204,059 matches
-
ei în lungmetraj e infinitezimală. Păcat de actrița Lena Heady, că are potențial și nu merită ca highlight-ul rolului ei să fie o masturbare pe lângă o centură de castitate. Care, oricum, nu pare prea greu de înlăturat când e nevoie. Cuvântul "aiurea" pare inventat pentru a defini această peliculă, filmată în Wales de către un regizor spaniol, versat în videoclipuri și reclame - n-ai zice - pe numele său Alberto Sciamma. Singura lui scăpare - în bine, vreau să zic - e datorată cameramanului, tempo
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
condiționa anul viitor, mai în glumă, mai în serios, participarea românilor de cunoașterea măcar a unei limbi străine (și asta a fost o problemă!) și de necunoașterea înotului (vremea bună i-a dus pe unii în ispită!). Am spus, în cuvîntul de încheiere de la Neptun, și că aș dori ca principiul Festivalului să fie în mai mare măsură decît pînă acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
și de necunoașterea înotului (vremea bună i-a dus pe unii în ispită!). Am spus, în cuvîntul de încheiere de la Neptun, și că aș dori ca principiul Festivalului să fie în mai mare măsură decît pînă acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura română, dar și scriitorilor români prilejul de a se face cunoscuți în alte țări. Festivalul nu trebuie considerat turism cultural. O notă mai pragmatică
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
ne-a ajutat mult în relația cu Llosa, afirmă în ,Averea" că marele scriitor n-ar fi participat la dezbateri, fiind prezent exclusiv la decernare, deoarece nu i-am fi comunicat programul și nu l-am fi invitat să ia cuvîntul. D-na Sipoș știe însă cîte e-mail-uri am schimbat cu dl. Llosa pe această temă și că inițial ne promisese o participare mai activă, pentru ca finalmente să accepte a vorbi o singură dată, cu ocazia premiului, făcînd atunci și o
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Sorin Lavric Toate cuvintele de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu, pe care Cioran, încărcîndu-le cu ironie, le îndrepta împotriva lui Noica, sunau atunci, la vremea scrierii lor, ca o punctare sarcastică a zădărniciei unui efort pe care păltinișeanul îl pusese în slujba specificului național. Cum să crezi în
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
crezi în temeinicia unei filozofii ce pretinde că limba ascunde o sensibilitate pe care numai cei care o vorbesc o pot împărtăși? Cine e dispus să-ți dea crezare? Nimeni. Anii au trecut, iar azi, cînd noi înșine pomenim aceste cuvinte, le folosim ca pe un vot de blam împotriva oricărei pretenții de afirmare a unui specific național. A devenit aproape un semn de fină intuiție intelectuală dacă știi să respingi, în numele unui impersonale și neutre culturi universale, orice aluzie la
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
am mai spus-o, una care să despartă apele, nefiind, autorul ei, amator să facă din trecutul afînat și pestriț un îndreptar în alb și negru. De ce rămîne, pînă la capăt, un ,aprod" care citește verdicte moi, cumpănindu-și bine cuvintele, e de aflat din argumentul cărții, unde se vede ce vrea, de fapt - ca să recurg, zîmbind, la formula magică a ,hermeneuticii" de școală - să spună scriitorul. Și va să spună, vorba lui Voronca, ,je" sont tous les autres. Din tot
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
pe care actantul o strînge în nări ca pe-o făină fină și plămădește din ea o ciocolată molatecă-amăruie, uitarea și moartea sînt la fel de grele, de mocirloase și pîntecoase fără nici un hotar la nici unul din punctele cardinale, tăcerea ce desparte cuvintele se duce pe apa sîmbetei cum buștenii putrezi la vale pe rîul mîlos, cuvintele pornesc de-a dreptul din organicitatea întregii ființe, într-un balet al relațiilor primare între soma, anima și animus: ,primul cuvînt îl gîndise lobul plămînului stîng
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
din ea o ciocolată molatecă-amăruie, uitarea și moartea sînt la fel de grele, de mocirloase și pîntecoase fără nici un hotar la nici unul din punctele cardinale, tăcerea ce desparte cuvintele se duce pe apa sîmbetei cum buștenii putrezi la vale pe rîul mîlos, cuvintele pornesc de-a dreptul din organicitatea întregii ființe, într-un balet al relațiilor primare între soma, anima și animus: ,primul cuvînt îl gîndise lobul plămînului stîng/ pe-al doilea omoplatul vecin prin partea lui de dedesubt/ invizibilă irisului privitor din
