104 matches
-
disonanță a secundelor proiectată în vârful acestora, amplifică aspectul enigmatic al imaginii sonore evocate. Această impresie devine unanim resimțită o dată cu apariția ulterioară a unei linii melodice predominant cromatice (desfășurată în sens descendent), precum și prin aportul sonorității disonante a intervalului de cvartă mărită plasat în debutul celui de-al treilea motiv, realimentând în mod evident stridența sonoră. Astfel, asistăm la un ritual magic șoptit de rezonanțele misterioase ale vibrațiilor celeste ce alunecă pe razele luminii selenare, aurind conturul formelor în tainica feerie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va deveni o prezență constantă până la finalul preludiului, fapt ce determină investirea sa cu o funcție evocatoare la nivelul viziunii conceptuale. Iar, evoluția planurilor inferioare ce se suprapun acestei pedalei sonore oferă surpriza unei noi parafonii care alătură intervale de cvartă și cvintă perfecte într-un mod frigian, ce își află rezolvarea pe acordul final de fa# major. Transparența țesăturii finale se topește apoi în liniștea contemplării, aflându-și sensul emoției în puritatea tăcerii. Întoarcerea către Sine, tăinuită sub umbra misterului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Într-un tempo Scherzando (având recomandarea limitelor metronomice de ), descrierea mediului acvatic supus evocării, precum și sugestia caracterului instabil al acestuia, își află proiecția sonoră în opțiuni de limbaj ce confirmă adecvarea cu viziunea conceptuală determinantă (introducerea acordurilor de septimă, asocierea cvartei mărite și perfecte în suprapunere sau succesiune, ritmul sincopat, precum și alternanța structurilor metrice de 6/8 și 9/8). De asemenea, abundența intervalului de secundă, prezent în cadrul acordurilor de tip cluster (măsurile 1 3 și 5), precum și ca interval rezultat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
5, căreia i se juxtapune mersul descendent al unor motive melodice în zig-zag, îmbogățite de multiple iluminări politonale, ca sugestie sonoră a lumii acvatice supuse permanentei metamorfoze dictate de circuitul natural. În același plan noțional, asocierea acordurilor cluster cu rezonanța cvartei mărite produce o sonoritate neutră, privată de contururi distincte, menită a întruchipa printr-o plăsmuire sonoră inspirată personajul lipsit de suflet al Ondinei. Modalitatea de utilizare a pedalei de rezonanță, asociată valorilor de durată ale pedalelor sonore (do# și la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ipostaza enarmonică a intervalului de terță mică), generează vizualizarea acelor mișcări capricioase și unduitoare ale nimfei ce taie crestele valurilor. Iar surpriza unei dispariții spectaculoase a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unitar și coerent. Într-un cadru tonal inedit evoluției anterioare (si major, în care centrul tonal apare evitat cu insistență, marcând o singură prezență în contextul măsurii 52), „ascultăm” vocea valurilor sugerată prin intermediul aceleiași concepții de asociere a rezonanțelor de cvartă mărită și perfectă, prezente în ipostaza unui trison desfășurat sub formă de ostinato armonic. Imaginea acelui balans al talazurilor sau acea nestatornicie legănată a apelor apar ilustrate deopotrivă prin combinația cvartelor cu o nouă asociere de cvinte (micșorate și perfecte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sugerată prin intermediul aceleiași concepții de asociere a rezonanțelor de cvartă mărită și perfectă, prezente în ipostaza unui trison desfășurat sub formă de ostinato armonic. Imaginea acelui balans al talazurilor sau acea nestatornicie legănată a apelor apar ilustrate deopotrivă prin combinația cvartelor cu o nouă asociere de cvinte (micșorate și perfecte), ce se întrepătrund ulterior printr-o suprapunere de ritmuri (ternar și binar), dar și prin apelul la aceeași instabilitate metrică ce alternează structurile de 6/8 și 9/8. Murmurând (pp
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
