de droguri ușoare. Tinerii par educați, dar mor mai mulți de la droguri legale decât de la supra doze de heroină în ultimele luni. mă rog...informația asta e comentabila și
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
Norocosul" și i-a "retradus" porecla în ceea ce el a crezut că este portugheză. Dacă îl luăm în serios pe narator, castilian, patriot (de un patriotism cam primar, manifestat printr-o antipatie isterică față de tot ce e portughez), funcționînd după cutumele lumii și epocii sale, aspirația lui permanentă, și de multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
gol de rosturi și scârbit de farduri: „bine” - bărbierit de raze și-mpuțit de narduri... histrionii duc solia Minciunii Supreme ...rănit Criste - simți în coasta-Ți alifii și creme... ...mi-a-nghețat și verbu-n frază - delicată ciumă molime-n imperiul morții hotărăsc cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE au rămas pitici și munții de-atâta osândă venerabilii-au dat lumea naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost ori ești în lume / Focul ei mocnit când arde / Frânge inimi, rupe coarde // Dragostea nu-i creștinească, / Ci trăire omenească / Vâlvătaia ei ucide / Doar plăcerile cupide // Iubirea nu-i pe vândute / În afacerile slute / Prin vibrații de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
poet sau prozator, Doar el decide ce pune-n a sa slovă! Chiar nu-nteleg de ce să vină, Un critic sau un cârcotaș, Să-ți spună el cum este bine, În ceea ce tu ai creeat. De vrea el ca să impună, Cutume, reguli sau idei, E liber și el să creeze, Lucrări sau opere de soi. E loc în lumea asta mare, Pentru tot ce e frumos sau nu, Unora le place arta, Altora le place drama. Unii sunt mai veseli, Și
”OK„ DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380759_a_382088]
-
mai optimiști, Alții sunt mai triști, Și mai pesimiști. Unii vor să râdă, Chiar de sufletul îi doare, Alții se jelesc, Chiar de au lumea la picioare. ”OK„ și care-i problema, Dacă-l folosesc pe ”OK„??? Ete că încalc cutuma, Nu vreau să fiu și eu ca ei!!! Eu vreau să fac așa cum simt, Nu am nevoie să cer voie, Să scriu frumos sau chiar urât, Voi face doar așa cum simt!!! Nu mi-am propus să mă bat în idei
”OK„ DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380759_a_382088]
-
adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă, cercetări potrivit cărora folosirea crengilor de brad, precum și a coroanelor și ghirlandelor din frunze veșnic verzi, pentru a simboliza viața eternă, a fost o tradiție a egiptenilor antici
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
dosar Înseamnă și eliberarea de fotocopii... Și le-a scris Curtea ceva ce toate părțile vătămate vor afla și revendica: având liber acces la dosarul de cercetare penală, partea vătămată are dreptul inclusiv la fotocopierea dosarului. CEDO distruge astfel o cutumă instaurată În perioada sovietică - dosarul este secret, nu se copiază! - perpetuată, procurorii, despre care tot Curtea a spus ca nu sunt magistrați independenți ci doar agenții puterii executive. In ciuda unor eforturi disperate de a servi interesul unor securiști bătrâni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
rezultată este arareori încurajatoare, trăgând în subtext disperate semnale de alarmă la nivel privat, dar mai ales social și politic. În majoritate, Ego-Prozele se raportează la prezent sub forma unei critici sociale mai mult sau mai puțin vehemente. Panorame ale cutumelor și stereotipurilor adânc și încăpăținat înrădăcinate în mecanismele mentale și procedurale ale românilor, romanele surprind varii nivele ale societății contemporane de infinită trecere. Plasate înainte sau după 1989, evenimentele, în nesemnificativul lor profund personal, capătă dimensiuni generalizante, simptomatice. Expresii ale
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
cavalerii, artiștii trupei lui Bartabas și caii lor frumoși ca visul unei nopți de vară. O călătorie ieșită cumva din timp și, totuși, atît de actuală, o călătorie în care poveștile sînt spuse în ritmul aiuritor al cailor, povești despre cutume și tradiții, despre aventură, despre poezie, despre pericol, despre emoție, despre libertate, despre noapte și despre zi. De multe ori, genul de umor și de poantă m-a dus cu gîndul la filmul Pisica neagră, pisica albă, al lui Emir