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
punctele cardinale, tăcerea ce desparte cuvintele se duce pe apa sîmbetei cum buștenii putrezi la vale pe rîul mîlos, cuvintele pornesc de-a dreptul din organicitatea întregii ființe, într-un balet al relațiilor primare între soma, anima și animus: ,primul cuvînt îl gîndise lobul plămînului stîng/ pe-al doilea omoplatul vecin prin partea lui de dedesubt/ invizibilă irisului privitor din afară/ pe-al treilea îl adăugase ficatul într-o zvîcnire de geniu/ pe-al patrulea îl spusese mărul lui adam îngenuncheat
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
cînd își spune păsul la ziar, săptămînă de săptămînă, cu multă siguranță a judecăților, cu directețe și cu o anume dezinvoltură pe care nu le-ai fi bănuit la acest scriitor, altfel, discret. Cum singur spune și într-un scurt cuvînt înainte, nu are pretenția de a fi analist politic și nici moralist. Cum se face că articolele sale n-au rămas indiferente jurnaliștilor de profesie, Dilema veche, de pildă, reproducînd de nenumărate ori fragmente din ele? Prestigiul lui de scriitor
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
ale scrisului la presiunea cotidianului, scriitorul a ales calea cea mai la îndemînă dar și cea mai riscantă dintre toate: să nu se încurce în protocoale, să nu se piardă printre prea multe nuanțe, să lase deoparte prudența, într-un cuvînt, să spună exact și direct ceea ce crede el ca simplu cetățean sau ca un intelectual matur plimbat prin lume și trecut prin multe. De aici și coerența opiniilor sale, indiferent că e vorba de politică, mentalitate sau cultură și în ciuda
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Caragiale nu trebuie luate ușor. Nu zeflemeaua este substanța replicilor sale. Este drept că prin ele se naște mai întâi râsul, ca deșarjă, însă apoi este solicitată gândirea. Nu este de glumit cu Caragiale." (Crase banalități..., p. 17) Cu alte cuvinte, Caragiale are ceva cu adevărat serios, grav și important de spus, iar seriosul spuselor sale este cu atât mai important cu cât el este mai mascat de caraghioslâcul și de comicul său. Interpretarea lui Dragomir vine așadar să ne atragă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
spune: ,Altceva se întâmplă când încerc să înțeleg însăși existența mea" (Crase banalități..., p. 36). Citindu-le pe Caragiale, ne înțelegem pe noi înșine, în amestecatul și deformatul (sau diformul) periferiei ce ne caracterizează. Or înțelegerea de sine - cu alte cuvinte ,cunoaște-te pe tine însuți" - este scopul constant al filosofiei. De aceea, în măsura în care interpretarea dragomiriană a piesei lui Caragiale trimite în fond la această auto-înțelegere, ea este în mod esențial filozofică. Concluzie În concluzie, am putea spune că prima caracteristică
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
a pune în evidență, dincolo de plăcerea efemeră a sonorității prețioase, sensurile muzicii în toate detaliile lor. O citire foarte elaborată în care culoarea și accentele reliefează înțelesul fiecărei silabe cântate: dicția este impecabilă deopotrivă în franceză, germană, italiană - arta rostirii cuvântului cântat transformă fiecare lied într-un poem emoționant. Nimic nu este exterior sau inutil în acest demers de fină intelectualitate, de la apariția scenică sobră, severă chiar, până la edificarea dramaturgiei unui ciclu atât de amplu ca ,Dragoste de poet" de Schumann
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
pesonaje centrale: Flora Tristán și nepotul ei, pictorul Paul Gauguin. După acest moment, a intrat în sală Mario Vargas Llosa care a vorbit despre geneza cărții sale și despre rolul utopiei în timpurile moderne. A fost o lansare în care cuvânt și imagine și-au dat mâna pentru a descrie procesul creator și documentarea realizată de scriitor pe urmele pașilor pesonajelor sale, de-a lungul întregii lor vieți atât de tumultuoase. Flora Tristán șí Paul Gauguin Într-un interviu acordat la
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
