196 matches
-
semiton este egal cu exact o jumatate dintr-un ton. Această rezultă într-un număr finit de note și în intervale adecvate pentru transpoziție și instrumente cu coarde cu bare. Cvinta perfectă în temperamentul egal de mai sus diferă de cvinta pură (de 701.9 de sutimi) cu numai 0.3 %. Din această cauză octava a fost împărțită în 12 secțiuni. Alte scări sonore egal temperate folosite pe parcursul timpului au avut un numar diferit de secțiuni (19, 31, 68, 72 etc.
Temperament egal () [Corola-website/Science/317034_a_318363]
-
tradiționale ale cântării pe o singură voce. Așadar, inviolabila psalmodie în unison a coralului gregorian vede la un moment dat alăturându-i-se o a doua voce care evoluează într-un strict paralelism cu ea, la interval de cvarta sau cvinta - asa zisul organum. Vocea de bază se numea cantus firmus, cea suprapusa era vocea organală. În secolele X - XI, melodia ce se suprapunea peste cantus firmus capătă din ce in ce mai mult independența, execută mișcări contrastante în raport cu direcția vocii fundamentale iar adesea desfășoară
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
fenomene universale diverse. Sunetele muzicale sunt explicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei numerice. Astfel, diferențele dintre sunete le apar ca "raporturi numerice", sunetele muzicale fiind astfel determinabile matematic. Pitagora stabilește raporturile numerice pentru principalele intervale muzicale: octava 2:1; cvinta 3:2; cvarta 4:3; ton 9:8. Numerele au o funcție explicativă și pentru corpurile cerești. Tot Aristotel este cel care relatează că pitagoricienii considerau că zece fiind numărul perfect, corpurile cerești trebuie să fie tot zece la număr
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și atașarea anterioară și posterioară a unor elemente melismatice. Ex. nr. 4: George Enescu -Preludiu la unison, m. 9-11 Structura melismatică finală, formată prin succesiunea de cvarte și cvinte perfecte ascendente, creează o stare de imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două octave. Ex. nr. 5: Scară oligocordică Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex.
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 273, s. 1 2. footnote> Expus în Preludiul la unison în măsurile 13 și 14, motivul trei este reluat variaționat în măsurile 32 și 33, prin amplificarea saltului inițial de la terță mică la cvintă perfectă, interval care va fi atașat și la finalul formulei melodice. Ex. nr. 24: George Enescu -Preludiu la unison, m. 32-33 Noua formulă melodică rezultată, care reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltări variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
final (dim. molto, retenu). Interesant este aici momentul de legătură cu tranziția (măsurile 122-123), întrucât trecerea se face abrupt și ca tempo și ca nuanță și ca stare și, mai ales, din punct de vedere armonic. Se modulează la șapte cvinte, respectiv, de la patru diezi la trei bemoli. Dacă la harpa cromatică acest fapt nu ridica nici o problemă tehnică, deoarece acest instrument are toate coardele corespunzătoare sunetelor gamei cromatice, pe harpa cu pedale trebuie schimbate șapte pedale pe ultimul timp al
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
Se realizează o sonoritate puternică și generoasă (ff), care creează o zonă de mare tensiune și dramatism, reprezentând punctul culminant al întregii lucrări. În epodă (măsurile 160-163) se revine la modul major pe re, orchestrei fiindu-i repartizată pedala de cvintă, iar harpei arpegiul complet. Nuanța și tensiunea scad treptat până aproape de dispariție. În ultima măsură, Debussy, surprinde din nou prin nuanța de ff subito și revenirea la tempo-ul Retenu, realizând un final mai interesant și atractiv. După cum s-a
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
construite exclusiv din salturi și mers treptat. În memoria publicului a rămas fraza de introducere a secțiunii conduse de pian, construită pe o mișcare de acorduri mai puțin obișnuită (Re major - Miformula 1 major cu sextă mare adăugată ca întârziere a cvintei, ceea ce obligă adoptarea variantei melodice a majorului; cifrajul corespunzător este I-II în Re major, cu al doilea acord drept sextă napolitană). Dacă interpretarea respectă indicațiile de tempo din partitură, durata totală a piesei este de aproximativ 7 minute. Partitura