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
sortită să mor, o harpa slu jește! Cerescul palat mă primește fără cerneluri și până, halucinația trezește în mine ogarii! Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
despre care va scrie și de care se va ocupa, în detaliu, ca antropolog și cercetător. Dincolo de frontiere este romanul adolescenței în satul kitsch-ului postcomunist, un sat desfigurat de tranziție, marcat de derizoriu, un mediu pervertit în care limbajul, cutumele, mentalitățile îl transformă într-un spațiu aproape experimental, un loc unde coexistă toate tendințele (mode, snobisme, idei primite de-a gata etc.) unei confuze societăți post-totalitare, un loc incert unde tinerii mai deschiși la minte, elitiștii revoltați, ascultă rock, citesc
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
pe sătul). Și uite că nu numai oamenii, ci și muzicile pot fi sătule. Adică ghiftuite precum curcanii copilăriei, pe care bunicul îi îndopa întru sporirea porțiilor la ceas de sărbătoare. Muzici saturate. Cel puțin așa sunt ele nominalizate în cutumele IRCAM-ului. Muzici a căror obiecte sonore sunt atât de dense încât ai impresia că nu mai distingi aproape nimic. E ca o călătorie cu TGV-ul, în care vrei să numeri stâlpii de înaltă tensiune. Imposibil. Viteza e mult
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
de carte, firește, un european nu putea rata prilejul de a face unele considerații asupra modului de viață japonez. Florina Iliș nu face excepție. Pentru personajele sale de origine europeană, japonezii trăiesc după un cod comportamental destul de insolit, combinație de cutume tradiționale, înaltă tehnologie și tendințele trendy occidentale. Un astfel de comportament greu de descris în cuvinte poate fi înțeles doar la fața locului. Se confesează Darie: "Că european îmi spuneam că ar trebui să mă retrag discret, ca să nu o
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
Occident și, la fel de evident, din spațiul catolic. Unii au venit doar să lucreze și să execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-au împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei, sunt întotdeauna și cei dintîi, sunt binecunoscuții V. Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
sortită să mor, o harpa slu jește! Cerescul palat mă primește fără cerneluri și până, halucinația trezește în mine ogarii! Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Enigel. Numai că în viața concretă, inclusiv în aceea a formelor simbolice, faptele nu urmează întocmai, iar, uneori, chiar deloc, predicțiile teoretice și schemele prestabilite. În urma întîlnirii dintre Eugenia Iftodi și Ion }uculescu nu numai că nu a dispărut, conform cutumei mitice, nici unul dintre ei (sau, altfel spus, în pofida acelorași modele culturale, au dispărut amîndoi), ci s-au redistribuit, ca într-o adevărată procreație, într-o a treia existență, de bună seamă și ea simbolică. Lucrările realizate împreună sînt, în forma
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
occidentale poate fi gândită la modul global că un mare discurs despre emanciparea (eliberarea - n.n., O.G.) sunetului. S-ar (putea - O.G.) spune că muzicienii (compozitorii) caută să regăsească ceea ce este în stare materialul sonor, insă prin intermediul regulilor și cutumelor artei componistice pe care ei o moștenesc. «Prin intermediul» înseamnă cu ele și în pofida lor: constrângerile asupra timbrurilor impuse prin orchestrație, asupra duratelor și ritmurilor reglate prin măsură, asupra înălțimilor fiind determinate prin intermediul scărilor și modurilor, asupra asamblării unităților sonore, acestea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
auzit (dar poate n-am fost suficient de atent!) nici o idee valabilă articulata de fostul protejat al lui Iliescu și nici nu știu cum un diplomat de pe vremea lui Ceaușescu ar putea face față provocărilor unei lumi în care nu mai funcționează cutumele înțepenite ale socialismului multilateral dezvoltat. Tare mi-e teamă că propulsarea d-lui Meleșcanu e parte a unei vaste operațiuni de care nu sunt străine vechi forțe care făceau legea pe vremea ceaușismului. După știința mea, dl. Meleșcanu nu a
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]