pământești ale lui George Enescu?" O.O.: "}in să subliniez, Mircea Iorgulerscu, de vreme ce am pus pe tapet această chestiune...". M.I.:"Am pus-o puțin, într-o margine, nu chiar pe tapet". O.O.: " Da, în marginea tapetului, de altfel e și un cuvânt foarte urât Ťtapetť, l-am folosit, mi-l asum. S-a ajuns la un protocol de acord în care nu există, asta țin să subliniez, absolut nici o condiție materială. Condițiile pe care le-am pus sunt următoarele: am cerut repatrierea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
înclinat și vom încerca să facem lucrurile cât mai cuviincios cu putință și cu cât mai puțin circ. Cel puțin așa sper, nu știu cum va ieși..." (22 august 1998). Notă "La corectarea, după ani, a transcrierii acestui interviu, mă opresc asupra cuvintelor Ťcel puțin așa sper, nu știu cum va ieși...ť Cum a ieșit? Ar putea să mă întrebe cineva pe care l-ar roade curiozitatea. Răspunsul meu ar fi... mai bine spus, este: S-a făcut un protocol de acord între mine
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
punct aici, sau să promit printr-un Va urma, cine știe când, o continuare, mai mult poate pentru a-mi dovedi mie, orgoliului meu, o putere de concentrare, de sinteză, pe care n-o am, pentru a mă ține de cuvânt și a-mi onora enunțată destul de vag, de altfel, pe la începutul paginii, intenția de a comenta în cheie subiectivă mai multe puncte fierbinți din sumarul numărului 54, Lettre Internationale, ediția română/ vara 2005, cu teme și sugestii tulburătoare... Am rezistat
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
pus mâna pe un post universitar gras, pe directoratul unei reviste, România literară, cheltuind sume frumușele pe un fleac ilizibil, l-a dus de nas și pe președintele fundației Anonimul, smulgându-i un premiu absolut nemeritat, Ťpentru excelențăť, într-un cuvânt, afacerile au mers brici.". Și astfel lui Nicolae Manolescu, ,semidoctul consacrat, Adrian Copilul Minune al literelor românești", ,regimul Iliescu i-a priit la fel de bine ca și regimul Ceaușescu." Am încheiat citatele din Cristian Bădiliță, patrolog, eseist, poet, doctor în istoria
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
ai armei atomice, țipă de fiecare dată când o țară musulmană este bănuită că deține Ťarme de distrugere în masăť (ca Irakul, denunțat americanilor, care au pornit la război cu acest pretext, motivul fiind petrolul), dar doamne-ferește să sufle un cuvânt despre posesoarele comuniste: China, Coreea de Nord.". După această globală punere la punct, diaristul își coboară privirile, revenind la motivul tulburării anterioare, și anume Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. Și, după ce înșiruie membrii Comisiei, ce face Paul Goma? Îi ia
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
ia cumva la rând pe aceștia, în stilul său inconfundabil? Deocamdată nu. Într-un mod totalmente aberant, dar tipic pentru polemistul nostru, acesta se referă în continuare la persoane care nu sunt în respectiva comisie. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, iată fragmentul: ,Privesc lista celor din ŤComisieť: nu-l văd pe Andrei Oișteanu, membru eminent al numerosului și criminalului clan Răutu, neobosit vânător de Ťfasciști antonescieniť, de Ťnegaționiștiť; nu-l aflu nici pe Andrei Cornea, apărător fără condiții și justificator
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
experiențele înalte decât de cele joase ale liricii. De azi și dintotdeauna. Prefer un poem din care răsar viziuni serafice ori expresioniste, adânci neliniști, tensiuni intelectuale și convulsii morale, unei file de poezie ,leneșă", minimalist-postmodernistă, în care, cu risipă de cuvinte, nu se spune, nu se exprimă și nu se figurează mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de a explora lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar și nici o altă artă nu o pot
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
de implacabilul concret, aparența e lege: ,te crezuseși un tînăr poet, o speranță pentru literele românești... dar băbuța din colțul străzii, care n-avea curajul să cerșească, ci doar stătea în drumul oamenilor, privindu-te numai, văzuse ce văzuse..." (XXXVIII). Cuvintele ele însele sînt înrobite analogiilor reificante. Tratate precum niște lucruri, se integrează perspectivei în cauză inclusiv prin această supramaterializare: ,Cuvinte risipite peste zi, readunate pe hîrtie, rotocoale ale sufletului, ocoluri, întoarceri, arcuri strînse în sine, gheme, cîrlige, resorturi intim desfăcute
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]