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
sa devina papa, Grigore cel Mare, studiază muzica bizantină și importă acel -okto-ehos- cele opt glasuri pe care biserica romano-catolică le va numi moduri. Existau pe lângî cele patru glasuri autentice încă patru glasuri derivate din acestea fiind cu o cvintă inferioară. Astfel pentru buna perioadă de timp, până teoreticienii pun bazele teoriei tonalității temperate, pe vremea lui Bach, acest sistem va reprezenta baza muzicii cultice și culte. Dupa scindarea Imperiului Roman devenise o necesitate organizarea slujbei muzicale unice pe tot
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
la baza Creării muzicii religioase europene occidentale, fiind punctul de plecare pentru orice construcție muzicală vocală polifonică. Punctul de pornire era invariabil acel -cantus planus- care era o melodie gregoriană cunoscută, peste care se suprapuneau melodii în cvarte și in cvinte paralele ori alături de melodii imitative. În cristalizarea muzicii creștine, bizantine și gregoriene, o contribuție semnificativă a avut și muzica laică populară, muzică ce nu se deosebea de cea religioasă. Așa se face că odată cu reformarea teologică, reformatorii doctrinei catolice vizează
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
românești, pentru mezzosoprană, bariton și orchestră țigănească. Sonoritățile de sorginte folclorică sunt sublimate, în partea a III-a (Adagio ma non troppo), dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
mai sus este compusă din tonuri și semitonuri. Acestea sunt “ cărămizile “ cu care organizăm și construim interval, tetracorduri, game sau moduri. - Unisonul 1/1 este sunetul fundamental repetat - Octava perfectă 2/1 este intervalul cuprins între armonicele 1 și 2 - Cvinta perfectă 3/2 este intervalul cuprins între armonicele 2 și 3 - Cvarta perfectă 4/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 4 - Terța mare 5/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
15 Aceste interval, care se regăsesc în armonicele unui sunet, formează un sistem de intonație numit sistem netemperat. - Așezând sunetele în ordinea aparentă, adică o succesiune treptată, ascendentă, de tonuri și semitonuri. - Utilizând succesiunea natural a sunetelor, adică lanțul de cvinte perfecte. Atât tonurile, cât și semitonurile pot fi diatonice sau cromatice. Semitonurile sau tonurile care se formează între două trepte alăturate, cu denumiri diferite, se numesc diatonice, iar semitonurile și tonurile care se formează pe aceeasi treaptă, cu ajutorul alterațiilor, se
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
de intonație netemperata, util a fi cunoscute de cântăreți. Acestea sunt : - Sistemul lui Pitagora - Sistemul lui Mercator - Holder 5.2 Sistemul lui Pitagora Sistemul lui Pitagora se mai numește și gamă violoniștilor, si este un sistem construit prin suprapuneri de cvinte perfecte, reprezentând succesiunea naturală a sunetelor în muzică, așa cum am prezentat-o mai sus. 1/1 3/2 9/8 27/16 81/64 243/128 729/512 2187/2048 6561/4096 19683/16384 59049/32768 177147/131072 531441/524288
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
BEMOL 4096/2187 8192/6561 33768/19683 65536/59049 262144/177147 1048576/531441 RE DUBLU BEMOL Vom așeza acest material sonor în ordine ascendentă, în cadrul unei octave. Vom obține astfel gamă netemperata pitagoreica, format din sunetele rezultate din lanțul de cvinte natural. , cu o comă pitagoreica. Se remarcă faptul că lymma este cel mai mic semiton diatonic din toate sistemele de intonație, iar apotom, cel mai mare semiton chromatic din toate sistemele de intonație. Faptul că intervalele sunt cele ce se
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
instrumentelor cu coarde și arcuș. J.S. Bach - Clavecinul bine temperat - Intervalele mari și mărite formează grupa de interval expansive - Grupa intervalelor mici și micșorate formează grupa intervalelor de natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
temperat - Intervalele mari și mărite formează grupa de interval expansive - Grupa intervalelor mici și micșorate formează grupa intervalelor de natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
expansive - Grupa intervalelor mici și micșorate formează grupa intervalelor de natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]