iluminată de ecleraje armonice schimbătoare: sol minor cu treapta a VI-a urcată cu treapta a VI-a și cu septimă mică (măsura 13), efectul pedalei de rezonanță menținându-le în mod corespunzător cu valorile de durată ale acordurilor. Alternanța cvartelor mărite și perfecte inserată în apogiaturile de început ce implică deopotrivă jocul dinamic al juxtapunerii diferitelor registre anunță apariția secțiunii mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intensificare a planului dinamic ( ff ). Acesta va fi unicul motiv al preludiului, repetat până la sațietate în mijlocul exploziei de lumină și culoare ce animă mulțimea, conturând tabloul unei frenetice bucurii populare. Cea de-a doua ipostază a temei reprezintă transpoziția la cvartă perfectă ascendentă a versiunii inițiale, producând transformări esențiale la nivelul calității intervalelor constitutive. Astfel, schema inițială: 6M↑ - 2M↓ - 3m↑ - 2M↓ - 5p↓ devine 6m↑ - 2M↓ - 3M↑ - 2M↓ - 5-↓. Proiecția acesteia în registrul acut evoluează, în exclusivitate, în spațiul restrâns al scării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aceluiași material tematic, transpus la un ton descendent față de versiunea originară și prezentat într-o suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu-i-se ulterior un rol structural definitoriu în episodul Scherzando (măsurile 47 - 54). Acesta din urmă se va construi prin secvențarea insistentă a ultimelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și creației enesciene. Totuși. Același sentiment că muzica enesciană a fost expediată lateral pentru a face loc sălilor pline cu mii de melomani, cu alte muzici și alte formații de prestigiu. Sigur că „Dixtuorul“, „Octuorul“ sau „Vox Maris“, simfoniile, minunatele cvartele sau extraordinarele sonate enesciene nu adună lumea ca la Gogea Mitu, Elena Udrea sau Patapievici și Paganini, să fim iertați de comparație, dar chiar și cu 500 de spectatori în loc de 5.000 prestigiul și profunzimea admirabilelor pagini enesciene își păstrează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
octavă sugerăm evidențierea melodiei intonată de vocea superioară de la Primo (măs. 16-19), după care (măs. 20-22), când aceeași idee muzicală revine, reliefăm vocea a II-a de la Primo. Ex. În final, când motivul revine pentru ultima dată transpus la o cvartă superioară (măs. 44-46) la prima voce (Primo), putem interpreta cele două voci de la Primo cu aceeași intensitate. Astfel, desfășurarea muzicală se însuflețește, devine variată și cu un final strălucitor. O problemă inedită de interpretare apare atunci când una dintre partide este
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
estompate de motivele principale, ele trebuie să fie cântate impecabil, cu o totală stăpânire și siguranță. În exemplul de mai jos, temele variate prezentate succesiv într-un permanent dialog la Primo sunt însoțite de un acompaniament construit din terțe și cvarte repetitive într-o pulsație „con delicateza” de șaisprezecimi. (Secondo - elementul III). Basul punctează cu eleganță într-un „poco più lento” arpegiul tonicii lui La b Major în diferite răsturnări: Ex. Studiul combinativ al celor patru mâini permite definitivarea planurilor sonore
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
membre. Adoptat la Luxemburg, 27 iunie 2005. Pentru Consiliu Președintele L. LUX Anexa I SA - Produse laminate plate * * * [VEUILLEZ S'IL VOUS PLAÎT INSÉRER LES CHIFFRES DE L'ORIGINAL] * * * SA1. Rulouri SA4. Produse aliate SA5. Foi tablă aliată format "în cvarto" SA3. Alte produse laminate plate SA2. Tablă groasă SA6. Foi tablă laminată la rece și placată SB - Produse lungi SB1. Bare SB2. Sârmă SB3. Alte produse lungi Anexa II *** [PLEASE INSERT FIGURE] *** Anexa III *** [PLEASE INSERT FIGURE AND REPLACE TEXT
32005R1899-ro () [Corola-website/Law/294416_a_295745]
-
pagini suplimentare. Anexa IV ***[PLEASE INSERT ORIGINAL TEXT]*** Anexa V LIMITE CANTITATIVE Produse Anul 2005 Anul 2006 SA. Produse laminate plate SA1. Rulouri SA2. Tablă groasă SA3. Alte produse laminate plate SA4. Produse aliate SA5. Foi tablă aliată format "în cvarto" SA6. Foi tablă laminată la rece și placată SB. Produse lungi SB1. Bare SB2. Sârmă SB3. Alte produse lungi 908 268 190 593 389 741 97 080 21 509 100 095 44 948 172 676 292 376 930 975 195
32005R1899-ro () [Corola-website/Law/294416_a_295745]
-
Produse plate SAl. Rulouri "310 767 SAl.a Rulouri laminate la cald pentru relaminare 558 839 SA2. Tablă groasă 143 654 SA3. Alte produse laminate plate 250 148 SA4. Produse aliate 101 120 SA5. Foi de tablă aliată format "în cvarto" 22 208 SA6. Foi de tablă aliată, laminată la rece și placată 97 561 SB. Produse lungi SBl. Bare 31 440 SB2. Sârmă 121 783 SB3. Alte produse lungi. 232 102" Notă: SA și SB sunt categorii de produse. SA1
32004R1386-ro () [Corola-website/Law/293090_a_294419]
-
ANEXĂ LIMITE CANTITATIVE PENTRU ANUL 2006 (tone) Produse 2006 SA. Produse laminate plate SA1. Rulouri 995 554 SA2. Tablă groasă 201 025 SA3. Alte produse laminate plate 462 118 SA4. Produse aliate 103 015 SA5. Foi tablă aliată format "în cvarto" 22 010 SA6. Foi tablă aliată laminată la rece și placată 109 604 SB. Produse lungi SB1. Bare 50 373 SB2. Sârmă 195 080 SB3. Alte produse lungi 289 151 Note: SA și SB corespund unor categorii de produse. SA1
32006R1204-ro () [Corola-website/Law/295424_a_296753]
-
având o funcție „paralelă” cu cele majore. Astfel, triada vi este notată Tp (tonica paralelă), deoarece are baza pe tonica gamei paralele celei majore (La minor fata de Do major). Treptele iii și ii, fiind o cvintă peste și o cvartă sub treapta vi, au primit firesc numele Dp (dominanta paralelă) și respectiv Sp (subdominanta paralelă). Sistemul este dezvoltat simetric în game minore (notația este și ea simetrică: T devine t, Tp devine tP, etc.). De exemplu, acordul T=(Do,Mi
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
decenii nu s-a experimentat în direcția altor tipuri de amplificare. În 1951, Leo Fender lansează modelul revoluționar numit Fender Precision Bass. Modelul standard, creat la începuturi și menținut, în parte, până astăzi, împrumută acordajul contrabasului cu patru coarde (în cvarte, mi-la-re-sol). De aceea, se crede că instrumentul a fost construit pentru a rivaliza cu contrabasul. Totuși, nu trebuie uitat că acela din urmă avea o istorie scurtă în lumea jazz-ului la momentul inventării chitarei bas; stilul de jazz "swing
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
un madrigal de Palestrina. Mi Bemol este folosit în măsurile 4 și 9 pentru evitarea tritonului cu Si Bemol. Modurile folosite inițial au fost doric, frigic, lidic, mixolidic și cele plagale având prefixul hipo- (de exemplu, hipodoric) aflate cu o cvartă mai jos. Folosirea lui Si Bemol pentru evitarea tritonului cu Fa a dus, în timp, la recunoașterea modurilor ionic și eolian care au devenit gamele majore și minore. Modul locric nu a fost folosit. Contrapunct într-un coral de J.
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
strict respectă limitele unei voci obisnuite. Odată cu apariția lucrărilor instrumentale (de exemplu, pentru orgă), aceste reguli au fost relaxate. 1. În fiecare voce notele variază frecvent cu intervale de secundă mica sau mare (1-2 semitonuri), terță mica sau mare (3-4), cvartă (5) și cvintă (7) perfecte. Octava (12) și creșterea cu o sextă mică sau mare (8-9) sunt folosite mai rar. Tritonul (6) și septimele (10-11) nu sunt folosite. Intervale micșorate sau mărite nu sunt folosite. 2. Când înălțimea unei note
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
doua variație să fie mai mică decât prima. 1. Intervalele considerate consonanțe sunt prima (0 semitonuri), terța mică și mare (3-4), cvinta perfectă (7), sexta mică și mare (8-9) și octava (12). Intervalele disonante sunt secunda mică și mare (1-2), cvarta (5), tritonul (6), septima (10-11) și toate intervalele mărite și micșorate. Contrapunctul strict pregătește și rezolvă toate disonanțele. 2. Intersecția vocilor este minimală. Pentru individualitate, variația simultană a vocilor în aceeași direcție este evitată. În special, la primă, cvintă perfectă
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
cu coarde ciupite. Ea are un gât lung, delimitat cu ajutorul tastelor (en. "frets"), și o cutie de rezonanță ale cărei ambe fețe sunt plane. În lateral, se formează „umerii” caracteristici, rotunzi, care dau corpului forma cifrei 8. Acordajul standard în cvarte perfecte (cu o singură excepție) aduce cu cel al instrumentelor din familia violei (viola da gamba, violone ș.a.). Chitara joacă un rol important în numeroase genuri muzicale aparținând folclorului, dar îndeosebi muzicii de consum. Între aceste genuri, se numără muzica
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
lărgească tiparele tradiționale ale cântării pe o singură voce. Așadar, inviolabila psalmodie în unison a coralului gregorian vede la un moment dat alăturându-i-se o a doua voce care evoluează într-un strict paralelism cu ea, la interval de cvarta sau cvinta - asa zisul organum. Vocea de bază se numea cantus firmus, cea suprapusa era vocea organală. În secolele X - XI, melodia ce se suprapunea peste cantus firmus capătă din ce in ce mai mult independența, execută mișcări contrastante în raport cu direcția vocii fundamentale iar
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
rock nici până astăzi, fiind un excelent instrument de improvizație atât pentru chitaristul de jazz, cât și pentru cel de rock. Pianistul Mircea Tiberian explică stabilitatea atât de mare a acestui mod prin simetria construirii sale (din două structuri de cvartă perfectă identice). Dintre chitariștii de rock care au explorat sonoritățile blues, trebuie amintiți: Jimmy Page, Eric Clapton, Jimi Hendrix, Angus Young ș.a. Muzica de blues s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX pe trei căi: filiera proprie (a muzicienilor
Blues () [Corola-website/Science/303809_a_305138]